Franța și Germania propun „integrarea graduală” a Republicii Moldova și Balcanilor de Vest în UE - acces mai devreme la programe, reuniuni și părți din piața unică, cu participare reversibilă

Franța și Germania vor să accelereze integrarea economică și instituțională a Moldovei și Balcanilor de Vest în UE printr-un model de „integrare graduală” care le-ar permite acces mai rapid la politici, programe și părți din piața unică, înainte de aderarea propriu-zisă, potrivit Mediafax . Miza este reducerea frustrării generate de ritmul lent al extinderii și creșterea credibilității procesului, fără a renunța la condiționalitatea reformelor. Inițiativa este descrisă într-un document consultat de Euractiv și dezvoltă idei avansate anterior de cancelarul german Friedrich Merz , care sugerase un statut de „membru asociat” pentru Ucraina. În document se arată că extinderea în forma actuală avansează prea încet și produce nemulțumiri în rândul țărilor implicate. Propunerea vine înaintea summitului privind extinderea UE programat vineri în Muntenegru și urmărește, între altele, să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt „lăsate în urmă” în procesul de aderare. „Blocuri de construcție” și acces mai devreme la politici UE, dar reversibil Planul propune crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate care așteaptă de ani de zile, astfel încât guvernele din Balcanii de Vest și Republica Moldova să se implice mai strâns în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne. Participarea ar fi însă reversibilă dacă apar derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene, potrivit documentului. Ce ar putea primi statele candidate: reuniuni, programe și pași spre piața unică Documentul invită Comisia Europeană să vină cu propuneri pentru facilitarea integrării graduale. Printre măsurile menționate se numără: reuniuni comune de două ori pe an între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați; întâlniri mai frecvente între eurodeputați și legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova; participarea liderilor și miniștrilor statelor candidate la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pentru anumite puncte de pe agendă și, ca observatori fără drept de vot, la alte discuții; cooperare consolidată în securitate și apărare; implicare mai mare în programe precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon (programul de cercetare al UE). În plan economic, documentul indică o integrare mai profundă în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în energie, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare. Într-o etapă avansată, participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European, mai notează sursa. De ce contează: condiționalitate păstrată, beneficii mai rapide David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, spune că inițiativa ar putea întări credibilitatea extinderii, tocmai pentru că păstrează principiul aderării „bazate pe merit și reforme”, dar leagă mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de accesul la programe, instituții și politici europene. Ce urmează, potrivit informațiilor disponibile, este ca discuția să se mute la nivelul Comisiei Europene, căreia i se cere să formuleze propuneri concrete pentru acest tip de integrare graduală. [...]