Știri
Știri din categoria Externe
O solicitare politică neobișnuită riscă să testeze autonomia FIFA înaintea Cupei Mondiale, după ce un emisar al președintelui SUA a cerut forului să înlocuiască Iranul cu Italia, deși italienii nu s-au calificat, potrivit HotNews, care citează Financial Times.
Paolo Zampolli, reprezentant al lui Donald Trump și, potrivit articolului, recent vizitator în România, ar fi avansat ideea către președintele FIFA, Gianni Infantino, și către Trump, în contextul tensiunilor dintre Washington și Teheran. Argumentul invocat: palmaresul Italiei, cu patru titluri mondiale, ar justifica prezența la turneul final.
Zampolli a confirmat pentru Financial Times că a făcut propunerea, prezentând-o și ca pe o dorință personală, dat fiind că este de origine italiană.
„Confirm că le-am sugerat lui Trump și Infantino ca Italia să înlocuiască Iranul la Cupa Mondială. Sunt de origine italiană și ar fi un vis să văd echipa Azzurri la un turneu găzduit de SUA. Cu patru titluri, ei au palmaresul necesar pentru a justifica includerea”, a declarat Zampolli.
Miza depășește sportul: intervenția ar pune presiune pe regulile de calificare și pe capacitatea FIFA de a rămâne în afara jocurilor politice, mai ales într-un turneu co-găzduit de SUA, Mexic și Canada.
FIFA a refuzat să comenteze demersurile de lobby, dar a indicat declarații recente ale lui Infantino, care a spus că Iranul „va veni, cu siguranță” la turneu și că echipa „s-a calificat” și „ar trebui să joace”.
Iranul, la rândul său, a transmis miercuri că este pregătit pentru competiție și intenționează să participe. Articolul notează că, după atacurile lansate de SUA și Israel, Iranul anunțase inițial că nu ar mai vrea să participe, iar federația sa discutase inclusiv mutarea meciurilor în Canada sau Mexic — idee respinsă de FIFA.
În paralel, Trump a declarat că fotbaliștii iranieni sunt „bineveniți” în SUA, dar a adăugat că ar fi nepotrivit și potențial periculos pentru ei.
HotNews arată că regulamentul FIFA îi oferă organizației „discreție exclusivă” privind măsurile în cazul unei retrageri, inclusiv posibilitatea de a înlocui asociația participantă cu o alta. Cu alte cuvinte, o schimbare ar putea fi luată în calcul doar dacă Iranul s-ar retrage, nu ca substituire directă a unei echipe calificate.
Potrivit sursei, inițiativa ar fi și o încercare de a repara relațiile dintre Trump și premierul Italiei, Giorgia Meloni, după un conflict public legat de atacurile lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea în contextul războiului din Iran.
Articolul mai menționează că Trump s-a plâns ulterior de refuzul Romei de a permite avioanelor americane implicate în bombardarea Iranului să folosească o bază din Sicilia pentru realimentare și că, în Italia, războiul este asociat cu scumpiri (combustibil, fructe și legume și alte bunuri), alimentând opoziția publică.
Recomandate
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
O posibilă întâlnire Trump–Putin–Zelenski ar putea debloca negocierile de pace , într-un moment în care se conturează și primele discuții trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina, preconizate pentru începutul lunii noiembrie, potrivit Euronews . Donald Trump a declarat în fața jurnaliștilor că „în curând” va avea loc o întâlnire cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski și că ar exista „progrese semnificative” privind posibilitatea de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, care durează de patru ani și jumătate. „Facem progrese semnificative în ceea ce privește situația din Ucraina. În curând va avea loc o întâlnire și, cred, sunt progrese semnificative.” Întrebat explicit cu cine ar urma să se întâlnească, Trump a precizat că este vorba despre președinții Rusiei și Ucrainei. „Cu președintele Putin și președintele Zelenski. Cred că sunt înregistrate progrese semnificative.” De ce contează: semnal politic la vârf, înaintea discuțiilor tehnice Declarațiile vin pe fondul unor contacte diplomatice în regiune: la câteva ore înainte, Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică atât cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , cât și cu prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, având ca temă măsuri pentru încheierea războiului. În paralel, după o perioadă de blocaj, sunt preconizate pentru începutul lunii noiembrie primele negocieri trilaterale la nivel de experți între SUA, Rusia și Ucraina. Poziția Kievului: acordul pe teritorii, doar la nivel de șefi de stat; Europa, „la masă” Volodimir Zelenski a spus, într-o discuție cu presa ucraineană, că un acord – inclusiv pe tema teritoriilor – poate fi agreat doar la nivel de șefi de stat. Totodată, liderul ucrainean insistă ca statele europene să participe la negocierile de pace. „În noiembrie, așteptăm formatul trilateral cu reprezentanți ucraineni, americani și ruși. Este important ca Europa să participe la toate demersurile diplomatice.” Reacția Moscovei și condiția invocată anterior de Putin Moscova nu a comentat deocamdată anunțul de la Washington. Anterior, Vladimir Putin a spus că nu se opune unei eventuale întâlniri cu Volodimir Zelenski, cu condiția ca aceasta să aibă loc la Moscova. [...]
Declarațiile lui Donald Trump riscă să alimenteze incertitudinea post-electorală din Brazilia, într-un moment în care piețele au reacționat deja la rezultatul scrutinului , potrivit HotNews . Președintele american a spus, fără să prezinte dovezi, că alegerile câștigate duminică de Luiz Inácio Lula da Silva „par” să fi fost fraudate. „Nu am ținut partea nimănui, dar mi s-a părut că a fost un alt scrutin fraudat. Alegerile trebuie să nu lase loc de îndoială, iar mie mi s-a părut că lucrurile au arătat foarte rău”, a spus Trump. Rezultatul strâns și refuzul înfrângerii, combustibil pentru tensiuni În turul al doilea, Lula a obținut 64.056.078 de voturi (52%), iar Bolsonaro 59.654.544 (48%), notează publicația, trimițând la un material separat despre rezultat: HotNews . Este a patra victorie a lui Lula într-un scrutin prezidențial, după mandatele 2003–2010 și revenirea la putere din ianuarie 2023. Pe fondul acestui rezultat, senatorul brazilian de dreapta Flávio Bolsonaro, învins în alegeri, a refuzat să-și recunoască înfrângerea. HotNews amintește că tatăl său, fostul președinte Jair Bolsonaro, a fost un aliat apropiat al lui Trump în timpul mandatului acestuia. De ce contează pentru economie: piețele au fost deja „zguduite” Miza imediată este stabilitatea post-electorală și efectul asupra încrederii investitorilor. HotNews scrie că Bolsonaro a condus în primul tur, dar a pierdut în turul doi cu peste 4 milioane de voturi, „zguduind piețele financiare braziliene” care mizaseră pe victoria sa. În acest context, contestarea fără dovezi a rezultatului de către Trump poate amplifica percepția de risc politic, într-o perioadă în care tranziția de putere și acceptarea rezultatului sunt esențiale pentru calmarea piețelor. Context politic regional și precedentul din 2022 Administrația Trump a salutat recent victorii electorale ale candidaților de dreapta în alte țări din America Latină, mai notează HotNews. Publicația face și o paralelă cu reacția lui Jair Bolsonaro după alegerile din 2022, când a pierdut în fața lui Lula: acesta nu și-a acceptat niciodată înfrângerea și a fost ulterior condamnat de Curtea Supremă la 27 de ani de închisoare pentru că ar fi pus la cale o lovitură de stat pentru a rămâne la putere. [...]
Congresmeni americani avertizează că importurile de motorină rusească pot declanșa procese și anchete după acordul Trump–Putin privind livrări „masive” către piața americană, pe fondul unor interdicții prevăzute de legislația SUA, potrivit Agerpres . Avertismentul a fost transmis prin scrisori semnate de șase senatori americani (între care republicanul Thom Tillis) și un deputat democrat. Țintele sunt șefii unor mari bănci din SUA – inclusiv JPMorgan Chase și Bank of America – dar și autoritățile a trei porturi din Texas și ale portului New York/New Jersey. Demersul vine după ce, la începutul lunii octombrie, președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin au încheiat un acord pentru livrarea unor cantități mari de motorină rusească pe piețele americană și mondială. Conform informațiilor citate, un prim petrolier încărcat cu motorină rusească este deja în drum spre New York. Ce invocă parlamentarii: interdicții legale și condiții neîndeplinite Congresmenii susțin că legislația americană în vigoare interzice importul de motorină rusească până când președintele SUA certifică în fața Congresului, între altele, că: „Rusia a încetat ostilitățile militare în Ucraina”; Rusia „nu reprezintă nicio amenințare militară imediată pentru membrii NATO”; Rusia „recunoaște dreptul ucrainenilor de a-și alege guvernul”. În plus, aleșii afirmă că legea interzice și orice exceptare de la sancțiuni care ar modifica semnificativ politica externă a SUA față de Rusia înainte ca o astfel de exceptare să fie examinată de Congres – o condiție pe care, potrivit lor, guvernul nu a îndeplinit-o. Miza pentru companii: risc juridic și presiune politică În scrisori, parlamentarii avertizează că, în acest context, orice import de motorină rusească în SUA „ridică importante probleme juridice” și ar putea duce la acțiuni în justiție și anchete parlamentare. Ei mai susțin că permiterea vânzării libere a motorinei rusești pe piețele mondiale ar afecta interesele de securitate ale SUA și ar reprezenta o „trădare” a Ucrainei, care se apără în fața războiului Rusiei. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Matteo Salvini își consolidează controlul asupra Ligii și anunță presiuni pentru stoparea sprijinului financiar către Ucraina , o poziționare care poate complica negocierile bugetare și echilibrul din coaliția de guvernare de la Roma, potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Salvini a fost reales duminică lider al partidului de extremă dreapta Liga , formațiune aflată la guvernare în Italia. În discursul său, el a promis că va face presiuni asupra guvernului pentru a opri sprijinul financiar pentru Ucraina, într-un moment în care, spune el, „situația economică este dificilă” și ar trebui pus sub semnul întrebării dacă Italia trebuie să continue să trimită bani și arme. Realegerea vine după ce Salvini a convocat în septembrie un congres extraordinar al partidului, demers interpretat de analiști drept o încercare de a-și întări autoritatea înaintea alegerilor de anul viitor. La vot au participat 705 delegați: Salvini a obținut aproximativ două treimi din voturi, iar contracandidatul său, Massimo Garavaglia, o cincime. Miza imediată: bugetul Italiei pe 2027–2029 Salvini a spus că primul punct de pe agenda sa este aprobarea, marți, a proiectului de lege bugetar al Italiei pentru perioada 2027–2029. În acest context, el leagă explicit dificultățile economice de necesitatea reevaluării cheltuielilor legate de sprijinul pentru Ucraina, ceea ce poate alimenta tensiuni politice în interiorul coaliției. Presiunea internă pe Liga: scădere în sondaje și concurență pe dreapta Deși conduce Liga din 2013 și a dus partidul la un vârf de 34% la alegerile europarlamentare din 2019, sondajele recente plasează formațiunea sub 5%, în spatele aliatului Forza Italia. În paralel, Viitorul Național, un nou grup de extremă dreapta format în februarie de disidenți ai Ligii, se apropie de 9%, potrivit aceleiași surse. Italia se confruntă și cu proteste pe fondul creșterii costurilor vieții, al cheltuielilor militare și al politicilor guvernamentale, iar măsurile de securitate au fost întărite după incidente violente în Milano, notează Reuters. [...]
