Știri
Știri din categoria Externe
Retragerea cetățeniei devine instrument de securitate în R. Moldova după ce președinta Maia Sandu a semnat decrete pentru trei persoane, două dintre ele acuzate că promovează ideologia „lumii ruse”, potrivit Mediafax.
Decizia vizează pe Iurie Cara și Andrei Safonov, descriși de autorități drept membri ai „pretinsului legislativ al regimului separatist de la Tiraspol”. Conform Președinției Republicii Moldova, cei doi ar fi participat la adoptarea unor acte considerate anticonstituționale, care ar încălca drepturile cetățenilor Republicii Moldova din regiunea transnistreană. În plus, Chișinăul îi acuză că susțin menținerea prezenței militare ruse pe teritoriul țării.
Al treilea caz îl privește pe Serghei Verdeș. Retragerea cetățeniei a fost decisă după ce s-a constatat că aceasta ar fi fost obținută cu încălcarea procedurii legale, în pofida avizului negativ al Serviciului de Informații și Securitate (SIS).
Procedura a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, pe baza constatărilor SIS și a prevederilor Legii cetățeniei Republicii Moldova. Decretele au fost semnate joi de Maia Sandu.
Președinția arată că legislația permite retragerea cetățeniei în două situații invocate în acest context:
În același material este amintită o declarație a Maiei Sandu din martie, potrivit căreia reintegrarea Transnistriei este imposibilă fără retragerea trupelor ruse din regiune. În acest cadru, retragerea cetățeniei pentru persoane asociate regimului de la Tiraspol și acuzate de promovarea „lumii ruse” indică o întărire a abordării Chișinăului pe linia securității și a contracarării influenței ruse.
Recomandate
Prima vizită externă a premierului Luca Niculescu include o oprire la un proiect energetic-cheie din Republica Moldova , într-un semnal că interconectările de infrastructură rămân o prioritate pe agenda bilaterală, potrivit G4Media . Niculescu efectuează marți o vizită la Chișinău, prima deplasare externă de la preluarea mandatului de prim-ministru. În program sunt incluse întrevederi cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , cu premierul moldovean, Vasile Tofan, și cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu. Un punct distinct al vizitei este deplasarea, împreună cu Vasile Tofan, la Stația Electrică Chișinău / Linia Vulcănești–Chișinău, obiectiv menționat explicit în agenda anunțată de Biroul de presă al Guvernului. Componenta operațională: energie și investiții Pe lângă discuțiile politice, premierul român urmează să aibă o întâlnire cu reprezentanți ai companiilor românești care derulează proiecte de investiții în Republica Moldova, potrivit aceleiași surse. Articolul nu oferă detalii despre companiile vizate sau despre proiectele concrete aflate în derulare. Întâlniri instituționale la Chișinău În cadrul vizitei, Luca Niculescu are programate și întâlniri de lucru cu personalul Consulatului General al României la Chișinău și cu personalul Ambasadei României în Republica Moldova. Pe agendă figurează și o întrevedere cu IPS Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor. HotNews notează, citând News.ro, și orele unor întâlniri din program, inclusiv vizita la Stația Electrică Chișinău / Linia Vulcănești–Chișinău și întrevederile cu Igor Grosu și Maia Sandu, însă G4Media nu detaliază calendarul pe ore. [...]
Negocierile de pace riscă să fie blocate de lipsa unei poziții europene comune , deși Europa suportă cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, potrivit G4Media . În timp ce Kievul și Moscova se pregătesc să trimită delegații la Abu Dhabi pe 10 noiembrie, pentru discuții tripartite cu oficiali americani, rămâne neclar cine și cu ce mandat ar putea reprezenta statele europene când negocierile vor ajunge la decizii concrete. Discuțiile de la Abu Dhabi sunt prezentate ca un pas pentru explorarea unui armistițiu și, ulterior, a unui acord de pace, sub presiunea președintelui american Donald Trump. În paralel, Ucraina intră într-o nouă iarnă în care sunt așteptate lupte și atacuri asupra infrastructurii energetice, ceea ce crește miza unor măsuri rapide de reducere a tensiunilor. Europa vrea la masă, dar nu are încă un „voce unică” Liderii europeni insistă că trebuie să participe la negocierile finale, argumentând că statele europene furnizează în prezent cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar pentru Ucraina, în condițiile în care administrația Trump a renunțat la acordarea directă a ajutorului american în 2025. Totuși, guvernele europene nu au ajuns la un consens privind persoana sau instituția care ar trebui să le reprezinte. Situația este complicată și de faptul că nu toate țările implicate în discuții fac parte din Uniunea Europeană (de exemplu, Regatul Unit și Norvegia). Miza este una practică: în absența unei conduceri clare, există riscul ca interesele europene să nu fie reprezentate suficient atunci când negocierile vor trece de la discuții generale la decizii cu efecte directe asupra securității și finanțării Ucrainei. Inițiative paralele și tensiuni între capitale În lipsa unei poziții comune la nivelul Bruxellesului, unii lideri europeni au început demersuri diplomatice proprii. Președintele Finlandei, Alexander Stubb , și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au avut o convorbire telefonică de 90 de minute cu Vladimir Putin, cerându-i să pună capăt războiului, demers care a provocat nemulțumiri în mai multe capitale europene (inclusiv Copenhaga, Roma, Stockholm și Vilnius), potrivit relatărilor citate. POLITICO notează, citând un diplomat european nemulțumit: „Sunt prea mulți bărbați de vârstă mijlocie care vor să rămână în cărțile de istorie ca cei care au pus capăt acestui război.” Potrivit relatărilor din Rusia menționate în analiză, convorbirea nu a produs rezultate concrete, iar Moscova a avertizat că războiul ar putea continua să escaladeze. De ce contează: garanțiile de securitate și costurile reconstrucției Chiar dacă Zelenski și oficialii americani acceptă că guvernele europene vor trebui probabil implicate în discuțiile privind garanțiile de securitate, rolul Europei este legat și de implementare: eventualele forțe de menținere a păcii desfășurate în Ucraina ar urma să fie formate în principal din militari europeni. În plus, Zelenski indică un rol central al Europei în reconstrucția și relansarea economiei ucrainene, invocând explicit ideea unui „Plan Marshall” în care participarea europeană ar fi indispensabilă. Ce urmează Pe termen scurt, atenția se mută la întâlnirea planificată la Abu Dhabi, pe 10 noiembrie, și la modul în care va fi configurată participarea occidentală. Separat, liderii europeni urmează să discute finanțarea efortului de război al Ucrainei la summitul de la Bruxelles programat pe 26 noiembrie, într-un context în care oficiali europeni rămân sceptici că Rusia ar fi pregătită, în mod real, pentru un compromis rapid. [...]
Vladimir Putin a legat cooperarea spațială cu SUA de ascensiunea SpaceX , lăudând public performanțele lui Elon Musk și sugerând că, în pofida tensiunilor politice, canalele de lucru dintre Moscova și Washington rămân deschise în zona tehnologiilor orbitale, potrivit G4Media . Declarația a fost făcută miercuri, în marja summitului Rusia–Africa (28–29 octombrie), organizat la Moscova. Liderul de la Kremlin l-a numit pe Musk „un geniu, un geniu adevărat” și a invocat amploarea infrastructurii SpaceX din orbită. „Elon Musk este un geniu, un geniu adevărat. Câte nave spațiale are pe orbită? Peste 5.000” Ce transmite Moscova despre competiția din spațiu Putin a făcut referire și la rețeaua satelitară rusă aflată la început, Rassvet, despre care a spus că este încă în faza de debut. „Și noi abia facem primii pași” În același context, președintele rus a afirmat că, deși Rusia și SUA sunt concurenți, ar susține ca cele două părți să nu se obstrucționeze reciproc și că există o colaborare strânsă în domeniul spațial, „în pofida tuturor problemelor politice”. Contextul Starlink în războiul din Ucraina Materialul amintește că, în ultimele săptămâni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat că tehnologia Starlink a încetat să funcționeze la anumite viteze, fără avertisment, și că SUA ar fi încetat să mai avertizeze Ucraina înaintea unor atacuri cu rachete balistice rusești. Totodată, Ucraina a mulțumit SUA după ce serviciul militar Starlink folosit de armată și-a reluat funcționarea la parametrii obișnuiți, în urma unei solicitări adresate lui Musk de către președintele american Donald Trump, potrivit informațiilor citate. Elon Musk a explicat, într-un mesaj recent, că restricțiile de utilizare ale sateliților Starlink ar urmări să reducă riscul ca aceștia să devină ținte ale atacurilor de represalii rusești, ceea ce ar produce resturi orbitale și ar putea face „spațiul să devină inutilizabil”. [...]
Emmanuel Macron cere o reacție colectivă după atacul rasist de la Trappes , avertizând că normalizarea discursului rasist și antisemit în Franța este alimentată de partide și amplificată de spațiul mediatic, potrivit Agerpres . Președintele francez a făcut apel la unitate națională după atacul de vinerea trecută din Trappes, lângă Paris, în care a fost ucis un tânăr de origine africană, în vârstă de 26 de ani, și au fost rănite alte șase persoane. Într-un interviu acordat creatorului de conținut Hugo Travers, difuzat pe canalul de YouTube „HugoDecrypte”, Macron a spus că în Franța are loc o „dezinhibare a antisemitismului în unele sectoare și a rasismului în altele”. Întrebat despre influența acestui climat asupra motivației atacului, el a indicat existența unor „mișcări politice” care ar fi permis fenomenului „să prindă rădăcini în extrema-dreaptă”, menționând explicit Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) și simpatizanții acesteia. Macron a acuzat, totodată, și partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise – LFI) că alimentează climatul de normalizare a discursului rasist și antisemit. „Rasism ambiental” și rolul rețelelor sociale și al televiziunilor Șeful statului a susținut că normalizarea discursurilor extremiste nu se limitează la responsabilii politici, ci se manifestă și pe rețelele de socializare și în unele spații televizate, unde, în opinia sa, sunt folosite expresii jignitoare „cu tot mai multă impunitate”. În acest context, Macron a invocat o permisivitate în creștere față de anumite discursuri din mass-media și a vorbit despre un „rasism ambiental” în societatea franceză. Încadrarea atacului: „terorist și rasist” Macron a cerut o reacție colectivă după atacul de la Trappes, pe care l-a calificat drept „terorist și rasist”, în linie cu încadrarea stabilită de Parchetul Național Antiterorist . El a deplâns lipsa manifestărilor de solidaritate și a îndemnat la menținerea unității în fața violențelor rasiste, antisemite sau anticreștine. [...]
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
Poliția israeliană spune că nu există probe de fraudă , după ce Likud, partidul premierului Benjamin Netanyahu , a acuzat formațiunile arabo-israeliene că ar fi „furat alegerile”, potrivit Agerpres . Poziția autorităților reduce, cel puțin deocamdată, riscul ca rezultatul să fie contestat pe baza unor suspiciuni fără suport factual, într-un moment în care niciuna dintre marile coaliții nu pare să obțină majoritatea absolută. O sursă din cadrul poliției a declarat că ziua votului „a decurs cu foarte puține incidente” care ar fi putut afecta integritatea procesului electoral, inclusiv în comparație cu alegerile anterioare. Ce au cerut Likud și serviciile de securitate Reacția poliției vine după ce Likud a solicitat poliției și Shin Bet (serviciul de informații interne) să investigheze posibile neregularități în secțiile de votare din comunitățile arabe. În aceste zone, prezența la urne a crescut semnificativ, iar partidul lui Netanyahu a acuzat ulterior partidele arabe că „fură alegerile”. Potrivit aceleiași surse din poliție, nu există probe „nici din investigații, nici din activitatea serviciilor de informații” care să susțină acuzațiile. Ce acuzații a formulat Likud Likud susține că a transmis serviciilor de securitate și Comisiei Electorale Centrale (CEC) „sute de mărturii și probe” privind presupuse neregularități, inclusiv: „mii de plicuri” care ar fi conținut bani cash împreună cu buletine de vot ștampilate pentru Raam; incidente cu „amenințări și violență” împotriva personalului din secțiile de votare; situații în care mai mulți alegători ar fi intrat împreună în cabinele de vot; vot sub identități false; discrepanțe între numărul de voturi și numărul de alegători; utilizarea de „software ilicit” pentru mobilizarea alegătorilor. Un oficial din CEC a respins, miercuri, acuzațiile de fraudă avansate de Likud. Context: numărătoare parțială și un parlament fără majoritate După numărarea a 91% din buletinele de vot, coaliția de dreapta condusă de Likud ar obține 53 din cele 120 de mandate în Knesset, blocul de opoziție Yashar! condus de Gadi Eisenkot ar avea 48 de mandate, iar partidele arabe 19 mandate. Numărătoarea parțială și sondajele la ieșirea de la urne indică faptul că niciuna dintre cele două coaliții principale nu ar urma să atingă majoritatea absolută, ceea ce mută presiunea către negocieri politice, nu către dispute privind validitatea votului. [...]
