Știri
Știri din categoria Externe
Capturarea a două nave internaționale în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul operațional pentru transportul maritim într-un punct-cheie al comerțului global, după ce forțele iraniene au sechestrat navele și le-au escortat către coastele Iranului, invocând „încălcări maritime”, potrivit HotNews.
Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a difuzat joi dimineață o înregistrare video cu momentul capturării navelor MSC Francesca, sub pavilion panamez, și Epaminondas, sub pavilion liberian. În imagini apar trupe iraniene mascate și înarmate care urcă pe puntea navelor.
Potrivit agenției de presă Tasnim și companiilor de transport maritim, navele au fost escortate forțat către coastele Iranului după ce au fost acuzate că „au încercat să părăsească strâmtoarea în secret”.
Este pentru prima dată când Iranul capturează nave de la începutul conflictului, la sfârșitul lunii februarie. Episodul adaugă un nou element de incertitudine pentru operatorii care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, într-un context deja tensionat, marcat de atacuri recente asupra navelor din zonă.
La Casa Albă, purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a spus că Donald Trump nu consideră capturarea celor două nave container o încălcare a armistițiului dintre SUA și Iran, pe motiv că navele nu erau americane sau israeliene, ci „două nave internaționale”.
Miercuri, cel puțin trei nave au fost atacate în Strâmtoarea Ormuz, una fiind „grav avariată”, potrivit presei internaționale citate de HotNews. Incidentele au avut loc la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a anunțat că va prelungi armistițiul.
Recomandate
Singapore avertizează că tensiunile din Strâmtoarea Ormuz pot deveni un precedent periculos pentru comerțul global , în condițiile în care statele ar putea ajunge să taxeze sau să restricționeze tranzitul prin puncte maritime-cheie, cu efecte directe asupra lanțurilor de aprovizionare și a stabilității economice, potrivit Digi24 . Ministrul de Externe al Singapore, Vivian Balakrishnan, a spus că tensiunile actuale din Ormuz ar putea fi „un exercițiu preliminar” pentru un scenariu mai amplu, în cazul unui conflict între Statele Unite și China în Pacific, relatează CNBC, citată de Digi24. În opinia sa, ceea ce se întâmplă acum oferă o imagine despre riscurile geopolitice globale, mai ales în zonele-cheie de tranzit. Riscul: taxe și blocaje în strâmtori strategice Balakrishnan a comparat situația din Strâmtoarea Ormuz cu Strâmtoarea Malacca, una dintre cele mai importante rute comerciale din lume, aflată sub influența Singapore, Malaeziei și Indoneziei. El a avertizat că apar riscuri dacă statele ar începe să impună taxe de tranzit în astfel de puncte strategice, după ce Iranul ar fi analizat o măsură similară pentru navele care traversează Ormuz. În cazul Malacca, ministrul a indicat că statele din regiune au un interes comun în menținerea accesului liber, tocmai pentru a evita efecte economice negative generate de restricții sau costuri suplimentare pe o rută esențială pentru comerț. Miza pentru Singapore: echilibru între SUA și China și reguli internaționale Oficialul a subliniat că Singapore are relații solide atât cu Washingtonul, cât și cu Beijingul și nu intenționează să aleagă între cele două puteri. Statele Unite sunt cel mai mare investitor străin în Singapore, cu aproximativ 6.000 de companii americane prezente în oraș-stat, în timp ce China este principalul partener comercial și cea mai importantă destinație pentru investițiile externe ale Singapore. „Refuzăm să alegem. Ne ghidăm după interesul național pe termen lung și, dacă este nevoie să spunem nu Washingtonului sau Beijingului, nu ezităm”, a declarat Vivian Balakrishnan. Singapore își bazează poziția pe Convenția ONU asupra dreptului mării , care garantează libertatea de tranzit prin strâmtori și interzice blocarea sau taxarea acestuia, a mai spus ministrul. În final, Balakrishnan a legat stabilitatea economică de „predictibilitatea și credibilitatea” statelor într-un context global tensionat, cu conflicte în Orientul Mijlociu și Ucraina, unde încrederea devine un factor critic pentru funcționarea relațiilor comerciale și a rutelor de transport. [...]
Plecarea „cu efect imediat” a secretarului Marinei SUA deschide o nouă tranziție de conducere într-un moment de tensiune navală în Strâmtoarea Ormuz , cu potențiale efecte operaționale asupra unei instituții care gestionează inclusiv bugetul și logistica flotei, potrivit Digi24 . Pentagonul a anunțat că John Phelan părăsește administrația Trump, iar plecarea intră în vigoare imediat, după cum a transmis purtătorul de cuvânt Sean Parnell într-o postare pe rețelele sociale. Subsecretarul Marinei, Hung Cao, va prelua funcția de secretar interimar. Informația este relatată de BBC, citată de Digi24. Marina nu a oferit un motiv pentru plecarea lui Phelan. Schimbarea vine pe fondul conflictului SUA–Israel cu Iranul și al blocadei menținute de SUA asupra Strâmtorii Ormuz, rută maritimă considerată vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol. În același context, Digi24 notează că Trump a spus că blocada asupra porturilor iraniene va continua, în pofida încetării focului, iar Iranul a anunțat că a „capturat” două nave în strâmtoare. De ce contează: funcție administrativă cu miză pe buget și logistică Rolul secretarului Marinei este în mare parte administrativ și include elaborarea politicilor, recrutarea, instruirea și echiparea Marinei, precum și supravegherea bugetului și a unor componente logistice precum construcția și repararea navelor și a instalațiilor navale. În acest cadru, o schimbare bruscă la vârf poate însemna rearanjări de priorități și ritm în decizii cu impact direct asupra capacității operaționale. Context: o serie de plecări și demiteri la vârful Pentagonului Phelan este prezentat drept cel mai recent lider militar de rang înalt care părăsește administrația în ultimele luni. Digi24 amintește că, în urmă cu câteva săptămâni, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , i-a cerut șefului Statului Major al Armatei, Randy George, să demisioneze, iar alți doi oficiali ai Armatei – generalul David Hodne și generalul-maior William Green – au fost demiși recent. De la preluarea funcției la Pentagon, Hegseth a demis peste zece ofițeri superiori, inclusiv șeful operațiunilor navale și viceșeful de stat major al Forțelor Aeriene. Cine este interimarul Hung Cao Hung Cao a devenit subsecretar în octombrie 2025 și are o vechime de 25 de ani în Marina Militară, potrivit Digi24. În 2024, a avut o candidatură nereușită pentru Senatul SUA în statul Virginia, susținut de Trump, împotriva senatorului democrat Tim Kaine. În timpul unei dezbateri electorale, Cao a criticat inițiativele armatei privind diversitatea, echitatea și incluziunea, iar Associated Press (AP) a relatat o declarație a acestuia despre recrutare, citată de Digi24: „Avem nevoie de bărbați și femei alfa care să-și scoată propriile măruntaie, să le mănânce și să ceară încă o porție. Aceștia sunt tinerii și tinerele care vor câștiga războaiele.” Profilul lui Phelan și posibile explicații vehiculate în spațiul public Phelan, civil fără experiență militară anterioară, a depus jurământul ca secretar al Marinei în martie 2025, după ce fusese nominalizat de Trump în 2024. Digi24 mai notează că omul de afaceri a fost unul dintre principalii donatori ai campaniei lui Trump. Andrew Peek, fost secretar adjunct adjunct al Departamentului de Stat, a declarat pentru BBC că Trump a spus că dorește extinderea flotei comerciale și civile a țării și a sugerat că lipsa de progres ar fi putut cântări în decizie, alături de preferința pentru un înlocuitor perceput ca fiind mai apropiat de mișcarea MAGA. Acestea sunt evaluări ale lui Peek, nu o explicație oficială; Marina nu a indicat motivele plecării. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de ridicarea blocadei navale americane , ceea ce menține un risc major pentru transportul maritim și fluxurile comerciale din regiune, potrivit Adevărul . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a declarat miercuri că redeschiderea strâmtorii este „imposibilă” atât timp cât SUA păstrează blocada asupra porturilor iraniene, pe care Teheranul o consideră o încălcare a armistițiului dintre cele două țări. Mesajul a fost publicat pe platforma X, după ce președintele american Donald Trump a anunțat marți seară o prelungire unilaterală a armistițiului încheiat pe 8 aprilie. „O încetare a focului completă nu are sens decât dacă nu este încălcată printr-o blocadă navală (...) Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă atât timp cât încetarea focului este în mod fățiș încălcată.” Ce se întâmplă pe teren: blocaj „de facto” și incidente cu nave comerciale În contextul războiului declanșat împotriva Iranului de SUA și Israel, Teheranul a blocat „de facto” Strâmtoarea Ormuz și a amenințat că va ataca orice navă care are legături cu SUA, Israel și aliații acestora, conform informațiilor din articol. Iranul a mai anunțat miercuri că a atacat și a imobilizat sau sechestrat trei nave comerciale care ar fi încercat să traverseze strâmtoarea fără autorizația sa. În material sunt menționate și două articole conexe despre escaladare și despre navele vizate: „menințând că va ataca orice navă” și „Iranul a anunțat miercuri că a atacat și imobilizat”, ambele publicate de Adevărul. Miza economică: presiune pe rutele maritime și pe negocieri Din perspectiva operațională, condiționarea redeschiderii de ridicarea blocadei americane prelungește incertitudinea pentru traficul comercial prin zonă și crește riscul de întreruperi, pe fondul amenințărilor și incidentelor raportate. SUA au impus, la rândul lor, o blocadă asupra porturilor iraniene după eșecul negocierilor din 11 aprilie, desfășurate în Pakistan, iar o nouă rundă de negocieri este așteptată, potrivit aceleiași relatări. [...]
Administrația Trump ar putea condiționa prezența militară americană în Europa de „loialitatea” aliaților , iar România ar putea câștiga printr-o eventuală redistribuire de trupe, potrivit Antena 3 , care citează Politico. Casa Albă ar fi elaborat o listă internă ce împarte statele NATO în „aliați buni” și „aliați răi”, iar administrația lui Donald Trump ar analiza opțiuni de sancționare a partenerilor care au refuzat să sprijine războiul SUA în Iran. Demersul ar fi fost pregătit înaintea vizitei la Washington, în această lună, a secretarului general NATO, Mark Rutte , conform unor diplomați europeni și unui oficial american din Apărare citați de Politico. Ce tip de „pedepse” sunt luate în calcul și de ce contează Detaliile ar fi păstrate confidențiale, iar sursele Politico spun că, deocamdată, există puține elemente clare despre natura favorurilor sau sancțiunilor. O opțiune discutată ar fi mutarea trupelor americane dintr-o țară în alta, însă un oficial european avertizează că o astfel de măsură „în principal îi afectează tot pe americani” și ar fi dificil de justificat operațional. În public, Casa Albă și-a exprimat nemulțumirea față de aliați, invocând lipsa de sprijin pentru „Operațiunea Epic Fury” – numele folosit de Pentagon pentru operațiunile din Iran. Purtătoarea de cuvânt Anna Kelly a transmis că SUA „vor ține minte” faptul că unele țări protejate de mii de militari americani nu au sprijinit operațiunea. NATO nu a răspuns solicitării de comentarii, potrivit Politico. România și Polonia, posibili beneficiari ai unei redistribuiri de trupe Politico notează că există puține alternative la o retragere a trupelor americane din Europa, astfel că planul ar implica, cel mai probabil, relocări între state aliate – o mișcare „costisitoare și de durată”. În acest scenariu, România și Polonia ar putea fi printre principalii beneficiari, pe fondul relației favorabile cu Trump și al disponibilității de a găzdui mai multe forțe americane. Publicația indică două elemente concrete: Polonia suportă deja „aproape toate costurile” pentru găzduirea celor 10.000 de militari americani staționați pe teritoriul său. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, „extinsă recent” și pusă la dispoziția SUA pentru operațiunile aeriene din Iran, ar avea capacitatea de a primi mai multe trupe. Criterii posibile: cheltuieli de apărare, baze militare, Ormuz Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, ar fi susținut încă din decembrie o abordare de tip „tratament preferențial” pentru „aliații model” și „consecințe” pentru cei care „nu își îndeplinesc rolul”, potrivit Politico. Conceptul de „aliat model” apare și în Strategia Națională de Apărare a SUA, publicată în ianuarie, iar Pentagonul ar urma să prioritizeze cooperarea cu statele care își asumă mai mult din povara apărării colective. Politico mai scrie că Trump ar putea folosi criterii precum sprijinul pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz sau accesul la baze militare. În timp ce Spania, Marea Britanie și Franța ar fi respins sau amânat solicitările SUA, România și „mai multe state mai mici” ar fi permis utilizarea bazelor aeriene de către SUA, iar Bulgaria ar fi sprijinit discret logistica americană în Orientul Mijlociu. Obstacole politice în SUA și semne de întrebare privind aplicarea Ideea unor măsuri punitive împotriva aliaților ar întâmpina opoziție în Congresul SUA, notează Politico. Senatorul republican Roger Wicker a criticat abordarea, spunând că „nu este util” ca liderii americani să vorbească „cu dispreț” despre alianțe și a invocat beneficiile politice, strategice și morale ale acestora. În plus, un fost oficial finlandez, Joel Linnainmaki, citat de Politico, se îndoiește că administrația Trump ar avea capacitatea de a deschide un nou front de tensiune cu Europa cât timp războiul din Iran continuă. [...]
Armata SUA testează la o bază-cheie din Arabia Saudită o tehnică ucraineană de interceptare a dronelor , într-o mișcare cu miză operațională directă pentru apărarea instalațiilor americane din regiune, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Decizia vizează utilizarea unei tehnologii ucrainene de interceptare a dronelor la baza aeriană americană Prince Sultan din Arabia Saudită, descrisă ca punct strategic. Reuters relatează, citând cinci surse, că demersul urmărește contracararea atacurilor iraniene, care în trecut au provocat victime și pagube. Ce presupune sistemul folosit și cine îl operează Potrivit surselor citate, personal ucrainean a ajuns la baza Prince Sultan pentru a instrui trupele americane în utilizarea sistemului Sky Map . În material se precizează că forțele ucrainene folosesc această platformă pentru: detectarea dronelor, inclusiv a celor de tip Shahed; lansarea de contraatacuri cu drone interceptoare (drone folosite pentru a doborî alte drone). Context politic: declarațiile lui Trump și cooperarea din teren Informația apare în contextul în care președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite nu au nevoie de asistența Ucrainei. În paralel, relatarea indică faptul că, la nivel operațional, armata americană apelează la expertiza ucraineană pentru apărarea anti-dronă într-o zonă cu risc ridicat. [...]
Amenințările Iranului la adresa infrastructurii energetice regionale ridică miza economică a armistițiului prelungit de Trump , pe fondul unei conduceri de la Teheran care transmite simultan disponibilitate de reluare a războiului și semnale contradictorii despre negocieri, potrivit Al Jazeera . În timp ce armistițiul de două săptămâni urma să se încheie, autoritățile iraniene au organizat marți seară și miercuri demonstrații de forță la Teheran, sincronizate cu momentul-limită, după ce președintele SUA Donald Trump a anunțat prelungirea încetării focului pe o perioadă nespecificată, în condițiile în care negociatorii „nu au ajuns” în Pakistan pentru discuții. Mesajul cu impact economic: „adio producției de petrol” în regiune În centrul mesajelor transmise de liderii militari iranieni se află avertismentul că escaladarea ar putea lovi direct producția de petrol din Orientul Mijlociu. Șeful forțelor aerospațiale ale Gardienilor Revoluției (IRGC) , Majid Mousavi, a avertizat statele vecine că, dacă teritoriile și facilitățile lor sunt folosite pentru noi atacuri împotriva Iranului, „trebuie să-și ia adio de la producția de petrol în regiunea Orientului Mijlociu”, notează publicația. În paralel, cartierul general militar Khatam al-Anbiya a transmis că forțele armate au „degetele pe trăgaci” pentru a răspunde oricărei agresiuni cu atacuri „mai puternice decât înainte”. Strâmtoarea Hormuz , blocada și riscul de escaladare IRGC a afirmat că a sechestrat două nave care încercau să treacă prin Strâmtoarea Hormuz după ce nu au obținut permisele necesare. În același timp, în spațiul public intern, televiziunea de stat a promovat o linie dură față de negocierile cu SUA, iar un prezentator a susținut – fără a indica o sursă – că 87% dintre iranieni ar prefera reluarea războiului în locul unor concesii majore. Un alt prezentator a spus că Washingtonul ar avea interesul ca războiul să se încheie, dar ar „trage de timp” în negocieri pentru a presa Iranul prin blocada navală a porturilor sale. (Într-un material separat, Al Jazeera a relatat despre această blocadă și despre sechestrarea unei nave sub pavilion iranian.) Internetul, cablurile submarine și „catastrofa digitală” Pe fondul unei opriri aproape totale a internetului impuse de stat, ajunsă la a 54-a zi, agenția Tasnim, apropiată de IRGC, a sugerat că ar putea fi vizate cablurile submarine de internet de mare viteză, ceea ce ar crea o „catastrofă digitală” pentru vecinii arabi ai Iranului, care depind puternic de această infrastructură. Negocieri condiționate și fisuri de mesaj la vârf La New York, ambasadorul Iranului la ONU, Saeed Iravani, a spus că o nouă rundă de negocieri la Islamabad poate avea loc doar dacă Washingtonul ridică blocada impusă Iranului. În plan intern, șeful puterii judiciare, Gholam-Hossein Mohseni-Ejei, a reacționat la prelungirea armistițiului afirmând că „inamicul nu este în poziția de a stabili un termen pentru noi”. Trump și-a justificat prelungirea armistițiului spunând că „Guvernul Iranului este serios fracturat” și nu poate formula o propunere unitară; el a mai afirmat că „Iranul se prăbușește financiar” și că autoritățile nu pot plăti personalul militar și de poliție, potrivit relatării. În același timp, președintele parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a repetat că establishmentul nu va „capitula”, dar a adoptat un ton mai nuanțat într-un mesaj video către populație: „Nu suntem mai puternici decât SUA în putere militară. Este evident că ei au mai mulți bani, echipamente și facilități.” Ghalibaf a susținut totodată că obiectivul principal trebuie să fie „urmărirea și consolidarea drepturilor oamenilor”, iar negocierile sunt o „metodă de luptă”. Contextul economic și industrial al loviturilor Al Jazeera notează că, în 40 de zile de atacuri, SUA și Israel au lansat mii de muniții asupra Iranului, iar ținte lovite au inclus infrastructură de petrol și gaze, fabrici de oțel, producători petrochimici, centrale electrice, producători de aluminiu, rețele feroviare și poduri. Au fost avariate și locuințe, spitale, școli și universități. În acest context, liderul sunnit de rugăciune de vineri din Zahedan, Abdolhamid Ismaeelzahi, a cerut un „acord echitabil”, descriind situația drept un impas și avertizând că infrastructura este „în pragul distrugerii” și că forțele armate nu au mijloacele necesare pentru apărare antiaeriană. Ce urmează Din informațiile prezentate, direcția imediată depinde de două condiții care rămân neclare: dacă SUA vor ridica blocada – cerință formulată explicit de Teheran pentru reluarea negocierilor – și dacă prelungirea armistițiului anunțată de Trump va fi însoțită de un calendar și un cadru de discuții acceptat de ambele părți. Până atunci, mesajele iraniene despre posibile lovituri care ar afecta producția de petrol și infrastructura digitală regională mențin riscul economic la un nivel ridicat. [...]
