Știri
Știri din categoria Externe
Planul SUA de a bloca porturile iraniene și Strâmtoarea Hormuz riscă să tensioneze din nou piața energiei, după ce armata Iranului a avertizat că o astfel de măsură „ar echivala cu piraterie” și a sugerat că ar putea extinde riscurile de securitate asupra întregii zone a Golfului, potrivit Al Jazeera.
Armata iraniană susține că restricțiile americane privind „navigația maritimă și tranzitul în apele internaționale” ar fi ilegale. Într-un comunicat citit la televiziunea de stat, comandamentul central Khatam al-Anbiya a transmis că, dacă securitatea „porturilor Iranului din apele Golfului Persic și ale Mării Arabiei” este amenințată, „niciun port” din aceste zone nu ar mai fi în siguranță.
Măsura anunțată de Washington ar urma să înceapă luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după ce discuțiile dintre părțile aflate în război, desfășurate în Pakistan, au eșuat. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că blocada ar fi aplicată „imparțial” navelor „tuturor națiunilor” care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv din porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În același timp, armata americană a spus că nu va împiedica navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene.
Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze – a fost „puternic restricționat” de la începutul războiului, Iranul permițând, potrivit articolului, doar câteva nave care deservesc țări „prietene”, precum China. În acest context, orice escaladare operațională în zonă are potențialul de a afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor la energie.
Al Jazeera notează că prețurile petrolului, care scăzuseră odată cu armistițiul, au urcat luni cu aproape 8%, iar cotațiile de referință WTI și Brent au depășit 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei).
China – importator important de petrol iranian – a criticat planul SUA. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a spus că Strâmtoarea Hormuz este o rută internațională importantă pentru bunuri și energie și că menținerea securității și a fluxului neîntrerupt este în interesul comunității internaționale, cerând Iranului și SUA să nu reaprindă războiul.
În rândul aliaților NATO ai Washingtonului, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat că blocada „nu are sens”. Premierul britanic Keir Starmer a spus, într-un interviu radio pentru BBC, că Marea Britanie nu se va alătura blocadei.
Deși negocierile din weekend au eșuat, armistițiul dintre SUA, Israel și Iran, intrat în vigoare săptămâna trecută, „se menține”, fără indicii privind o reluare imediată a războiului, potrivit articolului. Totuși, anunțul privind blocada și reacția Teheranului reintroduc un risc major pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune, într-un moment în care economia globală a fost deja afectată de conflictul început la finalul lunii februarie.
Recomandate
Șase nave comerciale au fost întoarse din drum în primele 24 de ore ale blocadei navale americane asupra porturilor și coastelor Iranului , potrivit The Jerusalem Post , care citează o informare a Comandamentului Central al SUA (CENTCOM). Măsura ridică imediat riscurile operaționale pentru transportul maritim din zonă și amplifică incertitudinea pe o rută care susține o parte semnificativă din fluxurile globale de energie. CENTCOM a transmis că „nicio navă nu a reușit să treacă de blocada SUA”, iar șase nave comerciale au respectat indicațiile forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian de pe Golful Oman. Este prima raportare cu detalii despre efortul început cu o zi înainte, după ce președintele Donald Trump a ordonat blocada în urma eșuării discuțiilor de pace dintre SUA și Iran. Ce acoperă blocada și cum este aplicată Armata SUA a precizat că blocada, începută luni, se aplică doar navelor care merg către sau vin din Iran, incluzând toate porturile iraniene de la Golful Persic și Golful Oman. Potrivit declarației, aplicarea este „imparțială” față de navele tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. Pentru impunerea blocadei sunt implicați peste 10.000 de militari americani, peste o duzină de nave de război și zeci de aeronave, conform aceleiași informări. Riscul pentru operatori: interceptare, deviere, capturare Într-o notificare către navigatori transmisă luni, armata SUA a avertizat că orice navă care intră sau părăsește zona blocată fără autorizare poate fi „interceptată, deviată și capturată”. Notificarea mai arată că blocada ar include întreaga coastă a Iranului, însă transporturile umanitare — inclusiv alimente, medicamente și alte bunuri esențiale — ar urma să fie permise, sub rezerva inspecției. De ce contează: presiune pe piața energiei și pe tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz Blocada se suprapune peste tensiunile generate de războiul de șase săptămâni dintre SUA și Iran și vine după prăbușirea negocierilor din weekend, context în care Trump a anunțat măsura, iar prețul petrolului a urcat din nou peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Publicația notează că blocada adaugă incertitudine privind tranzitul navelor prin Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze. [...]
Cel puțin șapte nave cu legături cu Iran au traversat Strâmtoarea Ormuz după intrarea în vigoare a blocadei militare anunțate de SUA , indică datele de urmărire maritimă citate de news.ro . Mișcările, uneori urmate de întoarceri din drum, arată o aplicare contestată în practică a restricțiilor într-un punct-cheie pentru transportul maritim din regiune. Potrivit furnizorului de date maritime Kpler, blocada impusă de Washington a intrat în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României). Datele de marți arată că cel puțin trei nave plecate din porturi iraniene au reușit să treacă strâmtoarea, iar în total au fost identificate cel puțin șapte nave cu legături cu Iran care au tranzitat după acel moment. Ce nave au fost urmărite și ce încărcături aveau Kpler indică, între navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz, următoarele exemple: Christianna (vrachier, pavilion Liberia): a traversat după ce a descărcat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini; a trecut de insula Larak în jurul orei 16:00 GMT (19:00, ora României) luni. Elpis (petrolier, pavilion Comore): a trecut prin strâmtoare în jurul orei 16:00 GMT; era încărcat cu 31.000 de tone de metanol , după ce a plecat din portul iranian Bushehr pe 31 martie. Argo Maris : apare în sistemele de urmărire ca navă care a traversat, după ce navigase din Iran. În același timp, analiștii maritimi avertizează că, în ultimele săptămâni de conflict din jurul strâmtorii, semnalele navelor din regiune au fost perturbate și manipulate , ceea ce limitează precizia și completitudinea urmăririi. SUA: „Blocada este intactă”; CENTCOM spune că a oprit șase nave Contextul este escaladarea militară din zonă: forțele iraniene au „închis efectiv” strâmtoarea după izbucnirea războiului, odată cu atacurile americane și israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, iar SUA și-au anunțat duminică propria blocadă după eșecul negocierilor de pace cu Iranul. Armata americană a transmis marți că blocada a fost menținută și că a oprit șase nave să iasă din porturile iraniene din afara Golfului în primele 24 de ore. Comandamentul regional CENTCOM a afirmat, într-o postare pe X: „Nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman.” CENTCOM mai susține că blocada este aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Întoarceri din drum și destinații necunoscute Datele de urmărire arată și schimbări de rută. Un petrolier chinezesc, Rich Starry , a traversat strâmtoarea peste noapte (luni-marți) pe o rută de verificare aprobată de Iran, la sud de insula Larak. Kpler indică faptul că nava transporta 31.500 de tone de metanol și se îndrepta spre Sohar (Oman), însă marți, în jurul orei 11:00 GMT (14:00, ora României), s-a întors în Golful Oman și a pornit înapoi spre strâmtoare, cu destinație necunoscută. Totodată, semnalul transponderului AIS (sistem de identificare automată) al navei Elpis pare să se fi oprit luni la ora 23:00 GMT (marți, 02:00, ora României), după traversare, iar poziția sa de marți nu a putut fi determinată. Și Christianna s-a întors în largul coastei Omanului în jurul orei 15:00 GMT (18:00, ora României), cu destinație necunoscută. În lista navelor care au traversat se mai regăsesc vrachierul Manali (care a mai făcut comerț cu Iranul), precum și două nave sub pavilion iranian: portcontainerul Kashan (aflat sub sancțiuni americane) și nava de marfă Moshtari , care ulterior s-a îndreptat către un port iranian din strâmtoare. Navele Rich Starry și Elpis sunt listate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al SUA ca fiind sancționate pentru legături cu Iranul. [...]
Blocada navală a SUA în Strâmtoarea Hormuz a oprit complet comerțul maritim al Iranului , iar efectul imediat este izolarea economică pe mare a Teheranului, într-un moment în care Washingtonul sugerează reluarea contactelor directe. Informațiile apar într-un liveblog al Al Jazeera , publicat pe 15 aprilie 2026. Potrivit sursei, președintele SUA, Donald Trump , a declarat pentru Fox News că războiul este „aproape de final”, după ce a sugerat că o a doua rundă de discuții față în față cu Iranul ar putea avea loc în Pakistan „în zilele următoare”. Ce înseamnă blocada pentru fluxurile comerciale ale Iranului Armata americană afirmă că a „oprit complet comerțul economic care intră și iese din Iran pe mare”, în contextul în care blocada din Strâmtoarea Hormuz continuă pentru a doua zi. Din informațiile disponibile în material nu reiese ce excepții ar exista, ce tipuri de mărfuri sunt vizate sau cum este aplicată concret blocada. Contextul politic: semnal de negociere, dar presiune maximă Mesajele din aceeași zi combină două direcții: pe de o parte, Trump indică posibilitatea unor discuții directe cu Iranul în Pakistan; pe de altă parte, SUA mențin o măsură cu impact economic imediat, prin blocarea rutelor maritime. Al Jazeera mai notează, în titlul feedului, că Israelul bombardează Libanul, însă fragmentul de text furnizat nu include detalii suplimentare despre aceste lovituri. [...]
Washingtonul ia în calcul reluarea negocierilor cu Teheranul în Pakistan , pe fondul unui armistițiu fragil și al blocajului impus porturilor iraniene , iar vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că neîncrederea dintre cele două părți „nu poate fi rezolvată peste noapte”, deși negociatorii iranieni „doresc să ajungă la un acord”, potrivit news.ro , care citează Reuters. Președintele Donald Trump a declarat marți că discuțiile pentru încetarea războiului cu Iranul ar putea fi reluate în Pakistan în următoarele două zile. Afirmația vine după ce eșecul negocierilor de la sfârșitul săptămânii a determinat Washingtonul să impună un blocaj asupra porturilor iraniene. În același timp, un armistițiu „fragil” de două săptămâni între SUA și Iran mai are încă o săptămână până la expirare, conform informațiilor din material. Vance a participat la discuțiile de la sfârșitul săptămânii trecute din Pakistan. Mesajul vicepreședintelui SUA: optimism, dar fără a minimaliza ruptura de încredere Într-un eveniment organizat de Turning Point USA, JD Vance a insistat că problema de fond rămâne lipsa de încredere între Washington și Teheran: „Există, desigur, multă neîncredere între Iran şi Statele Unite ale Americii. Nu veţi rezolva această problemă peste noapte.” Vicepreședintele american a mai spus că negociatorii iranieni „doreau să ajungă la un acord” și că el se simte „foarte optimist în privința situației actuale”. Contextul conflictului și miza imediată Potrivit materialului, războiul cu Iranul a început când SUA și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie, iar Iranul a răspuns cu atacuri asupra Israelului și statelor din Golf care găzduiesc baze americane. Aceeași sursă menționează că atacurile au ucis mii de oameni și au strămutat milioane. Pentru perioada următoare, elementele-cheie rămân: dacă negocierile se reiau în Pakistan „în următoarele două zile”, așa cum a indicat Trump; dacă armistițiul mai rezistă până la termenul de expirare menționat; cum influențează blocajul asupra porturilor iraniene dinamica discuțiilor. [...]
Blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene riscă să scoată de pe piață peste un milion de barili de petrol și să împingă prețurile în sus , într-un moment în care Teheranul amenință cu extinderea conflictului la nivelul întregii regiuni a Golfului, potrivit Stirile Pro TV . Măsura americană este descrisă ca fiind deja în vigoare, iar miza imediată este traficul maritim din jurul Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie. Teheranul consideră blocada o încălcare a suveranității și amenință cu atacarea porturilor din regiunea Golfului, în timp ce China – un cumpărător important de petrol iranian – a catalogat acțiunea drept „periculoasă” și „iresponsabilă”. Ce presupune blocada și cum ar urma să fie aplicată Publicația notează că este „prima zi completă” a blocadei proclamate de Donald Trump asupra navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene. În același timp, patru vase cu legături cu Iranul, aflate sub sancțiuni, au traversat Strâmtoarea Ormuz, iar două dintre ele au legături și cu China. În material sunt prezentate și elemente despre modul de aplicare: atenția ar urma să se concentreze pe marile petroliere care pleacă din Insula Kharg, iar SUA ar folosi sateliți, drone și informații comerciale despre traficul maritim pentru a identifica navele care ies din porturile iraniene spre apele deschise. De ce contează economic: presiune pe piața petrolului și pe China Un efect direct invocat în material este reducerea ofertei de petrol: corespondentul CNN Nick Paton Walsh afirmă că blocada „scoate de pe piață peste un milion de barili de petrol iranian”, ceea ce „va duce probabil la creșterea prețurilor”. În aceeași logică, situația este prezentată ca o problemă majoră pentru China, descrisă drept un client important al Iranului. Beijingul a condamnat blocada, iar Ministerul de Externe chinez a avertizat că intensificarea desfășurării militare și acțiunile de blocadă ar amplifica tensiunile și ar afecta siguranța navigației în strâmtoare. Escaladare și calendar: termenul de 21 aprilie Teheranul denunță blocada ca „act de piraterie maritimă” și amenință că va răspunde lovind „toate porturile din regiunea Golfului” și că nu va mai permite „niciun fel de trafic în Golf”, potrivit materialului. Pe plan diplomatic, Stirile Pro TV menționează, citând NBC, că negocierile dintre SUA și Iran ar putea fi reluate în această săptămână. Donald Trump a lansat un nou avertisment pentru Teheran în contextul unui termen-limită: dacă nu se ajunge la un acord până pe 21 aprilie, când expiră armistițiul de două săptămâni. Ce se discută în negocieri, potrivit presei americane Potrivit New York Times, la discuțiile de la Islamabad, Teheranul ar fi propus suspendarea activității nucleare pentru o perioadă de până la cinci ani, idee respinsă de americani, care ar fi insistat pentru un moratoriu de 20 de ani. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre un posibil compromis. [...]
China a respins acuzațiile SUA privind presiunea militară asupra Taiwanului și a cerut Washingtonului „prudență”, într-un nou episod care menține ridicat riscul de escaladare în Strâmtoarea Taiwan , potrivit Reuters . Beijingul spune că afirmațiile americane „distorsionează faptele” și ar indica „intenții răuvoitoare”. Un purtător de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwan al guvernului chinez, Chen Binhua, a declarat că „anumite persoane” din SUA „rehash” constant așa-numita „amenințare a continentului” sau „presiunea militară”, susținând că este vorba despre „o distorsionare completă a faptelor”. Oficialul a insistat că Taiwanul este „o chestiune internă” și că Beijingul nu va accepta „interferențe externe”. Context: exerciții militare și presiune diplomatică China și-a intensificat activitatea militară în jurul Taiwanului, pe care îl consideră parte a teritoriului său, inclusiv prin mai multe runde de exerciții; cele mai recente au inclus trageri cu muniție reală la finalul lunii decembrie, notează Reuters. Declarațiile de miercuri vin după ce Departamentul de Stat al SUA a îndemnat, săptămâna trecută, China să discute cu Taiwanul și să oprească presiunile militare și de altă natură asupra insulei, în urma întâlnirii de la Beijing dintre președintele chinez Xi Jinping și Cheng Li-wun, lidera Kuomintang (KMT) , cel mai mare partid de opoziție din Taiwan. Miza: vânzările de arme și linia roșie a Beijingului Beijingul a cerut în mod repetat oprirea vânzărilor de arme americane către Taiwan, principalul său susținător internațional, deși între Washington și Taipei nu există relații diplomatice oficiale. În paralel, China refuză să discute cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”. Lai respinge pretențiile de suveranitate ale Beijingului și afirmă că doar populația Taiwanului își poate decide viitorul. „Calea păcii”, dar fără renunțarea la forță Cheng Li-wun a spus că vizita sa a urmărit să încurajeze pacea, în contextul în care China a prezentat măsuri despre care susține că ar avantaja Taiwanul, inclusiv relaxarea unor controale la exporturile de alimente. Totuși, activitățile militare regulate în jurul insulei nu au încetat pe durata deplasării, potrivit aceleiași surse. Taipei a transmis că guvernul ar trebui să conducă eforturile de dialog cu China, nu contactele „partid-la-partid”. China nu a renunțat niciodată la posibilitatea folosirii forței pentru a aduce Taiwanul sub controlul său, deși afirmă că preferă „reunificarea pașnică” — mesaj pe care Beijingul l-a intensificat în ultimele săptămâni. Chen Binhua a susținut că „reunificarea” ar aduce beneficii, de la costuri de trai mai mici până la reabilitarea locuințelor vechi. [...]
