Știri
Știri din categoria Externe
China își consolidează controlul maritim prin continuarea construcțiilor pe peste 11.000 de insule pe care le consideră parte a teritoriului său, inclusiv în zone revendicate și de alte state, potrivit G4Media. Miza este una de putere și acces la resurse, cu efect direct asupra securității rutelor comerciale din Asia, pe unde se transportă anual mărfuri de peste 3.000 de miliarde de dolari.
China justifică proiectul prin nevoia de „o mai bună guvernare” a insulelor și îl plasează într-o campanie pe termen lung de întărire a puterii maritime, de asigurare a unor resurse naturale suplimentare și de consolidare a revendicărilor teritoriale, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres.
În Marea Chinei de Sud, Beijingul a construit deja insule artificiale, piste de aviație și instalații militare în zone disputate. Un articol din Cotidianul Poporului (ziar de partid), atribuit conducerii de partid din Ministerul Resurselor Naturale, descrie insulele drept o „frontieră strategică”, esențială pentru accesul la resurse din adâncul mărilor, și cere intensificarea eforturilor de protecție prin:
Reuters notează că, din 2012, odată cu preluarea conducerii la Beijing de către Xi Jinping, China investește miliarde de dolari în marina militară, de la submarine nucleare la portavioane, cu obiectivul de a deveni „o mare putere maritimă”.
În septembrie anul trecut, China și-a reafirmat pretențiile teritoriale declarând rezervație naturală Atolul Scarborough, revendicat și de Filipine.
Gregory Poling, de la grupul de reflecție CSIS, citat de Reuters, susține că infrastructura de pe insulele artificiale permite patrule pe tot parcursul anului ale autorităților chineze, până la 1.000 de mile marine (aprox. 1.852 km) de coasta Chinei.
Totuși, prezența chineză nu a împiedicat un oficial taiwanez de rang înalt să viziteze insula Itu Aba din arhipelagul Spratly, controlată de Taipei, un eveniment descris drept neobișnuit. Pe Itu Aba există o pistă suficient de lungă pentru avioane de transport militare, iar în 2023 a fost deschis un doc nou, unde pot acosta nave de patrulare de până la 4.000 de tone.
Săptămâna aceasta, Filipinele, SUA și alte țări partenere au început exerciții militare, inclusiv maritime, în întreg arhipelagul filipinez, proiectând un front multinațional în fața Chinei, într-o regiune cu importanță majoră pentru comerțul global.
Pe fondul tensiunilor, Poling apreciază că „Beijingul pare să fi ajuns la un punct de profituri în scădere”, argumentând că, în ultimii cel puțin patru ani, China nu a reușit să oprească proiecte energetice, de reaprovizionare sau misiuni de construcție în sud-estul Asiei.
Pentru mediul de afaceri, mesajul principal rămâne riscul de volatilitate în zona Mării Chinei de Sud: o combinație de infrastructură cu potențial militar, dispute teritoriale și exerciții multinaționale într-un coridor prin care trec fluxuri comerciale de ordinul miilor de miliarde de dolari anual.
Recomandate
Regulamentul UE care va interzice produsele făcute prin muncă forțată devine o pârghie în disputa comercială cu China , după ce tot mai mulți muncitori chinezi îl invocă online ca instrument de presiune asupra angajatorilor, pe fondul tensiunilor dintre Bruxelles și Beijing, potrivit HotNews . UE intră în negocieri comerciale cu China cu un argument suplimentar: nemulțumirea internă legată de orele suplimentare excesive, despre care criticii din afara țării susțin că oferă exportatorilor chinezi un avantaj neloial. Bruxellesul a dat Beijingului termen până în octombrie pentru a aborda dezechilibrele comerciale, în condițiile în care UE a avut anul trecut un deficit comercial cu China de aproape un miliard de euro pe zi . De ce contează: munca forțată devine instrument de politică comercială Regulamentul UE privind munca forțată, adoptat în 2024 și programat să intre în vigoare în decembrie 2027, interzice produsele realizate prin muncă impusă sau involuntară, inclusiv prin ore suplimentare excesive. În contextul cererii interne slabe din China — pusă, între altele, pe seama creșterilor salariale lente și a protecției insuficiente a angajaților — această temă capătă relevanță economică directă: importurile Chinei scad, iar producătorii locali sunt împinși să caute piețe externe, inclusiv în UE. În paralel, regulamentul european a început să „rezoneze” cu muncitori chinezi care critică de ani buni „ cultura 996 ” (program de 12 ore pe zi, șase zile pe săptămână), iar discuția a ajuns vizibilă chiar și pe un internet puternic cenzurat. Rețele sociale, cenzură și sesizări către autoritățile UE Un mesaj publicat pe RedNote (platformă chineză similară Instagram) care susținea sancționarea muncii forțate a strâns rapid aproape 3.000 de aprecieri înainte să fie șters, iar în comentarii utilizatorii au distribuit informații despre cum pot fi depuse plângeri către autoritățile UE. Pe Douyin (versiunea chineză a TikTok), videoclipuri etichetate „site-ul UE pentru sesizări” și „procedurile UE pentru sesizări” au depășit 200.000 de vizualizări, iar un clip explicativ despre procedura oficială de depunere a plângerilor a adunat 5.442 de aprecieri și 714 distribuiri. Xiao Qiang, fondatorul China Digital Times (publicație cu sediul în SUA care monitorizează cenzura din China), a spus că unele platforme ar limita distribuirea unor astfel de mesaje și a interpretat apariția subiectului ca semn că o parte a publicului nu mai vede automat interesele exportatorilor ca fiind identice cu interesul național și cu cel al muncitorilor. Ce indică datele și cum se vede dinspre Bruxelles Datele oficiale citate arată că în China se lucrează, în medie, peste 48 de ore pe săptămână, peste limita legală de 44 de ore, ceea ce sugerează o aplicare deficitară a protecției muncii. În plus, anul trecut unele companii chineze, inclusiv producătorul de electrocasnice Midea, au anunțat ore obligatorii de încheiere a programului. Un oficial al Comisiei Europene a declarat pentru Reuters că executivul comunitar a primit sesizări informale privind încălcări ale drepturilor muncitorilor, inclusiv legate de ore suplimentare excesive, dar că nu a observat recent o creștere semnificativă a numărului de plângeri. Context: presiune și dinspre SUA O parte dintre utilizatorii chinezi au sugerat și depunerea de plângeri la Washington. În iulie, SUA au impus taxe vamale de până la 12,5% asupra mărfurilor provenite de la 60 de parteneri comerciali, inclusiv UE și China, invocând eșecul acestora de a verifica sau limita utilizarea muncii forțate. În China, tema riscului de reacție externă a fost ridicată și intern: Lu Ming, membru al CPPCC (principalul organism consultativ politic), a cerut în martie consolidarea protecției muncitorilor, avertizând că alte țări ar putea interpreta competitivitatea prețurilor drept rezultat al unei munci excesive și al unei calități slabe a vieții, ceea ce ar putea genera bariere comerciale. [...]
Planul Washingtonului de a strânge șurubul economic Iranului depinde de China , dar Beijingul respinge sancțiunile americane și avertizează că va riposta, ceea ce ridică riscul unei escaladări cu efecte directe asupra comerțului și finanțelor globale, potrivit CNN . Miza este simplă: China rămâne „colacul de salvare” economic pentru Teheran, cumpărând cea mai mare parte a exporturilor iraniene de petrol, evaluate de CNN la „zeci de miliarde de dolari” anul trecut, pe lângă alte schimburi comerciale. În acest context, inițiativa anunțată de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent – „ Operation Economic Outcast ”, care amenință cu noi sancțiuni țările ce refuză să oprească afacerile cu Iranul – poate eșua fără cooperarea Beijingului. De ce e greu de adus Beijingul „de partea” SUA China respinge de mult timp sancțiunile americane pe care le numește „unilaterale” și își apără dreptul la comerț „normal” cu parteneri precum Iranul și Rusia. După conferința de presă a lui Bessent, Ministerul chinez de Externe a spus că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja „drepturile și interesele legitime”. Purtătorul de cuvânt Lin Jian a criticat explicit abordarea de „război economic” și „presiune maximă”, avertizând asupra efectelor de propagare în economie și finanțe: „Războiul economic și presiunea maximă nu vor ajuta la rezolvarea problemei; ele vor intensifica doar tensiunile și conflictele, vor crea riscuri de propagare și vor perturba ordinea economică și financiară globală.” În paralel, dosarul Iran se suprapune peste o agendă bilaterală sensibilă: o vizită a lui Xi Jinping în SUA este așteptată luna viitoare, iar cele două părți ar putea discuta prelungirea unui armistițiu comercial care urmează să expire în toamnă. CNN notează și că Beijingul ar presupune că Washingtonul ar evita o confruntare economică mai largă care ar lovi ambele economii, înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din SUA. Cum funcționează „plasa” prin care intră petrolul iranian în China Potrivit analizei, importurile de petrol iranian sunt realizate printr-un sistem conceput să fie izolat de dolar și de expunerea la sancțiuni. Un rol central îl au rafinăriile private mici, așa-numitele „teapot refineries”, care cumpără și procesează țiței iranian sancționat, folosind o rețea de porturi, instituții financiare și petroliere „firewalled” (separate operațional pentru a limita expunerea internațională). China nu mai înregistrează oficial aceste achiziții de ani de zile, de când SUA au reimpus sancțiuni după retragerea primei administrații Trump din acordul nuclear cu Iranul. Unde ar putea apăsa SUA și ce riscă în schimb Deși sistemul este opac, există „puncte de presiune”, spun analiști citați de CNN. Un argument este că, în amonte, unele entități sunt deținute direct sau indirect de mari companii de stat chineze integrate în sistemul dolarului. Max Meizlish, analist la Foundation for Defense of Democracies, susține că sancționarea filialelor ar putea forța companiile-mamă să se retragă pentru a evita acuzația că sprijină entități sancționate. Bessent a spus anterior că Washingtonul a avertizat două bănci chineze nenumite pentru rolul lor în tranzacții legate de Iran. Întrebat ce măsuri ar urma pentru bănci și firme de transport care nu se conformează, el a afirmat că „nimeni nu este mai presus” de sancțiuni. Totuși, Beijingul a văzut și în trecut amenințări americane care au fost apoi retrase. În plus, China are pârghii economice semnificative asupra SUA, inclusiv controlul asupra unor lanțuri de aprovizionare cu minerale rare strategice. Un pas precum sancționarea unor bănci chineze majore ar putea declanșa reacții care să deterioreze rapid climatul politic înaintea unui summit Trump–Xi, avertizează un expert citat de CNN. Ce ar putea urma: „diplomație discretă”, nu aliniere la sancțiuni CNN descrie perioada următoare drept una de „diplomație discretă” – formularea folosită de Bessent – în care SUA ar încerca să obțină conformare prin presiuni private asupra partenerilor economici ai Iranului. În același timp, analiști chinezi văd spațiu limitat pentru cererile Washingtonului, pe ideea că Beijingul nu va accepta ca SUA să decidă ce pot tranzacționa legal companiile chineze cu țări terțe. Pe fond, China ar putea face mișcări tactice fără a valida public regimul de sancțiuni: reducerea discretă a achizițiilor de petrol sau intensificarea mesajelor politice către Teheran pentru reținere. De altfel, achizițiile chineze de petrol iranian „au scăzut deja puternic” față de anul trecut, pe fondul blocadei americane care a constrâns exporturile iraniene, mai notează CNN. În plan diplomatic, Beijingul își leagă mesajele de stabilitatea rutelor comerciale: Xi Jinping a cerut „restabilirea trecerii normale” prin Strâmtoarea Hormuz și o „soluție cuprinzătoare” a conflictului, iar vice-ministrul de Externe Miao Deyu a spus că China este „activ angajată” în promovarea discuțiilor de pace. Chiar și așa, analiza subliniază că Beijingul evită rolul de mediator direct și nu vrea ca o eventuală cooperare să fie interpretată drept „un favor” făcut lui Trump sau o aliniere la strategia americană de „presiune maximă”. [...]
China și India își reiau coordonarea instituțională pe dosarul de frontieră , într-un demers care vizează reducerea riscului de escaladare și stabilizarea relației bilaterale dintre două economii majore, potrivit Global Times . Cele două țări au avut la Beijing, pe 25 august 2026, a 25-a rundă de discuții între reprezentanții speciali pe problema graniței, într-un format pe care ambele părți îl descriu drept util pentru menținerea păcii în zonele de frontieră și pentru reluarea cooperării. Discuțiile au inclus comunicare „cuprinzătoare” și „candidă” atât pe chestiunea frontierei, cât și pe relațiile bilaterale, iar părțile implementează „în mod ordonat” consensul atins în întâlnirile anterioare, conform agenției Xinhua, citată de publicație. Wang Yi , reprezentantul special al Chinei pe dosarul de frontieră, a spus că schimburile instituționale și cooperarea se reiau și că ambele părți sunt angajate să mențină pacea și liniștea în zonele de graniță. Miza: controlul tensiunilor și un cadru de dialog mai larg Pe lângă negocierea propriu-zisă a frontierei, mecanismul întâlnirilor dintre reprezentanții speciali a evoluat într-o platformă de discuții mai largă, inclusiv pe teme internaționale și regionale, ceea ce ar susține comunicarea și „încrederea strategică”, a declarat pentru Global Times Qian Feng, de la Institutul de Strategie Națională al Universității Tsinghua. În același registru, Wang Yi a cerut ca problema frontierei să fie „pusă în poziția corectă” în ansamblul relației bilaterale și ca dialogul și consultarea să devină „curentul principal”, pentru a sprijini dezvoltarea „sănătoasă și stabilă” a relațiilor China–India. Întâlniri la nivel înalt și semnale de cooperare Tot pe 25 august, vicepreședintele Chinei, Han Zheng, s-a întâlnit la Beijing cu Ajit Doval , consilierul pentru securitate națională al Indiei și reprezentant special pe problema frontierei. Han a cerut abordarea relației „strategic și pe termen lung”, creșterea încrederii reciproce, valorificarea potențialului de cooperare și gestionarea adecvată a diferențelor, potrivit Xinhua. Doval a afirmat că India este pregătită să lucreze cu China pentru aprofundarea cooperării reciproc avantajoase, gestionarea chestiunii de frontieră și obținerea de progrese în relația bilaterală, în contextul în care cele două state sunt descrise drept cele mai populate și cu creștere rapidă economii majore. Ce urmează: runda 26 în India, în 2027 Potrivit Xinhua, cele două părți au discutat și despre: avansarea negocierilor de delimitare a frontierei; întărirea managementului și controlului la graniță; promovarea cooperării transfrontaliere. Ele au reafirmat că vor folosi mecanismul reprezentanților speciali pentru a căuta o soluție „corectă, rezonabilă și reciproc acceptabilă”, în linie cu principiile politice convenite în 2005. Următoarea rundă, a 26-a, este programată să aibă loc în India, în 2027. Publicația notează și o rezervă importantă: Qian Feng admite că disputa de frontieră este o problemă istorică „complexă”, greu de rezolvat în doar câteva runde de discuții, însă funcționarea continuă a mecanismului indică disponibilitatea ambelor părți de a gestiona diferențele prin consultare. [...]
Amenințarea Chinei cu represalii ridică miza sancțiunilor SUA și riscă să tensioneze comerțul global cu petrol : Beijingul a transmis că va riposta dacă firmele chineze vor fi incluse într-o extindere semnificativă a sancțiunilor secundare americane legate de Iran, potrivit Mediafax . Miza este una economică și de reglementare: sancțiunile secundare sunt măsuri prin care SUA penalizează companii din țări terțe pentru relații comerciale cu entități sancționate (în acest caz, Iranul). O extindere a acestor sancțiuni către companii chineze ar putea declanșa o criză majoră în relațiile Washington–Beijing, în condițiile în care China cumpără 90% din petrolul Iranului, notează Financial Times, citat de Mediafax. Ce a sancționat Washingtonul și ce ar putea urma Noile sancțiuni anunțate luni de secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent , au vizat companii cu sediul în Hong Kong și în China continentală, însă nu au inclus marile instituții financiare chineze, potrivit aceleiași surse. În acest context, o eventuală lărgire a listei – în special către actori mai mari din zona financiară sau energetică – ar crește riscul de escaladare, inclusiv prin măsuri de retorsiune din partea Chinei. Reacția Beijingului: opoziție față de sancțiuni „unilaterale” Un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a declarat marți că Beijingul va reacționa dacă interesele sale sunt afectate. „China va lua toate măsurile necesare pentru a-și apăra ferm drepturile și interesele.” Acesta a susținut că Beijingul se opune sancțiunilor „unilaterale” care „nu au nicio bază în dreptul internațional” și nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU, adăugând că prioritatea ar fi „reducerea tensiunilor” și revenirea la dialog și negocieri. De ce contează momentul: summit Trump–Xi și armistițiul comercial Tensiunile apar cu aproximativ o lună înaintea unei întâlniri la Washington între președinții Donald Trump și Xi Jinping. Summitul este descris ca fiind crucial pentru economia mondială, iar cei doi lideri ar urma să discute prelungirea armistițiului de un an din războiul comercial, convenit în octombrie 2025 și consolidat de vizita lui Trump la Beijing din luna mai. Cum se poziționează China față de petrolul iranian Materialul mai arată că, deși marile rafinării de stat din China respectă în mare parte sancțiunile privind țițeiul iranian, Beijingul permite rafinăriilor private să importe și să proceseze petrol din Iran. SUA au sancționat unele dintre aceste rafinării la începutul anului, iar China le-a cerut companiilor interne să nu se conformeze. În paralel, Beijingul a construit în ultimii ani un sistem mai dur de contracarare a sancțiunilor, inclusiv măsuri împotriva persoanelor sau organizațiilor străine care sprijină restricții asupra companiilor chineze. [...]
Vizita șefului CIA la Moscova semnalează o creștere a riscului de securitate pentru flancul estic al NATO , într-un moment în care Washingtonul evaluează că Rusia ar putea încerca, în următorii ani, un atac limitat asupra unui stat aliat, potrivit G4Media , care citează The Wall Street Journal. Miza pentru regiune, inclusiv pentru România, este una directă: orice „test” al Articolului 5 ar forța o reacție rapidă a alianței și ar ridica imediat costurile de apărare și presiunea pe lanțurile logistice militare. Directorul CIA, John Ratcliffe , a făcut în această săptămână o vizită surpriză la Moscova pentru a transmite un avertisment Rusiei să nu atace țări NATO, potrivit unor surse informate despre deplasare, citate de publicația americană. Este prima vizită publică cunoscută a lui Ratcliffe în capitala Rusiei. Contextul invocat este o serie de evaluări ale serviciilor de informații americane, raportate anterior de The Wall Street Journal, potrivit cărora Vladimir Putin ar putea încerca să „testeze hotărârea” NATO printr-un atac limitat asupra unei țări aliate „în următorii câțiva ani”. Ce scenarii iau în calcul oficialii americani Oficialii americani se declară îngrijorați că Putin, „strâns cu ușa” în Ucraina și sub presiune internă, ar putea lansa un atac care ar putea varia: de la un atac cibernetic, până la „o incursiune terestră la scară redusă”, probabil asupra unei țări baltice. În același tablou, articolul menționează și factorul muniției: o penurie de muniție occidentală esențială, determinată de cheltuielile din războiul cu Iranul, ar putea influența calculul Moscovei. SUA și-au redus stocurile unor arme atât din cauza transferurilor către Ucraina după invazia din 2022, cât și din cauza conflictului cu Iranul. Ce spun Kremlinul și Casa Albă despre vizită Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Ratcliffe a discutat cu oficiali ai serviciilor secrete ruse în timpul șederii la Moscova, dar nu s-a întâlnit cu Putin. Potrivit lui Peskov, Putin a fost informat despre discuții. Casa Albă a oferit puține clarificări. Într-un interviu radio acordat miercuri lui Glenn Beck, președintele Donald Trump a descris călătoria drept „semi-rutină” și a spus că „s-ar putea să iasă ceva din asta”, adăugând că SUA lucrează pentru a pune capăt războiului Rusia–Ucraina și că „ambele părți doresc” încheierea lui „în acest moment”. O purtătoare de cuvânt a Casei Albe i-a îndrumat pe jurnaliști către comentariile lui Trump, iar o purtătoare de cuvânt a CIA a refuzat să comenteze. De ce contează pentru flancul estic Vizita este prezentată ca un demers rar pentru un șef al unei agenții de informații americane, pe fondul faptului că războiul Rusia–Ucraina a intrat în al cincilea an. Ultima vizită cunoscută a unui director CIA la Moscova a avut loc în noiembrie 2021, când William Burns l-a avertizat pe Putin să nu atace Ucraina. În paralel, Ratcliffe este cel mai recent oficial american care a mers la Moscova, după mai multe vizite ale lui Steve Witkoff, emisar american pentru negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia. [...]
Vizita neanunțată a șefului CIA la Moscova poate semnala o reluare pragmatică a canalelor de comunicare SUA–Rusia , chiar dacă administrația Trump evită, deocamdată, să o lege explicit de negocieri sau de un calendar politic, potrivit Mediafax . Donald Trump a descris deplasarea lui John Ratcliffe , directorul CIA, drept o întâlnire „semi-rutină” și a spus că „ar putea ieși ceva” din discuțiile purtate marți la Moscova cu „personalități din serviciile de informații rusești”. În același timp, președintele SUA nu a oferit detalii despre obiectivele vizitei și a susținut că „niciunul dintre zvonurile” apărute în jurul acesteia nu era adevărat. Ce transmite Casa Albă: prudență și așteptări moderate Potrivit BBC, Trump a afirmat că Washingtonul „ar dori să vadă sfârșitul războiului din Ucraina”, dar a avertizat că este prea devreme pentru a evalua efectele vizitei asupra relației bilaterale. „Este prematur să spunem cât de mult va afecta acest lucru procesul general de redresare a relațiilor noastre bilaterale din criza profundă în care se află în prezent”, a declarat el reporterilor. Întâlnirea este prezentată drept prima vizită cunoscută a lui Ratcliffe în Rusia de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, ceea ce îi dă o încărcătură politică suplimentară, chiar dacă mesajul oficial rămâne rezervat. Dimensiunea operațională: coordonare cu Ucraina înaintea deplasării Un element cu implicații directe asupra dinamicii din teren este că SUA ar fi cerut Ucrainei să suspende atacurile până la plecarea delegației, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt citat de CBS. Conform aceleiași relatări, Kievul fusese informat în prealabil că o delegație americană de rang înalt va călători la Moscova. Nu a existat un comentariu oficial despre vizită din partea CIA sau a Pentagonului, mai arată sursa citată de Mediafax. Cum vede Kremlinul contactele între servicii Dmitri Peskov a calificat contactele dintre agențiile de informații drept „un fenomen pozitiv” și a spus că acestea continuă adesea „chiar și în cele mai dificile momente” ale relațiilor dintre cele două țări, potrivit sursei. În lipsa unor detalii despre agenda discuțiilor, rămâne neclar dacă vizita a vizat strict canale de securitate sau dacă deschide o etapă mai amplă de dialog, inclusiv pe dosarul Ucraina. [...]
