Externe16 apr. 2026
Olanda, Italia, Ungaria, Germania, Franța și Polonia se opun aderării accelerate a Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană - Statele europene cer respectarea condițiilor tradiționale de aderare, invocând riscuri de destabilizare
Opoziția mai multor state-cheie din UE blochează practic scenariul unei aderări rapide a Ucrainei și Republicii Moldova , ceea ce menține incertitudinea de reglementare asupra calendarului de extindere și reduce șansele unui „fast-track” până în 2027, potrivit G4Media . Polonia s-a alăturat public grupului de țări care resping ideea unei „scurtături” către aderare, prin declarațiile lui Radosław Sikorski , viceministru, într-un interviu la postul RMF FM. El a spus că Ucraina trebuie să îndeplinească toate condițiile, „așa cum a trebuit și noi”, și a indicat că vor exista capitole dificile de negociere, precum agricultura și transporturile. În același timp, deși liderii UE au aprobat deschiderea negocierilor tehnice în decembrie 2025 și recunosc progresele Chișinăului și Kievului, procesul rămâne condiționat de unanimitate, ceea ce face ca opoziția unor state mari să aibă efect de blocaj. De ce contează: unanimitatea transformă „aderarea accelerată” într-un pariu politic În timp ce Suedia și Danemarca susțin finalizarea negocierilor până la finalul lui 2027, opoziția exprimată de mai multe capitale importante face ca o aderare „fulger” să fie, în acest moment, puțin probabilă. Potrivit informațiilor prezentate, rezervele vizează atât procedura (refuzul unor „scurtături”), cât și implicațiile politice și instituționale ale unei extinderi rapide. Cine se opune și ce argumente invocă Statele menționate ca având rezerve sau opoziție față de un calendar rapid (inclusiv scenarii de aderare parțială sau totală până în 2027) sunt: Ungaria : sub conducerea noului premier Péter Magyar, își menține opoziția față de o aderare rapidă a Ucrainei cât timp aceasta se află în război; Parlamentul ungar a adoptat o moțiune de respingere, argumentând că aderarea unui stat aflat în conflict ar implica direct UE în război. Franța și Germania : se opun „scurtăturilor procedurale” și susțin parcurgerea integrală a reformelor; oficiali din cele două țări invocă riscul de destabilizare a instituțiilor europene și costuri politice interne, pe fondul unei susțineri populare limitate pentru o extindere bruscă. Țările de Jos și Italia : au informat Comisia Europeană că nu susțin modelul „aderare întâi, integrare mai târziu” vehiculat pentru 2027 și cer respectarea parcursului tradițional, bazat pe îndeplinirea strictă a condițiilor. Austria : fostul cancelar Karl Nehammer s-a declarat „categoric” împotriva accelerării, insistând că nu trebuie tratament preferențial pentru Ucraina și Moldova față de statele din Balcanii de Vest, care așteaptă de mai mult timp. Ce urmează Din datele prezentate, negocierile continuă, însă orice calendar „accelerat” rămâne vulnerabil la veto-uri, în condițiile în care decizia finală depinde de unanimitate. În practică, miza se mută pe ritmul reformelor și pe capacitatea UE de a menține un consens politic între statele membre asupra extinderii. [...]