Știri
Știri din categoria Externe
Încrederea polonezilor în garanțiile de securitate oferite de SUA a scăzut la doar 15%, potrivit ministrului de Externe Radosław Sikorski, care avertizează că Europa trebuie să compenseze eventualul recul al implicării americane. Într-un interviu acordat revistei DER SPIEGEL, oficialul polonez a declarat că, deși percepția generală asupra SUA rămâne favorabilă, încrederea în angajamentele de securitate ale Washingtonului s-a diminuat drastic.
Declarația vine pe fondul tensiunilor dintre Europa și administrația Donald Trump, într-un moment în care Polonia era considerată unul dintre cei mai pro-americani aliați din Uniunea Europeană.
Datele recente confirmă tendința:
Analiștii leagă scăderea încrederii de pozițiile administrației Trump față de NATO și de aliații europeni, inclusiv criticile privind contribuțiile militare și tarifele comerciale impuse unor state europene. În acest context, premierul Donald Tusk a respins participarea Poloniei la inițiativa „Board of Peace”, subliniind că Varșovia este un aliat loial, dar nu „vasal”.
Analistul Jakub Graca consideră că aceste poziții subminează ordinea internațională favorabilă unui stat de dimensiuni medii precum Polonia.
Opiniile diferă semnificativ în funcție de opțiunile politice. Susținătorii partidului conservator PiS sunt mai favorabili lui Trump, în timp ce electoratul guvernului liberal condus de Tusk manifestă un nivel scăzut de încredere. De asemenea, bărbații și tinerii sub 25 de ani tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra SUA.
Sikorski a subliniat necesitatea consolidării cooperării europene, inclusiv a relației cu Germania, într-un context în care Franța și Germania nu sunt percepute ca suficiente pentru a conduce singure securitatea continentală. Polonia rămâne ancorată în NATO, dar semnalele din opinia publică indică o reorientare graduală spre o mai mare autonomie strategică europeană.
Recomandate
Parlamentul European a blocat temporar ratificarea acordului comercial UE–SUA , după ce noile tarife anunțate de președintele Donald Trump au generat îngrijorări că Washingtonul încalcă înțelegerea transatlantică semnată vara trecută. Potrivit POLITICO , decizia a fost luată luni de principalii eurodeputați din Comisia pentru Comerț Internațional, în contextul unei escaladări a tensiunilor comerciale. Suspendarea procedurii vine după ce Curtea Supremă a SUA a anulat tarifele pe care se baza acordul încheiat anul trecut la Turnberry, în Scoția. Ulterior, Donald Trump a anunțat impunerea unei taxe vamale globale de 15% printr-o nouă bază legală, măsură care, în opinia Bruxellesului, ar putea încălca prevederile acordului și ale declarației comune ulterioare, ce stabilea un plafon „all-inclusive” de maximum 15% pentru majoritatea bunurilor. Președintele Comisiei pentru Comerț Internațional din Parlamentul European, Bernd Lange, a confirmat amânarea votului, afirmând că „business as usual nu este o opțiune”. Eurodeputați din mai multe grupuri politice au susținut înghețarea procedurii până la clarificarea situației. Conform Euronews România , reprezentanți ai Verzilor, ai grupului Renew și ai Partidului Popular European au susținut suspendarea temporară a implementării acordului, invocând incertitudinea juridică și politică generată de noile tarife. Puncte sensibile ale acordului Acordul comercial includea mai multe garanții negociate intens: un mecanism de revizuire la șase luni pentru reducerea tarifelor la produsele ce conțin oțel; posibilitatea revocării acordului în cazul unor amenințări la adresa integrității teritoriale a UE; eliminarea unor taxe vamale pentru bunurile industriale americane. Bruxellesul consideră că aplicarea noilor tarife peste nivelul convenit ar reprezenta o încălcare directă a înțelegerii. Următorii pași Comisia Europeană, care negociază acordurile comerciale în numele celor 27 de state membre, a cerut clarificări din partea administrației americane. Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a declarat că respectarea integrală a acordului este „esențială”. Pentru ca acordul să intre în vigoare pe deplin, Parlamentul European trebuie să adopte o poziție oficială, urmată de negocieri finale cu Comisia și Consiliul UE. Până atunci, procesul rămâne blocat. Decizia reflectă o deteriorare a climatului transatlantic și ar putea avea consecințe asupra relațiilor comerciale dintre cele două economii, într-un moment în care stabilitatea acordurilor internaționale este pusă sub presiune. [...]
Comisia Europeană cere SUA să respecte acordul comercial UE-SUA semnat în 2025 , după ce administrația Donald Trump a anunțat noi tarife generale, în pofida deciziei Curții Supreme a SUA de a anula taxele globale impuse anterior. Informația este relatată de Economedia.ro, care citează Mediafax și Reuters. Executivul european solicită Washingtonului „claritate deplină” privind pașii următori, avertizând că actuala situație afectează stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. „O înțelegere este o înțelegere”, transmite Comisia , subliniind că produsele din Uniunea Europeană trebuie să beneficieze în continuare de tratamentul tarifar stabilit, fără depășirea plafonului convenit anul trecut. Ce a declanșat noul conflict comercial Cronologia evenimentelor arată o escaladare rapidă: Aprilie 2025 – Donald Trump introduce tarife globale, invocând deficitele comerciale drept „urgență națională”. Sunt impuse anterior taxe vamale pentru importuri din Canada, China și Mexic. Februarie 2026 – Curtea Supremă a SUA anulează tarifele globale, considerând că abordarea nu era permisă de lege. Imediat după decizie, Casa Albă anunță tarife temporare generale de 10%, majorate a doua zi la 15%. Reacția Bruxellesului vine în contextul în care acordul comercial UE-SUA, negociat în 2025, stabilise un plafon clar pentru taxele aplicate produselor europene. Comisia avertizează că noile măsuri riscă să submineze echilibrul negociat și să creeze incertitudine pentru exportatori și investitori . Miza economică Relația comercială dintre Uniunea Europeană și Statele Unite este una dintre cele mai mari la nivel global, iar orice modificare a regimului tarifar are impact direct asupra: fluxurilor comerciale bilaterale; competitivității companiilor europene pe piața americană; investițiilor transatlantice; stabilității lanțurilor de aprovizionare. Comisia Europeană transmite că așteaptă explicații oficiale și respectarea angajamentelor asumate. În lipsa unei clarificări rapide, disputa riscă să readucă tensiuni comerciale între cele două blocuri economice , într-un moment deja marcat de volatilitate globală. [...]
Administrația Trump analizează atât un compromis nuclear cu Iranul, cât și opțiuni militare extreme , inclusiv scenarii care ar viza direct liderul suprem Ali Khamenei , potrivit unei relatări publicate de Axios . Un oficial american de rang înalt a declarat că Washingtonul ar putea lua în considerare o propunere ce ar permite Iranului o îmbogățire „simbolică” a uraniului, cu condiția să nu existe nicio posibilitate de obținere a armei nucleare. Totuși, poziția publică a președintelui Donald Trump rămâne fermă în favoarea „îmbogățirii zero” pe teritoriul iranian. Presiune diplomatică și militară Surse apropiate discuțiilor susțin că Pentagonul i-a prezentat lui Trump mai multe opțiuni, inclusiv un scenariu care ar presupune eliminarea ayatollahului Ali Khamenei, a fiului său Mojtaba și a altor lideri religioși. O a doua sursă a confirmat că un astfel de plan a fost discutat în urmă cu câteva săptămâni. Un consilier de rang înalt a precizat că președintele nu a luat încă o decizie privind un atac, dar „își păstrează opțiunile deschise”. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, că doar Trump știe ce măsuri ar putea adopta. Fereastra negocierilor Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a anunțat că Teheranul va prezenta în următoarele zile o propunere detaliată privind programul nuclear, în urma discuțiilor purtate la Geneva cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Potrivit oficialului american citat, oferta trebuie să răspundă tuturor preocupărilor Washingtonului pentru a evita o escaladare militară. Pozițiile par în continuare dificil de conciliat. Liderul suprem Ali Khamenei a afirmat că Iranul nu va renunța la dreptul său de a îmbogăți uraniu în scopuri civile . În prezent, Teheranul nu desfășoară activități de îmbogățire, după ce majoritatea centrifugelor au fost distruse în urma unor lovituri aeriene anul trecut, iar SUA și Israelul au avertizat că vor reacționa dacă programul va fi reluat. Mediatorii din Oman și Qatar ar fi transmis ambelor părți că un eventual acord trebuie să permită fiecărei tabere să revendice un succes politic și să fie acceptabil pentru statele din Golf și pentru Israel. În acest context, administrația Trump se află între presiunea de a obține un acord care să poată fi susținut intern și riscul unei confruntări militare directe, într-un moment în care tensiunile din regiune rămân ridicate. [...]
SUA retrag personalul neesențial de la ambasada din Beirut , pe fondul îngrijorărilor tot mai mari privind riscul unui conflict militar cu Iranul. Potrivit Mediafax , Departamentul de Stat a decis luni reducerea temporară a prezenței la „personalul esențial”, menținând însă ambasada operațională. Un oficial de rang înalt din Departamentul de Stat a declarat că măsura a fost luată după o evaluare a mediului de securitate și are ca scop protejarea angajaților, fără a afecta capacitatea misiunii diplomatice de a funcționa și de a acorda asistență cetățenilor americani. În articol se precizează că declarația a fost făcută pentru Reuters, sub protecția anonimatului. Surse citate de Mediafax vorbesc despre plecarea a zeci de persoane: o sursă de la ambasadă a indicat evacuarea a 50 de oameni, iar un oficial de la aeroportul din Beirut a spus că 32 de angajați ai ambasadei, împreună cu membri ai familiilor lor, au părăsit Libanul luni. Decizia vine în condițiile în care armata americană își consolidează prezența în Orientul Mijlociu, inclusiv prin trimiterea a două portavioane. În același timp, președintele Donald Trump a avertizat că „se vor întâmpla lucruri foarte rele” dacă nu se ajunge la un acord privind programul nuclear al Teheranului, o dispută veche între cele două state. Evacuarea parțială din Beirut este prezentată ca o măsură de precauție, în contextul escaladării tensiunilor regionale și al riscului de incident militar care ar putea afecta securitatea personalului diplomatic. [...]
Islanda ar putea grăbi referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană , pe fondul tensiunilor geopolitice și al incertitudinilor legate de relația cu Statele Unite. Potrivit Deutsche Welle , care citează Politico , guvernul de la Reykjavik analizează organizarea votului chiar în luna august, mult mai devreme decât termenul inițial stabilit pentru 2027. Două surse citate de Politico au declarat că Parlamentul islandez ar putea anunța data referendumului în următoarele săptămâni. Ministrul de Externe Thorgerdur Katrin Gunnarsdottir a confirmat, într-o declarație pentru Reuters, că își dorește accelerarea procesului, invocând „un mediu geopolitic complet diferit”. Contextul geopolitic Printre factorii care ar fi determinat reanalizarea calendarului se numără: impunerea de tarife comerciale de către administrația Donald Trump; declarațiile privind o posibilă anexare a Groenlandei; tensiunile comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană; invazia Rusiei în Ucraina. Islanda, o țară cu aproximativ 400.000 de locuitori, este membră NATO, dar nu are armată proprie și depinde de SUA pentru securitate. În același timp, este deja integrată profund în structurile europene prin apartenența la Spațiul Economic European și la spațiul Schengen. Ce s-a întâmplat cu precedentul demers Islanda a depus cererea de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare globale. Negocierile au început în 2010, însă au fost suspendate în 2013 de un guvern de centru-dreapta, iar în 2015 Reykjavik a solicitat retragerea oficială a candidaturii. Sondajele recente arată că islandezii susțin în general ideea organizării unui referendum, dar rămân divizați în privința aderării efective. Totuși, evenimentele din ultimii ani par să fi relansat dezbaterea. Partidul Alianța Social-Democrată, câștigător al alegerilor din 2024, a promis organizarea unui referendum până în 2027, însă unul dintre partenerii de coaliție se opune aderării. Reacția Uniunii Europene Oficialii europeni au intensificat contactele cu Reykjavik. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a vizitat Islanda anul trecut, iar premierul Kristrun Frostadottir a fost primit la Bruxelles. Comisarul pentru extindere, Marta Kos, a declarat pentru Politico că dezbaterea privind extinderea este tot mai mult legată de securitate și apartenență într-o lume marcată de competiție între blocuri de putere. Un oficial european citat de Politico a estimat că, dacă Islanda ar relua negocierile, procesul ar putea fi relativ rapid, eventual într-un an, deși subiecte sensibile precum pescuitul și vânătoarea de balene ar putea genera negocieri dificile. Accelerarea referendumului ar marca o schimbare strategică importantă pentru Islanda, într-un moment în care securitatea europeană și relațiile transatlantice sunt în plină reconfigurare. [...]
Volodimir Zelenski afirmă că Vladimir Putin „a început Al Treilea Război Mondial” și că Rusia trebuie oprită prin presiune militară și economică , într-un interviu acordat BBC la Kiev . Președintele ucrainean respinge ideea unor concesii teritoriale pentru obținerea unui armistițiu și susține că retragerea din estul și sudul Ucrainei ar slăbi poziția țării și ar diviza societatea. Zelenski a declarat că cererea Moscovei ca Ucraina să cedeze cele 20% din regiunea Donețk controlate de Rusia, precum și alte teritorii din Herson și Zaporojie, nu este „un simplu schimb de teren”, ci „abandonarea a sute de mii de oameni”. În opinia sa, o astfel de concesie i-ar oferi lui Putin doar „o pauză”, înainte de reluarea conflictului. „Nu vom pierde” Întrebat dacă Ucraina poate câștiga războiul, în contextul în care analiști occidentali susțin că Kievul nu poate învinge fără concesii, Zelenski a răspuns că „desigur că nu vom pierde”, invocând lupta pentru independență. El a subliniat că victoria înseamnă oprirea Rusiei și păstrarea suveranității, iar recuperarea granițelor din 1991 rămâne un obiectiv, chiar dacă nu poate fi realizat imediat din cauza costurilor umane și a lipsei de armament. Zelenski a atras atenția că o ofensivă totală pentru recucerirea rapidă a teritoriilor ar presupune pierderi „de milioane de oameni”, ceea ce ar face demersul imposibil în prezent. În schimb, susține o strategie etapizată, combinând presiunea militară și diplomatică. Relația cu SUA și alegerile În interviu, liderul ucrainean a abordat și relația cu administrația Donald Trump , care a exercitat presiuni pentru un armistițiu rapid și pentru organizarea de alegeri în Ucraina. Zelenski a afirmat că eventuale garanții de securitate din partea SUA trebuie să fie consolidate prin vot în Congres, nu doar prin angajamente prezidențiale. În ceea ce privește alegerile, amânate din cauza legii marțiale, președintele a spus că acestea pot fi organizate doar în condiții de securitate adecvate și cu recunoaștere internațională. El nu a confirmat dacă va candida pentru un nou mandat. Presiune pentru oprirea Rusiei Zelenski consideră că războiul din Ucraina este parte a unei amenințări globale și că „Putin nu se va opri la Ucraina”. În opinia sa, oprirea Moscovei reprezintă „o victorie pentru întreaga lume”. Interviul a avut loc într-un context în care livrările militare americane au fost reduse, iar Kievul solicită permisiunea de a produce sub licență sisteme de apărare aeriană, inclusiv rachete Patriot. [...]
