Știri
Știri din categoria Externe
Capturarea de nave în Strâmtoarea Ormuz și blocada navală americană cresc riscul de șoc pe rutele petroliere, chiar dacă Washingtonul a prelungit neașteptat armistițiul cu Iranul, potrivit HotNews, care citează Reuters. În teren, semnalele sunt contradictorii: Teheranul își întărește controlul asupra unei căi navigabile strategice, iar SUA mențin măsuri de interdicție maritimă care afectează comerțul iranian.
Trump a anunțat marți că SUA vor prelungi armistițiul „până la discutarea unei propuneri iraniene” pentru încheierea războiului care durează de două luni, după ce cu câteva ore înainte amenințase cu noi bombardamente. Totuși, o rundă de negocieri care ar fi trebuit să aibă loc miercuri a fost anulată, iar statutul armistițiului de două săptămâni, care urma să expire miercuri, a rămas neclar.
Garda Revoluționară Islamică a capturat două nave în Strâmtoarea Ormuz și le-a escortat către coastele iraniene, potrivit companiilor de transport maritim și agenției semi-oficiale Tasnim. Navele vizate au fost Epaminondas (sub pavilion Liberia) și MSC Francesca (sub pavilion Panama), acuzate că operau fără permise și că și-au modificat sistemele de navigație.
În aceeași zonă, o a treia navă sub pavilionul Liberiei a fost atacată cu focuri de armă, dar nu a suferit avarii și și-a reluat cursul, potrivit unor surse din domeniul securității maritime.
Pe fondul acestor incidente, SUA își mențin propria blocadă asupra comerțului maritim al Iranului, pe care Teheranul o consideră „act de război”. Armata americană a transmis miercuri că a ordonat echipajelor de pe 31 de nave să se întoarcă din drumul spre Iran sau să revină în porturile iraniene, ca parte a blocadei.
Separat, armata americană ar fi interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele asiatice și le-ar fi redirecționat departe de pozițiile lor din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lanka, potrivit unor surse citate în material.
Karoline Leavitt a declarat la Fox News că, întrucât navele capturate nu erau americane sau israeliene, capturarea lor nu ar fi constituit o încălcare a armistițiului, pe care a descris-o drept „piraterie”.
Oficiali iranieni au spus că nu au fost de acord cu vreo prelungire a armistițiului și au criticat decizia lui Trump de a menține blocada. Președintele parlamentului iranian și principalul negociator, Mohammad Baqer Qalibaf, a afirmat că un armistițiu complet are sens doar dacă blocada este ridicată și a susținut că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă în condițiile unei „încălcări flagrante a armistițiului”.
„Nu v-ați atins obiectivele prin agresiune militară și nu le veți atinge nici prin intimidare. Singura cale este recunoașterea drepturilor poporului iranian.”
Trump a spus că SUA au acceptat o cerere a mediatorilor pakistanezi de a amâna atacul până când liderii iranieni vor veni cu o „propunere unificată”, iar Leavitt a precizat că nu există un termen limită.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a invocat faptul că guvernul iranian este „profund divizat”. În acest context, o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că întărirea controlului Gărzii Revoluționare asupra deciziei la Teheran sugerează că oficialii politici care negociază cu SUA nu au autoritatea de a stabili independent pozițiile de negociere, iar personalitățile mai pragmatice ar fi fost marginalizate.
Pakistanul, în rol de mediator, a spus că încearcă în continuare să aducă părțile la masa negocierilor, după ce o rundă desfășurată la Islamabad cu 11 zile în urmă nu a produs un acord. Miza rămâne dublă: Washingtonul cere renunțarea la uraniul puternic îmbogățit, în timp ce Iranul cere ridicarea sancțiunilor, despăgubiri, precum și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii. În paralel, Iranul condiționează negocierile de armistițiu și de încetarea focului între Israel și Hezbollah, pe fondul escaladării atacurilor aeriene israeliene asupra Libanului.
Recomandate
Capturarea a două nave internaționale în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul operațional pentru transportul maritim într-un punct-cheie al comerțului global , după ce forțele iraniene au sechestrat navele și le-au escortat către coastele Iranului, invocând „încălcări maritime”, potrivit HotNews . Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a difuzat joi dimineață o înregistrare video cu momentul capturării navelor MSC Francesca, sub pavilion panamez, și Epaminondas, sub pavilion liberian. În imagini apar trupe iraniene mascate și înarmate care urcă pe puntea navelor. Potrivit agenției de presă Tasnim și companiilor de transport maritim, navele au fost escortate forțat către coastele Iranului după ce au fost acuzate că „au încercat să părăsească strâmtoarea în secret”. De ce contează pentru transportul maritim Este pentru prima dată când Iranul capturează nave de la începutul conflictului, la sfârșitul lunii februarie. Episodul adaugă un nou element de incertitudine pentru operatorii care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, într-un context deja tensionat, marcat de atacuri recente asupra navelor din zonă. Reacția SUA și legătura cu armistițiul La Casa Albă, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că Donald Trump nu consideră capturarea celor două nave container o încălcare a armistițiului dintre SUA și Iran, pe motiv că navele nu erau americane sau israeliene, ci „două nave internaționale”. Context: atacuri recente în strâmtoare Miercuri, cel puțin trei nave au fost atacate în Strâmtoarea Ormuz, una fiind „grav avariată”, potrivit presei internaționale citate de HotNews. Incidentele au avut loc la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va prelungi armistițiul. [...]
O solicitare politică neobișnuită riscă să testeze autonomia FIFA înaintea Cupei Mondiale , după ce un emisar al președintelui SUA a cerut forului să înlocuiască Iranul cu Italia, deși italienii nu s-au calificat, potrivit HotNews , care citează Financial Times. Paolo Zampolli, reprezentant al lui Donald Trump și, potrivit articolului, recent vizitator în România, ar fi avansat ideea către președintele FIFA, Gianni Infantino , și către Trump, în contextul tensiunilor dintre Washington și Teheran. Argumentul invocat: palmaresul Italiei, cu patru titluri mondiale, ar justifica prezența la turneul final. Ce a cerut emisarul și de ce contează Zampolli a confirmat pentru Financial Times că a făcut propunerea, prezentând-o și ca pe o dorință personală, dat fiind că este de origine italiană. „Confirm că le-am sugerat lui Trump și Infantino ca Italia să înlocuiască Iranul la Cupa Mondială. Sunt de origine italiană și ar fi un vis să văd echipa Azzurri la un turneu găzduit de SUA. Cu patru titluri, ei au palmaresul necesar pentru a justifica includerea”, a declarat Zampolli. Miza depășește sportul: intervenția ar pune presiune pe regulile de calificare și pe capacitatea FIFA de a rămâne în afara jocurilor politice, mai ales într-un turneu co-găzduit de SUA, Mexic și Canada. Poziția FIFA și răspunsul Iranului FIFA a refuzat să comenteze demersurile de lobby, dar a indicat declarații recente ale lui Infantino, care a spus că Iranul „va veni, cu siguranță” la turneu și că echipa „s-a calificat” și „ar trebui să joace”. Iranul, la rândul său, a transmis miercuri că este pregătit pentru competiție și intenționează să participe. Articolul notează că, după atacurile lansate de SUA și Israel, Iranul anunțase inițial că nu ar mai vrea să participe, iar federația sa discutase inclusiv mutarea meciurilor în Canada sau Mexic — idee respinsă de FIFA. În paralel, Trump a declarat că fotbaliștii iranieni sunt „bineveniți” în SUA, dar a adăugat că ar fi nepotrivit și potențial periculos pentru ei. Ce spune regulamentul și unde se poate ajunge HotNews arată că regulamentul FIFA îi oferă organizației „discreție exclusivă” privind măsurile în cazul unei retrageri, inclusiv posibilitatea de a înlocui asociația participantă cu o alta. Cu alte cuvinte, o schimbare ar putea fi luată în calcul doar dacă Iranul s-ar retrage, nu ca substituire directă a unei echipe calificate. Contextul politic: relația Trump–Meloni Potrivit sursei, inițiativa ar fi și o încercare de a repara relațiile dintre Trump și premierul Italiei, Giorgia Meloni , după un conflict public legat de atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea în contextul războiului din Iran. Articolul mai menționează că Trump s-a plâns ulterior de refuzul Romei de a permite avioanelor americane implicate în bombardarea Iranului să folosească o bază din Sicilia pentru realimentare și că, în Italia, războiul este asociat cu scumpiri (combustibil, fructe și legume și alte bunuri), alimentând opoziția publică. [...]
Singapore avertizează că tensiunile din Strâmtoarea Ormuz pot deveni un precedent periculos pentru comerțul global , în condițiile în care statele ar putea ajunge să taxeze sau să restricționeze tranzitul prin puncte maritime-cheie, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare și a stabilității economice, potrivit Digi24 . Ministrul de Externe al Singapore, Vivian Balakrishnan, a spus că tensiunile actuale din Ormuz ar putea fi „un exercițiu preliminar” pentru un scenariu mai amplu, în cazul unui conflict între Statele Unite și China în Pacific, relatează CNBC, citată de Digi24. În opinia sa, ceea ce se întâmplă acum oferă o imagine despre riscurile geopolitice globale, mai ales în zonele-cheie de tranzit. Riscul: taxe și blocaje în strâmtori strategice Balakrishnan a comparat situația din Strâmtoarea Ormuz cu Strâmtoarea Malacca, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, aflată sub influența Singapore, Malaeziei și Indoneziei. El a avertizat că apar riscuri dacă statele ar începe să impună taxe de tranzit în astfel de puncte strategice, după ce Iranul ar fi analizat o măsură similară pentru navele care traversează Ormuz. În cazul Malacca, ministrul a indicat că statele din regiune au un interes comun în menținerea accesului liber, tocmai pentru a evita efecte economice negative generate de restricții sau costuri suplimentare pe o rută esențială pentru comerț. Miza pentru Singapore: echilibru între SUA și China și reguli internaționale Oficialul a subliniat că Singapore are relații solide atât cu Washingtonul, cât și cu Beijingul și nu intenționează să aleagă între cele două puteri. Statele Unite sunt cel mai mare investitor străin în Singapore, cu aproximativ 6.000 de companii americane prezente în oraș-stat, în timp ce China este principalul partener comercial și cea mai importantă destinație pentru investițiile externe ale Singapore. „Refuzăm să alegem. Ne ghidăm după interesul național pe termen lung și, dacă este nevoie să spunem nu Washingtonului sau Beijingului, nu ezităm”, a declarat Vivian Balakrishnan. Singapore își bazează poziția pe Convenția ONU asupra dreptului mării , care garantează libertatea de tranzit prin strâmtori și interzice blocarea sau taxarea acestuia, a mai spus ministrul. În final, Balakrishnan a legat stabilitatea economică de „predictibilitatea și credibilitatea” statelor într-un context global tensionat, cu conflicte în Orientul Mijlociu și Ucraina, unde încrederea devine un factor critic pentru funcționarea relațiilor comerciale și a rutelor de transport. [...]
Plecarea „cu efect imediat” a secretarului Marinei SUA deschide o nouă tranziție de conducere într-un moment de tensiune navală în Strâmtoarea Ormuz , cu potențiale efecte operaționale asupra unei instituții care gestionează inclusiv bugetul și logistica flotei, potrivit Digi24 . Pentagonul a anunțat că John Phelan părăsește administrația Trump, iar plecarea intră în vigoare imediat, după cum a transmis purtătorul de cuvânt Sean Parnell într-o postare pe rețelele sociale. Subsecretarul Marinei, Hung Cao, va prelua funcția de secretar interimar. Informația este relatată de BBC, citată de Digi24. Marina nu a oferit un motiv pentru plecarea lui Phelan. Schimbarea vine pe fondul conflictului SUA–Israel cu Iranul și al blocadei menținute de SUA asupra Strâmtorii Ormuz, rută maritimă considerată vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol. În același context, Digi24 notează că Trump a spus că blocada asupra porturilor iraniene va continua, în pofida încetării focului, iar Iranul a anunțat că a „capturat” două nave în strâmtoare. De ce contează: funcție administrativă cu miză pe buget și logistică Rolul secretarului Marinei este în mare parte administrativ și include elaborarea politicilor, recrutarea, instruirea și echiparea Marinei, precum și supravegherea bugetului și a unor componente logistice precum construcția și repararea navelor și a instalațiilor navale. În acest cadru, o schimbare bruscă la vârf poate însemna rearanjări de priorități și ritm în decizii cu impact direct asupra capacității operaționale. Context: o serie de plecări și demiteri la vârful Pentagonului Phelan este prezentat drept cel mai recent lider militar de rang înalt care părăsește administrația în ultimele luni. Digi24 amintește că, în urmă cu câteva săptămâni, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , i-a cerut șefului Statului Major al Armatei, Randy George, să demisioneze, iar alți doi oficiali ai Armatei – generalul David Hodne și generalul-maior William Green – au fost demiși recent. De la preluarea funcției la Pentagon, Hegseth a demis peste zece ofițeri superiori, inclusiv șeful operațiunilor navale și viceșeful de stat major al Forțelor Aeriene. Cine este interimarul Hung Cao Hung Cao a devenit subsecretar în octombrie 2025 și are o vechime de 25 de ani în Marina Militară, potrivit Digi24. În 2024, a avut o candidatură nereușită pentru Senatul SUA în statul Virginia, susținut de Trump, împotriva senatorului democrat Tim Kaine. În timpul unei dezbateri electorale, Cao a criticat inițiativele armatei privind diversitatea, echitatea și incluziunea, iar Associated Press (AP) a relatat o declarație a acestuia despre recrutare, citată de Digi24: „Avem nevoie de bărbați și femei alfa care să-și scoată propriile măruntaie, să le mănânce și să ceară încă o porție. Aceștia sunt tinerii și tinerele care vor câștiga războaiele.” Profilul lui Phelan și posibile explicații vehiculate în spațiul public Phelan, civil fără experiență militară anterioară, a depus jurământul ca secretar al Marinei în martie 2025, după ce fusese nominalizat de Trump în 2024. Digi24 mai notează că omul de afaceri a fost unul dintre principalii donatori ai campaniei lui Trump. Andrew Peek, fost secretar adjunct adjunct al Departamentului de Stat, a declarat pentru BBC că Trump a spus că dorește extinderea flotei comerciale și civile a țării și a sugerat că lipsa de progres ar fi putut cântări în decizie, alături de preferința pentru un înlocuitor perceput ca fiind mai apropiat de mișcarea MAGA. Acestea sunt evaluări ale lui Peek, nu o explicație oficială; Marina nu a indicat motivele plecării. [...]
Germania își repoziționează oficial apărarea pe axa „amenințarea rusă”, iar Kremlinul avertizează asupra unei direcții istorice periculoase , potrivit Digi24 . Reacția vine după adoptarea strategiei militare a Berlinului , document în care Rusia este definită drept principala amenințare pentru Germania. Purtătorul de cuvânt al președintelui Federației Ruse, Dmitri Peskov, a spus că „cel mai important” este ca autoritățile germane să nu se îndrepte „în aceeași direcție” în care Germania „a mers deja de câteva ori în istorie”, răspunzând unei întrebări adresate de jurnalistul Pavel Zarubin de la „Vesti”. Ce schimbă strategia Germaniei, dincolo de retorică În planul de apărare prezentat de ministrul german al apărării Boris Pistorius intră prima strategie militară a Germaniei și o analiză a capacităților Bundeswehr-ului (armata germană), care stabilește organizarea, structura și mărimea forțelor armate. Digi24 notează că detaliile planului sunt clasificate. Totuși, Pistorius a indicat direcția generală: dezvoltarea Bundeswehr „până la nivelul de cea mai puternică armată convențională din Europa”. De ce contează: reînarmare și ținte de capacitate la nivel NATO Ministerul Apărării de la Berlin consideră Rusia principala amenințare, iar Pistorius a motivat această evaluare prin reînarmarea Rusiei și pregătirea pentru o posibilă confruntare militară cu NATO, precum și prin utilizarea forței militare ca instrument legitim pentru afirmarea intereselor sale. În același context, NATO urmărește să-și sporească forțele la 460.000 de soldați pentru a contracara agresiunea rusă, iar strategia Berlinului pune accent pe: arme de precizie cu rază lungă; sisteme de apărare aeriană; dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, computerele cuantice și robotica. Ce urmează Din informațiile prezentate de Digi24, direcția este una de consolidare a capacităților militare și de planificare pe termen lung, însă calendarul și măsurile concrete rămân, cel puțin parțial, în zona documentelor clasificate. În plan politic, reacția Kremlinului indică faptul că repoziționarea oficială a Germaniei va continua să fie tratată de Moscova ca un subiect sensibil, cu miză strategică. [...]
China își consolidează controlul maritim prin continuarea construcțiilor pe peste 11.000 de insule pe care le consideră parte a teritoriului său, inclusiv în zone revendicate și de alte state, potrivit G4Media . Miza este una de putere și acces la resurse, cu efect direct asupra securității rutelor comerciale din Asia, pe unde se transportă anual mărfuri de peste 3.000 de miliarde de dolari. China justifică proiectul prin nevoia de „o mai bună guvernare” a insulelor și îl plasează într-o campanie pe termen lung de întărire a puterii maritime, de asigurare a unor resurse naturale suplimentare și de consolidare a revendicărilor teritoriale, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. Infrastructură cu utilizare duală: de la administrare la proiecție militară În Marea Chinei de Sud , Beijingul a construit deja insule artificiale, piste de aviație și instalații militare în zone disputate. Un articol din Cotidianul Poporului (ziar de partid), atribuit conducerii de partid din Ministerul Resurselor Naturale, descrie insulele drept o „frontieră strategică”, esențială pentru accesul la resurse din adâncul mărilor, și cere intensificarea eforturilor de protecție prin: dezvoltarea infrastructurii; creșterea conectivității; îmbunătățirea posibilităților de acces. Reuters notează că, din 2012, odată cu preluarea conducerii la Beijing de către Xi Jinping , China investește miliarde de dolari în marina militară, de la submarine nucleare la portavioane, cu obiectivul de a deveni „o mare putere maritimă”. Dispute teritoriale și reacții în regiune În septembrie anul trecut, China și-a reafirmat pretențiile teritoriale declarând rezervație naturală Atolul Scarborough, revendicat și de Filipine. Gregory Poling, de la grupul de reflecție CSIS, citat de Reuters, susține că infrastructura de pe insulele artificiale permite patrule pe tot parcursul anului ale autorităților chineze, până la 1.000 de mile marine (aprox. 1.852 km) de coasta Chinei. Totuși, prezența chineză nu a împiedicat un oficial taiwanez de rang înalt să viziteze insula Itu Aba din arhipelagul Spratly, controlată de Taipei, un eveniment descris drept neobișnuit. Pe Itu Aba există o pistă suficient de lungă pentru avioane de transport militare, iar în 2023 a fost deschis un doc nou, unde pot acosta nave de patrulare de până la 4.000 de tone. Săptămâna aceasta, Filipinele, SUA și alte țări partenere au început exerciții militare, inclusiv maritime, în întreg arhipelagul filipinez, proiectând un front multinațional în fața Chinei, într-o regiune cu importanță majoră pentru comerțul global. Semnalul economic: presiune pe rutele comerciale, dar „profituri în scădere” pentru Beijing Pe fondul tensiunilor, Poling apreciază că „Beijingul pare să fi ajuns la un punct de profituri în scădere”, argumentând că, în ultimii cel puțin patru ani, China nu a reușit să oprească proiecte energetice, de reaprovizionare sau misiuni de construcție în sud-estul Asiei. Pentru mediul de afaceri, mesajul principal rămâne riscul de volatilitate în zona Mării Chinei de Sud: o combinație de infrastructură cu potențial militar, dispute teritoriale și exerciții multinaționale într-un coridor prin care trec fluxuri comerciale de ordinul miilor de miliarde de dolari anual. [...]
