Știri
Știri din categoria Externe
Capturarea de nave în Strâmtoarea Ormuz și blocada navală americană cresc riscul de șoc pe rutele petroliere, chiar dacă Washingtonul a prelungit neașteptat armistițiul cu Iranul, potrivit HotNews, care citează Reuters. În teren, semnalele sunt contradictorii: Teheranul își întărește controlul asupra unei căi navigabile strategice, iar SUA mențin măsuri de interdicție maritimă care afectează comerțul iranian.
Trump a anunțat marți că SUA vor prelungi armistițiul „până la discutarea unei propuneri iraniene” pentru încheierea războiului care durează de două luni, după ce cu câteva ore înainte amenințase cu noi bombardamente. Totuși, o rundă de negocieri care ar fi trebuit să aibă loc miercuri a fost anulată, iar statutul armistițiului de două săptămâni, care urma să expire miercuri, a rămas neclar.
Garda Revoluționară Islamică a capturat două nave în Strâmtoarea Ormuz și le-a escortat către coastele iraniene, potrivit companiilor de transport maritim și agenției semi-oficiale Tasnim. Navele vizate au fost Epaminondas (sub pavilion Liberia) și MSC Francesca (sub pavilion Panama), acuzate că operau fără permise și că și-au modificat sistemele de navigație.
În aceeași zonă, o a treia navă sub pavilionul Liberiei a fost atacată cu focuri de armă, dar nu a suferit avarii și și-a reluat cursul, potrivit unor surse din domeniul securității maritime.
Pe fondul acestor incidente, SUA își mențin propria blocadă asupra comerțului maritim al Iranului, pe care Teheranul o consideră „act de război”. Armata americană a transmis miercuri că a ordonat echipajelor de pe 31 de nave să se întoarcă din drumul spre Iran sau să revină în porturile iraniene, ca parte a blocadei.
Separat, armata americană ar fi interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele asiatice și le-ar fi redirecționat departe de pozițiile lor din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lanka, potrivit unor surse citate în material.
Karoline Leavitt a declarat la Fox News că, întrucât navele capturate nu erau americane sau israeliene, capturarea lor nu ar fi constituit o încălcare a armistițiului, pe care a descris-o drept „piraterie”.
Oficiali iranieni au spus că nu au fost de acord cu vreo prelungire a armistițiului și au criticat decizia lui Trump de a menține blocada. Președintele parlamentului iranian și principalul negociator, Mohammad Baqer Qalibaf, a afirmat că un armistițiu complet are sens doar dacă blocada este ridicată și a susținut că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă în condițiile unei „încălcări flagrante a armistițiului”.
„Nu v-ați atins obiectivele prin agresiune militară și nu le veți atinge nici prin intimidare. Singura cale este recunoașterea drepturilor poporului iranian.”
Trump a spus că SUA au acceptat o cerere a mediatorilor pakistanezi de a amâna atacul până când liderii iranieni vor veni cu o „propunere unificată”, iar Leavitt a precizat că nu există un termen limită.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a invocat faptul că guvernul iranian este „profund divizat”. În acest context, o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că întărirea controlului Gărzii Revoluționare asupra deciziei la Teheran sugerează că oficialii politici care negociază cu SUA nu au autoritatea de a stabili independent pozițiile de negociere, iar personalitățile mai pragmatice ar fi fost marginalizate.
Pakistanul, în rol de mediator, a spus că încearcă în continuare să aducă părțile la masa negocierilor, după ce o rundă desfășurată la Islamabad cu 11 zile în urmă nu a produs un acord. Miza rămâne dublă: Washingtonul cere renunțarea la uraniul puternic îmbogățit, în timp ce Iranul cere ridicarea sancțiunilor, despăgubiri, precum și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii. În paralel, Iranul condiționează negocierile de armistițiu și de încetarea focului între Israel și Hezbollah, pe fondul escaladării atacurilor aeriene israeliene asupra Libanului.
Recomandate
Donald Trump a trimis oficial în Senat nominalizarea lui Todd Blanche pentru funcția de procuror general , o mutare care deschide un test politic în Partidul Republican și poate influența direcția Departamentului de Justiție , potrivit news.ro . Blanche, fost avocat al lui Trump și coordonator al apărării în procesul privind plățile către Stormy Daniels, ocupă din aprilie postul de procuror general interimar. Casa Albă a anunțat că numele său a fost înaintat Senatului la câteva zile după ce Trump s-a angajat public că îl va numi în funcție. Un vot strâns în Senat, cu risc de opoziție internă Nominalizarea este descrisă ca un test al influenței lui Trump asupra republicanilor, care ar fi devenit mai dispuși să se opună unor puncte din agenda președintelui. Pentru confirmare, Blanche ar avea nevoie de un sprijin aproape unanim din partea republicanilor, care controlează Senatul cu o majoritate strânsă, 53 la 47. Contextul: fondul de 1,8 miliarde de dolari și tensiunile din Congres În material este menționat că Departamentul de Justiție a fost nevoit să renunțe la un plan de creare a unui fond de aproape 1,8 miliarde de dolari pentru victimele a ceea ce Trump numește „instrumentalizarea” guvernului. Inițiativa a generat reacții puternice, inclusiv împotriva lui Blanche, atât din partea republicanilor, cât și a democraților. Republicanii din Senat au condus opoziția față de fond, refuzând să voteze finanțarea măsurilor dure ale lui Trump împotriva imigrației până când Blanche nu s-a angajat să renunțe la plan. Mizele operaționale: ritmul dosarelor și țintele Departamentului de Justiție Trump ar fi privit favorabil demersurile lui Blanche ca interimar de a accelera cazurile împotriva adversarilor săi, inclusiv obținerea unei a doua puneri sub acuzare împotriva fostului director al FBI, James Comey, și formularea de acuzații împotriva Southern Poverty Law Center, organizație cunoscută pentru activitatea în domeniul drepturilor civile. În același timp, senatorul republican Thom Tillis (Carolina de Nord), membru-cheie în Comisia Judiciară, și-a exprimat anterior scepticismul față de Blanche, atât pe tema fondului, cât și în legătură cu un dosar penal împotriva lui Comey. După nominalizare, Chuck Grassley, președintele republican al Comisiei Judiciare a Senatului, l-a lăudat pe Blanche pentru „angajamentul său față de transparență și sprijinul acordat forțelor de ordine”. „Blanche este bine calificat şi şi-a demonstrat dedicarea faţă de restabilirea legii şi ordinii în toată ţara noastră”, a spus Grassley. [...]
Donald Trump își condiționează sprijinul de Israel de oprirea loviturilor asupra Iranului , avertizând că Benjamin Netanyahu riscă izolarea dacă escaladează conflictul, potrivit Adevărul . Mesajul, transmis într-un moment de tensiune regională, indică o linie mai dură a Washingtonului față de deciziile operaționale ale guvernului israelian, pe fondul negocierilor pe care Trump spune că le urmărește cu Iranul. Israelul a lovit ținte din Iran pentru prima dată de la armistițiul din aprilie, după ce Iranul a lansat rachete asupra Israelului, într-o acțiune pe care Teheranul a descris-o drept represalii pentru atacurile israeliene asupra capitalei Libanului, relatează News.ro. Cele două țări au încetat schimbul de focuri luni, după ce Trump le-a cerut să se oprească. Într-un mesaj publicat pe Truth Social, președintele SUA a cerut oprirea imediată a atacurilor reciproce. „Israelul și Iranul trebuie să înceteze imediat să mai tragă unul asupra celuilalt” Avertisment direct către Netanyahu și controlul asupra negocierilor Trump a declarat pentru Axios că l-a avertizat pe Netanyahu că se va izola dacă va continua atacurile asupra Iranului. „I-am spus: «Bibi, ai face bine să fii atent, altfel te vei trezi foarte curând pe cont propriu»” În același context, Trump a susținut că Israelul a informat Statele Unite „foarte târziu” despre atacurile de duminică, care între timp au încetat, dar Netanyahu ar fi lăsat să se înțeleagă că acestea ar putea fi reluate. Totodată, Trump a afirmat că i-a transmis premierului israelian că va trebui să accepte orice acord pe care SUA îl vor încheia cu Iranul. „Nu va avea de ales. Eu iau toate deciziile. Eu stabilesc ce urmează să facem. El nu decide” Ce urmărește Washingtonul și unde se blochează discuțiile Trump, care „a intrat în conflict alături de Israel” în februarie, spune că încearcă acum să negocieze o soluție cu Iranul și i-a cerut lui Netanyahu să evite acțiuni care ar putea afecta negocierile, inclusiv continuarea operațiunilor din Liban. În paralel, Iranul susține că nu va accepta un acord cu SUA fără menținerea armistițiului în Liban. Trump a mai spus că mai multe țări din regiune i-au cerut să intervină pe lângă Netanyahu pentru a evita escaladarea, iar oficiali iranieni ar fi transmis că vor opri atacurile dacă Israelul își încetează operațiunile. Liderul american a reluat ideea că Iranul dorește un acord de pace și că acesta ar putea fi încheiat în curând, susținând că ar împiedica Iranul să obțină o armă nucleară și ar opri îmbogățirea uraniului. De cealaltă parte, Mohammad-Bagher Ghalibaf , președintele Parlamentului iranian, a declarat că Iranul nu are încredere în SUA și că afirmațiile recente ale lui Trump contrazic înțelegerile discutate. Potrivit unor surse americane și israeliene citate de Axios, interesele lui Trump și ale lui Netanyahu „se îndepărtează tot mai mult”, primul dorind încheierea conflictului, iar cel de-al doilea fiind interesat de continuarea acestuia. [...]
Donald Trump i-a transmis lui Benjamin Netanyahu că Israelul riscă să rămână fără sprijinul SUA dacă escaladează conflictul cu Iranul , într-un moment în care Washingtonul încearcă să evite o implicare militară directă în Orientul Mijlociu, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de Trump publicației Axios . În discuția telefonică, Trump a spus că l-a avertizat pe premierul israelian că „se va trezi luptând singur” dacă Israelul reintră în război cu Iranul. Mesajul vine pe fondul unor tensiuni crescute în ultimele 24 de ore, pe care Axios le descrie ca pe un test al capacității administrației americane de a ține sub control o escaladare regională, în pofida intenției declarate a lui Trump de a se retrage dintr-un conflict prelungit. Escaladarea din weekend și problema coordonării cu Washingtonul Potrivit relatării, escaladarea a început duminică dimineață, când Israelul a lovit o țintă a Hezbollah în Beirut. O sursă israeliană a afirmat că armata israeliană (IDF) a notificat CENTCOM (comandamentul american pentru operațiunile din Orientul Mijlociu) înainte de atac, dar nu și Casa Albă, iar un oficial american a spus că Trump a fost nemulțumit. Iranul a lansat ulterior rachete către Israel , după ce avertizase că va reacționa dacă Israelul lovește capitala libaneză. De aici, situația „a escaladat rapid”, conform aceleiași surse. Convorbirea Trump–Netanyahu: avertismentul și cele două versiuni Un oficial american a declarat că Trump l-a sunat pe Netanyahu duminică seară și i-a cerut să nu riposteze. O sursă israeliană familiarizată cu discuția a spus că Trump a invocat două scenarii: fie ajunge la un acord cu Iranul „în câteva zile”, fie, dacă nu reușește, ar putea conduce el însuși atacurile asupra Iranului. Mai mulți oficiali americani și o sursă israeliană au descris convorbirea ca fiind mai calmă decât una anterioară, când Trump l-ar fi numit pe Netanyahu „al naibii de nebun”. Un oficial american a caracterizat apelul drept „politicos”, iar un altul a spus că „nimeni nu a țipat”. În versiunea israeliană, Netanyahu ar fi argumentat că lipsa unui răspuns la atacul iranian ar fi „rău pentru Israel, rău pentru SUA și rău pentru acordul” pe care Trump încearcă să-l negocieze, deoarece ar transmite că Iranul are avantajul. Discuția s-ar fi încheiat fără o decizie clară, iar unii oficiali americani au considerat că Trump a câștigat timp. Netanyahu ar fi interpretat însă că opoziția lui Trump „nu a fost un «Nu» ferm”, potrivit unei surse israeliene. Loviturile și riscul de „război total” După consultări interne cu echipa de securitate și comandanții IDF, Netanyahu a informat Casa Albă că a decis să continue loviturile, potrivit materialului. Trump a afirmat că Israelul „ne-a anunțat foarte târziu” despre atacurile de duminică și că, în cele din urmă, a reușit să „limiteze” bombardamentul. Israelul a lovit „o componentă-cheie” a celei mai mari facilități petrochimice din Iran și alte ținte din Teheran, ceea ce a determinat Iranul să lanseze un nou baraj de rachete către Tel Aviv. Luni dimineață au urmat încă două runde de atacuri și contraatacuri, apropiind situația de un „război total”, potrivit relatării. Deși armata americană nu ar fi participat la atacurile israeliene, doi oficiali americani din domeniul apărării au spus că SUA au ajutat IDF să intercepteze rachetele iraniene care se apropiau. Miza pentru SUA: evitarea implicării directe și presiunea regională Trump a mai spus că a primit apeluri din cinci țări din regiune care i-au cerut să îl preseze pe Netanyahu să se oprească. Tot el a afirmat că administrația sa a primit mesaje de la iranieni, care și-ar fi exprimat disponibilitatea de a opri atacurile dacă Israelul face același lucru. Într-un alt episod descris de Axios, Israelul se pregătea pentru o serie majoră de atacuri asupra Iranului, cu „zeci de ținte sensibile” planificate pentru luni, iar Trump l-a sunat din nou pe Netanyahu ca să ceară oprirea loviturilor. O sursă israeliană a spus că, după apel, Netanyahu le-a cerut comandanților să anuleze atacurile și ar fi acceptat să facă un pas înapoi dacă iranienii nu atacă. De ce contează: divergențe strategice tot mai vizibile Concluzia Axios, redată de HotNews, este că evenimentele recente arată o distanțare între interesele strategice ale SUA și ale Israelului, dar și între calculele politice ale lui Trump și Netanyahu. Un oficial american citat în material a rezumat tensiunea astfel: „Bibi are nevoie ca războiul să continue pentru a rămâne în viață din punct de vedere politic în Israel, iar Trump are nevoie ca războiul să se încheie pentru a rămâne în viață din punct de vedere în SUA.” [...]
Vizita lui Xi Jinping la Phenian semnalează o recalibrare a Chinei în dosarul nord-coreean , printr-un accent mai mare pe cooperare și coordonare strategică – inclusiv pe schimburi militare – și prin evitarea explicită a termenului „denuclearizare”, potrivit CNN . Mișcarea vine într-un moment în care Coreea de Nord și-a strâns relațiile cu Rusia, iar Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra aliatului său de tratat. În cadrul vizitei de stat de două zile – prima în șapte ani – Xi i-a spus lui Kim Jong Un că cele două țări ar trebui să „deschidă o perspectivă mai luminoasă” pentru cauza socialistă și pentru „pacea și dezvoltarea regională”, pe fondul „schimbărilor profunde nemaiîntâlnite într-un secol”. Liderul chinez a prezentat și o listă de direcții concrete de cooperare, de la comerț și agricultură la construcții, știință și tehnologie și sănătate, alături de întărirea „coordonării strategice” și a schimburilor militare, diplomatice și între structurile de aplicare a legii. Ce s-a schimbat față de 2019: „denuclearizarea” lipsește din mesaj Diferența majoră față de vizita din 2019, conform comparației făcute de CNN pe baza comunicărilor oficiale ale Beijingului, este absența referirii la sprijinul Chinei pentru „ denuclearizarea Peninsulei Coreene ”. În contextul în care Phenianul și-a accelerat programul nuclear în pofida sancțiunilor ONU și și-a înscris în 2023 în Constituție politica de dezvoltare a armelor nucleare, omiterea este interpretată ca un potențial câștig de imagine pentru Kim. Totodată, analiza plasează această schimbare într-un cadru geopolitic diferit: China se află în competiție strategică cu SUA, iar Coreea de Nord a consolidat legături cu Moscova. De ce contează pentru echilibrul de securitate din regiune Apelul Beijingului la întărirea schimburilor în diplomație, aplicarea legii și armată este văzut ca un semnal că Phenianul ar putea fi atras mai activ într-un bloc economic și de securitate pe care China încearcă să-l construiască și să-l conducă, potrivit lui Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam din Coreea de Sud, citat de CNN. În același timp, apropierea de Coreea de Nord îi permite Chinei să transmită SUA și aliaților săi că încă are pârghii asupra Phenianului. În paralel, Xi ar fi puțin probabil să considere momentul potrivit pentru a-l presa pe Kim să renunțe la programul nuclear. Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, spune că atât Kim, cât și Xi văd riscuri mai mari în diplomația sau presiunea directă decât în menținerea actualei linii. Relația China–Coreea de Nord, între „îmbrățișare strategică” și limite Relațiile bilaterale s-au răcit în ultimii ani, pe fondul apropierii Phenianului de Moscova. CNN amintește că în 2024 Kim și Vladimir Putin au semnat un tratat de apărare mutuală, iar Coreea de Nord a furnizat „mii de soldați și muniții” pentru războiul Rusiei din Ucraina, evoluție care a alimentat îngrijorări în Occident privind o aliniere tot mai strânsă între Phenian, Moscova și Beijing. Înaintea sosirii lui Xi, Kim a inspectat un producător de rachete și o nouă fabrică ce produce material nuclear de calitate militară, notează CNN, într-un posibil test al toleranței Beijingului. Deși informările publice ale celor două părți până marți după-amiază nu menționau armele nucleare, întâlnirile pot funcționa și ca un canal de calibrare reciprocă a strategiilor. Easley rezumă poziția Beijingului astfel: „Beijingul se așteaptă ca Phenianul să-i respecte interesele și să evite politici destabilizatoare. Vizita lui Xi este o îmbrățișare strategică a lui Kim, dar nu un cec în alb pentru Coreea de Nord.” În plan oficial, întrebat dacă China mai susține denuclearizarea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a spus că poziția Beijingului rămâne „continuă și consecventă” pe tema Peninsulei Coreene. [...]
Comisia Europeană leagă explicit proiecte turistice de miliarde din Albania de condițiile de mediu din negocierile de aderare , potrivit G4Media . Bruxelles-ul avertizează că un complex de lux asociat cu Jared Kushner ar putea pune în pericol parcursul european al Albaniei dacă autoritățile nu respectă legislația UE de mediu. Avertismentul vizează în special zona protejată Vjosa-Narta. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, a declarat că instituția „urmărește cu atenție evoluțiile” și că a transmis deja îngrijorări privind posibile deficiențe ale proiectului. Potrivit Comisiei, pentru închiderea capitolului 27 din negocierile de aderare (mediu și schimbări climatice), Albania trebuie să se alinieze integral directivelor europene privind păsările și habitatele și să abroge legea privind investițiile strategice din 2015. Două proiecte, mize financiare mari și presiune pe reglementare În material sunt descrise două investiții turistice majore: Stațiune pe insula Sazan , unde în perioada comunistă a funcționat o bază militară secretă: proiect de aprox. 1,4 miliarde de euro (aprox. 7,1 miliarde lei) . Guvernul albanez a acordat în 2024 statutul de „investitor strategic” companiei Affinity Partners, deținută de Jared Kushner. Proiect turistic în zona protejată a lagunei Vjosa-Narta , estimat la peste 4 miliarde de euro (peste 20,2 miliarde lei) , atribuit unor parteneri qatarezi ai lui Kushner, frații Al-Khayyat. Procuratura Specială Anticorupție din Albania a deschis o investigație privind transferuri de titluri de proprietate care au permis inițierea proiectului. Ce a promis guvernul și unde apare blocajul Conform aceleiași surse, ministrul albanez al mediului ar fi promis Comisiei Europene suspendarea lucrărilor și realizarea unui studiu de impact asupra mediului , „în consultare cu societatea civilă”. În paralel însă, premierul Edi Rama a afirmat public, în repetate rânduri, că proiectul va continua. Tensiune socială și risc politic intern În Albania au loc proteste de stradă de circa o săptămână împotriva proiectelor, cel mai amplu fiind organizat sâmbătă la Tirana, unde manifestanții au cerut inclusiv demisia premierului. Rama respinge criticile și susține că nu va renunța la proiecte, acuzând „forțe străine” că ar incita protestele. Pentru Albania, mesajul Comisiei ridică miza de la o dispută locală de urbanism la una de conformare la standardele UE , cu potențial efect direct asupra ritmului negocierilor de aderare, în special pe capitolul de mediu. [...]
Comisia Europeană pregătește un nou set de sancțiuni care ar putea înăspri semnificativ accesul pe piața UE și fluxurile comerciale legate de Rusia , inclusiv printr-o propunere de interzicere a intrării în Uniune a persoanelor care au servit în armata rusă de la începutul războiului din Ucraina, potrivit news.ro . Măsura este inclusă în propunerea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni de la invazia din februarie 2022. Propunerea privind vizele vizează „pentru prima oară” interzicerea intrării în UE a „oricărei persoane care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Mai multe state membre, inclusiv țările baltice și nordice, susțin de luni de zile o astfel de interdicție, argumentând că este inadmisibil ca militarii ruși să facă turism în Europa după ce au luptat în Ucraina. Petrolul rusesc: suspendarea ajustării automate a plafonului Pe componenta energetică, Comisia vrea să suspende mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului brut rusesc exportat cu 15% sub prețul pieței. Plafonarea, decisă de statele G7, se aplică intermediarilor care exportă petrol brut rusesc, iar din ianuarie fusese introdus un mecanism de ajustare automată pentru a păstra diferența de cel puțin 15% sub piață. În contextul scumpirilor generate de războiul din Orientul Mijlociu, acest mecanism „nu mai permite atingerea obiectivului inițial” – reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol, care finanțează efortul de război, potrivit explicațiilor prezentate de von der Leyen. Ea a afirmat că veniturile energetice ale Rusiei „au scăzut cu aproximativ 40% la începutul lui 2025”. Comisia propune „simpla suspendare” a ajustării automate până în ianuarie anul viitor. În ianuarie, plafonarea fusese stabilită la 44,10 dolari pe baril, iar prețul barilului Ural (referința mecanismului) ar fi ajuns în prezent la aproximativ 90 de dolari, dublu față de ianuarie. Pescuit, companii chineze și criptomonede: extinderea ariei sancțiunilor Noul pachet ar urma să includă, în premieră, sectorul pescuitului. Von der Leyen a anunțat propuneri de „restricții importante” la import pentru anumite produse de pescuit și o interzicere totală pentru altele, „ca de exemplu codul”. Pe zona de evitare a sancțiunilor, Comisia propune adăugarea a 14 întreprinderi chinezești pe lista celor cărora li se interzice comerțul cu state membre UE. Totodată, Bruxellesul vrea să interzică anumite tranzacții în criptomonede, despre care susține că sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile financiare occidentale impuse Rusiei. Context: evaluări privind costul sancțiunilor pentru Rusia Von der Leyen a susținut că sancțiunile „slăbesc bazele economice” ale efortului de război al Rusiei. Separat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a estimat la aproximativ 1.500 de miliarde de euro costul plătit de Rusia prin sancțiunile europene, conform aceleiași surse. [...]
