Știri
Știri din categoria Externe
Capturarea de nave în Strâmtoarea Ormuz și blocada navală americană cresc riscul de șoc pe rutele petroliere, chiar dacă Washingtonul a prelungit neașteptat armistițiul cu Iranul, potrivit HotNews, care citează Reuters. În teren, semnalele sunt contradictorii: Teheranul își întărește controlul asupra unei căi navigabile strategice, iar SUA mențin măsuri de interdicție maritimă care afectează comerțul iranian.
Trump a anunțat marți că SUA vor prelungi armistițiul „până la discutarea unei propuneri iraniene” pentru încheierea războiului care durează de două luni, după ce cu câteva ore înainte amenințase cu noi bombardamente. Totuși, o rundă de negocieri care ar fi trebuit să aibă loc miercuri a fost anulată, iar statutul armistițiului de două săptămâni, care urma să expire miercuri, a rămas neclar.
Garda Revoluționară Islamică a capturat două nave în Strâmtoarea Ormuz și le-a escortat către coastele iraniene, potrivit companiilor de transport maritim și agenției semi-oficiale Tasnim. Navele vizate au fost Epaminondas (sub pavilion Liberia) și MSC Francesca (sub pavilion Panama), acuzate că operau fără permise și că și-au modificat sistemele de navigație.
În aceeași zonă, o a treia navă sub pavilionul Liberiei a fost atacată cu focuri de armă, dar nu a suferit avarii și și-a reluat cursul, potrivit unor surse din domeniul securității maritime.
Pe fondul acestor incidente, SUA își mențin propria blocadă asupra comerțului maritim al Iranului, pe care Teheranul o consideră „act de război”. Armata americană a transmis miercuri că a ordonat echipajelor de pe 31 de nave să se întoarcă din drumul spre Iran sau să revină în porturile iraniene, ca parte a blocadei.
Separat, armata americană ar fi interceptat cel puțin trei petroliere sub pavilion iranian în apele asiatice și le-ar fi redirecționat departe de pozițiile lor din apropierea Indiei, Malaeziei și Sri Lanka, potrivit unor surse citate în material.
Karoline Leavitt a declarat la Fox News că, întrucât navele capturate nu erau americane sau israeliene, capturarea lor nu ar fi constituit o încălcare a armistițiului, pe care a descris-o drept „piraterie”.
Oficiali iranieni au spus că nu au fost de acord cu vreo prelungire a armistițiului și au criticat decizia lui Trump de a menține blocada. Președintele parlamentului iranian și principalul negociator, Mohammad Baqer Qalibaf, a afirmat că un armistițiu complet are sens doar dacă blocada este ridicată și a susținut că redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă în condițiile unei „încălcări flagrante a armistițiului”.
„Nu v-ați atins obiectivele prin agresiune militară și nu le veți atinge nici prin intimidare. Singura cale este recunoașterea drepturilor poporului iranian.”
Trump a spus că SUA au acceptat o cerere a mediatorilor pakistanezi de a amâna atacul până când liderii iranieni vor veni cu o „propunere unificată”, iar Leavitt a precizat că nu există un termen limită.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a invocat faptul că guvernul iranian este „profund divizat”. În acest context, o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) a apreciat că întărirea controlului Gărzii Revoluționare asupra deciziei la Teheran sugerează că oficialii politici care negociază cu SUA nu au autoritatea de a stabili independent pozițiile de negociere, iar personalitățile mai pragmatice ar fi fost marginalizate.
Pakistanul, în rol de mediator, a spus că încearcă în continuare să aducă părțile la masa negocierilor, după ce o rundă desfășurată la Islamabad cu 11 zile în urmă nu a produs un acord. Miza rămâne dublă: Washingtonul cere renunțarea la uraniul puternic îmbogățit, în timp ce Iranul cere ridicarea sancțiunilor, despăgubiri, precum și recunoașterea controlului său asupra strâmtorii. În paralel, Iranul condiționează negocierile de armistițiu și de încetarea focului între Israel și Hezbollah, pe fondul escaladării atacurilor aeriene israeliene asupra Libanului.
Recomandate
Planurile SUA de a extinde lista de ținte, inclusiv infrastructura energetică iraniană, cresc riscul unei escaladări cu efecte economice regionale , pe fondul unor informații despre posibile atacuri iraniene împotriva unor oficiali americani, potrivit Adevărul . În paralel, președintele Donald Trump ar lua în calcul o nouă rundă de lovituri majore, în timp ce Iranul transmite că își lărgește propria listă de ținte. Potrivit unei analize The New York Times , citată de publicație, riscul unei escaladări este amplificat de calculele politice ale liderilor implicați și de apropierea unor alegeri importante în SUA și Israel. Oficiali americani și aliați europeni susțin că, în ultimele săptămâni, s-au intensificat informațiile despre posibile comploturi iraniene. Ce ținte sunt luate în calcul și de ce contează economic În scenariile analizate de partea americană intră atacuri împotriva ambasadorilor SUA din Orientul Mijlociu și a unor oficiali aflați pe teritoriul Statelor Unite. Informațiile sunt clasificate, iar amploarea și capacitatea Iranului de a le pune în aplicare rămân dificil de evaluat. În același timp, planurile elaborate de Comandamentul Central al SUA ar include o listă extinsă de ținte în Iran, între care: infrastructura energetică; alte obiective considerate esențiale pentru economia iraniană. Miza este că lovirea infrastructurii energetice ar muta conflictul într-o zonă cu impact economic direct, prin afectarea capacității Iranului de a-și susține economia și, potențial, prin creșterea tensiunilor în regiune. Iranul vorbește despre „război asimetric” și extinderea țintelor Pe partea iraniană, oficiali au transmis că țara se pregătește pentru eventuale atacuri-surpriză și că nu mai consideră anumite categorii de ținte în afara limitelor conflictului. Doi oficiali iranieni, dintre care unul din cadrul Gardienilor Revoluției , au confirmat pentru The New York Times intențiile de a viza americani, invocând atacurile israeliene și americane în care au fost uciși oficiali iranieni și membri ai familiilor acestora. Un consilier de rang înalt al președintelui Parlamentului iranian, Mahdi Mohammadi, a avertizat că următoarea etapă ar putea fi decisivă și bazată pe tactici de „război asimetric” (adică lovituri punctuale și metode neconvenționale, în locul unei confruntări militare clasice). „Ne aflăm într-o fază surprinzătoare a războiului și nu vom duce un război clasic”, a declarat Mohammadi. „Va fi un război asimetric, acerb și decisiv, care va viza punctele forte și punctele slabe ale inamicului.” Factorul electoral și riscul de eroare de calcul Tensiunile sunt alimentate și de apropierea alegerilor din SUA și Israel, care pot influența deciziile politice. Trump a declarat că nu va ataca înaintea alegerilor intermediare americane, programate în mai puțin de zece zile, dar a sugerat că situația s-ar putea schimba ulterior. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu se confruntă, la rândul său, cu un scrutin care poate modifica echilibrul politic intern. Analiza citată avertizează că informațiile incomplete sau interpretate greșit și o eroare de calcul pot declanșa o escaladare rapidă, într-un context în care ambele tabere se pregătesc pentru reluarea luptelor. [...]
Donald Trump spune că va interveni personal dacă armata ucraineană rămâne cu acces restricționat la Starlink , un sistem de comunicații folosit pe front, potrivit HotNews . Miza este una operațională: oficiali ucraineni afirmă că limitările încă afectează conexiunile pentru drone, într-un moment în care relațiile Kiev–Washington s-au deteriorat. Trump a declarat la Casa Albă că nu a discutat cu Elon Musk despre subiect, dar că o va face dacă problema nu este remediată. El a spus că a auzit că situația „a fost reparată”, însă a adăugat că va interveni dacă restricțiile persistă. „Dacă există o problemă, o voi repara.” Ce restricții reclamă Ucraina și de când Cinci oficiali ucraineni familiarizați cu situația au declarat vineri că restricțiile de viteză asupra sistemelor Starlink din Ucraina au rămas în vigoare. Potrivit acestora, limitările perturbă conexiunile pentru dronele care zboară cu o viteză mai mare de 160 km/h. Restricțiile ar fi în vigoare din 13 octombrie, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Kiev și Washington. „Discuții cu o companie privată”: răspunsul lui Trump la criticile privind influența lui Musk Președintele american a respins acuzațiile potrivit cărora Elon Musk ar avea prea multă putere asupra unui sistem crucial pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, insistând că șeful SpaceX „nu ar face nimic rău”. „Elon nu ar face niciodată nimic rău. Îl cunosc foarte bine, este un om corect [...] dar el nu va face nimic care să fie greșit.” În context, HotNews notează că Starlink este serviciul de satelit creat de SpaceX, iar versiunea sa militară este Starshield. Context: relația Trump–Musk și ce urmează Trump a recunoscut că, deocamdată, nu a vorbit cu Musk despre restricțiile invocate de Ucraina, dar a indicat că ar putea face acest pas dacă problema nu se rezolvă. În plan practic, declarațiile lasă deschisă posibilitatea unei intervenții directe la nivel politic într-o chestiune tehnică gestionată de o companie privată, cu efecte imediate asupra utilizării dronelor pe front. [...]
Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]
Apelul lui Marco Rubio către cubanezi să colaboreze în secret cu CIA ridică presiunea operațională asupra regimului de la Havana , pe fondul unei crize interne alimentate de restricțiile impuse de SUA, potrivit Al Jazeera . Secretarul de stat american a cerut „discret” sprijin pentru răsturnarea guvernului cubanez, la scurt timp după ce președintele Donald Trump a amenințat că va trimite nave de război către Cuba, în contextul tensiunilor de după războiul cu Iranul. În materialul video, Al Jazeera notează că apelul lui Rubio vine în paralel cu o blocadă americană de 10 luni, care a contribuit la pene de curent și la penurii de apă în Cuba, amplificând vulnerabilitățile de funcționare ale statului și presiunea socială. Ce schimbă apelul: de la presiune economică la recrutare publică Dincolo de sancțiuni și măsuri economice, mesajul lui Rubio mută accentul pe o dimensiune operațională: stimularea colaborării cu serviciile de informații ale SUA pentru a produce schimbare politică la Havana. În termeni practici, un astfel de demers poate însemna: creșterea riscului de represalii interne și de intensificare a contramăsurilor de securitate în Cuba; tensionarea suplimentară a relațiilor bilaterale, într-un moment în care populația se confruntă deja cu întreruperi de electricitate și lipsuri de apă; escaladarea retoricii și a instrumentelor de presiune ale Washingtonului, pe fondul amenințărilor lui Trump privind o posibilă desfășurare navală. Al Jazeera precizează că apelul lui Rubio a urmat amenințării lui Trump privind trimiterea de nave de război către Cuba, după războiul cu Iranul. Publicația nu oferă, în acest format, detalii despre calendarul sau parametrii unei eventuale desfășurări. [...]
Apelul public al lui Marco Rubio către cubanezi să contacteze CIA ridică miza confruntării Washington–Havana și sugerează o trecere de la presiune diplomatică la încurajarea explicită a cooperării cu serviciile de informații, potrivit News . Secretarul de stat al SUA a transmis vineri un mesaj către „cei care doresc o schimbare pozitivă în Cuba”, îndemnându-i să apeleze la CIA „printr-un parteneriat discret”, fără să ofere detalii despre ce ar presupune concret această colaborare. În material, apelul este descris drept „șocant”, inclusiv pentru că pare să recunoască implicarea agenției americane pe insulă și pentru că face trimitere, mai mult sau mai puțin direct, la o schimbare de regim. Contextul: presiuni crescute ale SUA asupra Cubei News notează că relațiile dintre Statele Unite și Cuba (aflată sub embargo din 1962 ) s-au tensionat puternic, mai ales din ianuarie, când SUA l-au răsturnat pe liderul venezuelean Nicolas Maduro într-o operațiune militară. În acest cadru, Washingtonul ar fi: impus un blocaj petrolier de facto asupra Cubei; adoptat noi sancțiuni împotriva unor companii și lideri cubanezi; pus sub acuzare pe fostul președinte Raúl Castro într-un dosar care datează din 1996. În paralel, administrația americană poartă și o confruntare ideologică, în care Rubio – politician american cu părinți de origine cubaneză – critică dur comunismul și presupusul sprijin al Havanei pentru mișcări extremiste de stânga, inclusiv din SUA. Mesajele lui Trump și reacția Havanei Președintele Donald Trump consideră Cuba, situată la aproximativ 150 de kilometri de Florida, „o amenințare extraordinară” pentru securitatea națională a SUA, mai scrie News. El a amenințat în repetate rânduri că va „prelua controlul” asupra insulei și a făcut vineri, la Fort Myers (Florida), o remarcă ironică pe această temă. Ca reacție, ministrul cubanez de Externe, Bruno Rodriguez, a respins pe platforma X „orice amenințare” legată de „ambițiile” SUA față de Cuba și a avertizat asupra „setei de dominație” a Washingtonului, potrivit aceleiași surse. De ce contează Prin faptul că îndeamnă public la cooperare cu CIA, Rubio mută disputa într-o zonă cu implicații directe de securitate și contrainformații, într-un moment în care SUA își intensifică instrumentele de presiune asupra Havanei. News indică și un element sensibil: trecutul controversat al CIA în raport cu Cuba, ceea ce face ca apelul să fie cu atât mai încărcat politic. [...]
Restricțiile Starlink și Starshield care afectează operațiunile cu drone ale Ucrainei sunt încă în vigoare , în pofida unor afirmații anterioare ale președintelui american Donald Trump că serviciul ar fi fost „restabilit”, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus, totodată, că livrările convenite de rachete interceptoare din SUA întârzie în continuare, ceea ce pune presiune suplimentară pe apărarea Ucrainei înainte de iarnă. Zelenski a făcut declarațiile într-un discurs susținut vineri, 23 octombrie, la Hudson Institute , iar fragmente au fost publicate și pe Telegram, conform publicației. În același interval, Trump a afirmat că nu știe cine a ordonat limitările Starlink pentru Ucraina și că a auzit că „problema e rezolvată”. Dispută nerezolvată privind controlul asupra limitărilor Potrivit articolului, disputa privind accesul Ucrainei la serviciile prin satelit durează din 13-14 octombrie, când parametrii de funcționare ai Starlink în Ucraina au fost modificați. De atunci, Casa Albă și Elon Musk au negat fiecare responsabilitatea, indicând spre cealaltă parte. În relatarea Kyiv Post apar poziții divergente privind cine controlează efectiv serviciile: Musk ar fi susținut că Starshield este controlat de armata SUA, inclusiv de Trump; secretarul de stat Marco Rubio a insistat că SpaceX, ca firmă privată, ia deciziile operaționale pentru Starlink. În acest context, Zelenski a spus că, deși linia frontului „rezistă”, restricțiile fac luptele mai dificile, pe fondul atacurilor rusești aproape zilnice. Miza operațională: drone și apărare antirachetă înainte de iarnă Zelenski a avertizat că limitările Starlink și Starshield perturbă operațiunile cu drone. În paralel, el a afirmat că livrările convenite de rachete interceptoare – folosite pentru descurajarea rachetelor balistice rusești – sunt în continuare întârziate. Publicația nu precizează ce tipuri de interceptoare sunt vizate și nici calendarul exact al livrărilor, dincolo de faptul că întârzierile persistă. Kievul vizează discuții trilaterale în prima jumătate a lui noiembrie Pe plan diplomatic, Zelenski a spus că sunt în continuare așteptate întâlniri trilaterale cu Rusia și SUA în prima jumătate a lunii noiembrie, după discuții cu emisarul american Steve Witkoff și cu Jared Kushner despre întâlniri recente ale acestora la Oslo și Sankt Petersburg. „Suntem gata să ne întâlnim în orice zi, chiar și mâine. Dar totul depinde de ruși”, a spus Zelenski, potrivit Kyiv Post. Zelenski a mai afirmat că o întâlnire trilaterală a fost pe agendă și în octombrie, dar nu a avut loc după ce Moscova ar fi invocat „încă un motiv” pentru a evita întâlnirea. În același timp, el a susținut că progresul este improbabil fără implicarea directă a Washingtonului și presiune asupra Kremlinului, iar obiectivul Ucrainei rămâne trecerea de la negocieri tehnice la o întâlnire la nivel de lideri. În oglindă, Kremlinul a respins un armistițiu energetic cu Kievul, argumentând că își dorește un acord de pace mai amplu. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a declarat pe 21 octombrie că o soluționare completă a războiului ar fi imposibilă fără participarea oficialilor ucraineni, ceea ce Kyiv Post notează ca o schimbare față de poziții anterioare. Separat, Vladimir Putin ar fi propus, potrivit relatării, un summit trilateral cu omologii săi din SUA și China pentru a discuta un aranjament în Ucraina, fără participarea Kievului. [...]
