Știri
Știri din categoria Externe
Germania reduce ajutoarele sociale pentru străinii care au obținut beneficii pe nedrept, potrivit Știrile ProTV, iar printre cei afectați se numără și sute de români. Măsurile vizează persoane care nu muncesc și trăiesc din bani publici, iar în unele cazuri autoritățile au ajuns inclusiv la retragerea dreptului de ședere și la trimiterea înapoi în țara de origine.
Conform relatării, autoritățile germane au documentat situații în care beneficiari ar fi „ocolit legea” pentru a încasa ajutoare sociale, inclusiv prin mutarea în anumite localități și folosirea unor firme deschise de complici. Aceste firme le-ar fi oferit locuri de muncă prost plătite sau chiar posturi fictive, iar cu documente care ar fi indicat în mod fals că muncesc, dar nu au venituri suficiente, solicitanții cereau sprijin social la primărie.
Un exemplu menționat este cazul unei familii de români căreia i-a fost retras recent dreptul de ședere în Germania, după ce instanța a stabilit că actele prezentate pentru dovedirea activității profesionale nu sunt suficiente. În motivare, sunt invocate lipsa unor dovezi concludente, precum contracte de muncă complete și fluturași de salariu.
Camellia Petcu, pedagog social din Hannover, Germania: „Sunt o grămadă de cazuri, unele la început, altele în curs de expulzare. Fac cercetări asupra tuturor membrilor din Uniunea Europeană.”
Știrile ProTV notează că, anul trecut, autoritățile germane au anulat ajutoarele sociale pentru aproape 1.200 de români și bulgari. În paralel, reportajul subliniază dimensiunea financiară a sistemului de sprijin: pentru o familie cu doi copii, statul german poate ajunge să plătească lunar până la 4.000 de euro, sumă care include bani de trai, chirie, facturi și asigurare medicală.
În context, materialul amintește că, potrivit normelor europene, dreptul de liberă circulație nu înseamnă acordarea automată a ajutorului social. Cei care solicită astfel de beneficii trebuie să demonstreze că lucrează sau își caută activ un loc de muncă și că veniturile nu le ajung pentru întreținere, iar Germania își înăsprește verificările și aplicarea regulilor, inclusiv prin măsuri care condiționează sprijinul de participarea pe piața muncii.
Recomandate
Maia Sandu avertizează că decretul lui Putin privind pașapoartele rusești în Transnistria poate alimenta mobilizarea pentru războiul din Ucraina , potrivit Digi24 . Măsura are o miză de securitate și de reglementare: extinde rapid accesul la cetățenia rusă într-o regiune separatistă de pe teritoriul Republicii Moldova, fără condiții care, în mod normal, limitează naturalizarea. Decretul semnat vineri de Vladimir Putin simplifică procedura pentru locuitorii Transnistriei, care ar putea obține cetățenia rusă fără obligația de a locui în Rusia și fără cerința de a cunoaște limba rusă, notează POLITICO . Ce spune Chișinăul și de ce contează Maia Sandu a reacționat sâmbătă, sugerând că decizia Moscovei urmărește să crească baza de recrutare pentru frontul din Ucraina. „Probabil au nevoie de mai mulți oameni pe care să-i trimită la războiul din Ucraina.” Președinta Republicii Moldova a încadrat măsura în tacticile Rusiei de presiune asupra Chișinăului, în contextul eforturilor de reintegrare a Transnistriei. În regiune sunt staționate trupe rusești încă de la destrămarea Uniunii Sovietice. Context: cetățenie, securitate și parcurs european Sandu a afirmat că, după declanșarea războiului din Ucraina, „majoritatea oamenilor din regiune” și-ar fi luat cetățenia Republicii Moldova, invocând un motiv de siguranță. „De când a început războiul din Ucraina, majoritatea oamenilor din regiune și-au luat cetățenia Republicii Moldova, pentru că s-au simțit mai în siguranță având cetățenia Republicii Moldova și nu cetățenia Rusiei.” Declarațiile au fost făcute la o conferință de securitate la Tallinn. În plan politic, Republica Moldova a devenit țară candidată la aderarea la UE în 2022 și a început oficial negocierile în 2024. Potrivit informațiilor citate, partidul proeuropean Acțiune și Solidaritate, condus de Maia Sandu, are o majoritate solidă după alegerile parlamentare din 2025, în pofida unei campanii de „interferență hibridă” atribuite Rusiei. Întrebată dacă Vladimir Putin ar putea bloca aderarea Republicii Moldova la UE din cauza Transnistriei, Maia Sandu a spus că decizia aparține exclusiv Uniunii Europene. „Doar Uniunea Europeană poate decide dacă Republica Moldova poate deveni sau nu parte a UE. Rusia nu are nimic de-a face cu asta.” [...]
Donald Trump menține ambiguitatea pe vânzarea de arme către Taiwan, deși spune că politica SUA „nu s-a schimbat” , după întâlnirea cu Xi Jinping, potrivit Știrile Pro TV . Miza practică este pachetul de armament de 14 miliarde de dolari (aprox. 63 miliarde lei), autorizat deja de Congres pentru Taipei, pe care președintele american refuză să spună dacă îl va semna. Într-un interviu acordat Fox News înainte de a părăsi China, Trump a fost întrebat dacă taiwanezii ar trebui să se simtă mai în siguranță după discuțiile cu liderul chinez. Răspunsul său a fost că situația rămâne „neutră” și că „nu s-a schimbat nimic”, adăugând că nu își dorește un conflict și că vrea „să se calmeze” atât Beijingul, cât și cealaltă parte. „Nici, nici. Neutru. Nu s-a schimbat nimic. Aș spune așa: nu doresc ca cineva să devină independent.” „Vreau ca ei să se calmeze. Vreau ca Beijingul să se calmeze.” Decizia cu impact: pachetul de 14 miliarde de dolari, încă în aer Deși insistă că linia Washingtonului față de Taiwan nu s-a modificat, Trump a evitat un angajament ferm privind aprobarea vânzării de arme. El a spus că ar putea semna pachetul sau ar putea să nu o facă, argumentând că SUA „nu caută să poarte războaie” și că menținerea status quo-ului ar putea fi acceptată și de China. „Poate că o voi face. Sau poate că nu.” Presiune politică internă și avertismentul lui Xi În discuțiile cu ușile închise, Xi Jinping l-a avertizat pe Trump că o gestionare greșită a dosarului Taiwan ar putea împinge relația SUA–China într-o situație „extrem de periculoasă”, conform materialului. Contextul rămâne tensionat: China revendică Taiwanul drept teritoriu propriu și consideră vânzările de arme americane către insulă un amestec în afacerile interne. În același timp, congresmeni americani din ambele partide cer respectarea angajamentelor față de Taiwan, invocând cadrul legal american. „Cred că este important să ne asigurăm că Taiwanul are tot ce îi trebuie pentru a se apăra.” (Gregory Meeks, congresman democrat) „Congresul a stabilit foarte clar, prin Actul privind relațiile cu Taiwanul, că SUA nu se consultă cu China în privința vânzărilor de arme defensive către Taiwan.” (Rob Wittman, congresman republican) Ce urmează Din informațiile disponibile în material, următorul punct de urmărit este dacă Trump va aproba efectiv pachetul de armament de 14 miliarde de dolari pentru Taiwan. Până atunci, mesajul public rămâne unul de continuitate declarativă, dar cu o decizie operațională majoră lăsată în suspensie. [...]
Mesajul public de susținere venit din cercul Kremlinului amplifică miza politică a alegerilor regionale din Germania , într-un moment în care Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondaje în cel puțin două landuri. Potrivit Mediafax , Kirill Dmitriev , emisar al Kremlinului responsabil de relațiile economice ale Rusiei cu alte țări, a numit AfD „speranța germanilor” într-o postare pe platforma X. Dmitriev a reacționat după ce lidera AfD, Alice Weidel, a distribuit rezultatele unui sondaj din landul Mecklenburg–Pomerania Inferioară (nord-estul Germaniei), realizat de Infratest dimap. Conform sondajului, AfD ar avea 36% din intențiile de vot, „mult înaintea celorlalte partide”. Reacția politică: acuzații de „cal troian” al Moscovei Declarația a atras critici din partea social-democraților germani. Dirk Wiese, liderul grupului parlamentar al SPD, a spus că mesajul „arată clar ce alianță dezastruoasă lucrează împreună pentru a demonta Uniunea Europeană și democrația noastră”, potrivit dpa. „Este clar: oricine votează AfD se va trezi într-o zi în Rusia lui Putin. Atunci nu cancelarul german va mai stabili agenda, ci criminalul de război Vladimir Putin.” Wiese a mai afirmat, tot pentru dpa, că „AfD este calul troian al lui Putin pe continent”. Context electoral și ce urmează Alegeri regionale sunt programate în septembrie în Berlin, Mecklenburg–Pomerania Inferioară și Saxonia. În ultimele două landuri, AfD conduce detașat în sondaje, însă nu este clar dacă ar putea obține suficient sprijin pentru a guverna singur. Un element-cheie pentru aritmetica post-electorală rămâne izolarea politică a AfD: partidele tradiționale continuă să excludă formarea unor coaliții cu această formațiune. Un mesaj repetat dinspre Dmitriev Nu este prima dată când Kirill Dmitriev își exprimă public susținerea pentru AfD. În octombrie anul trecut, el a scris că partidul stă bine în sondaje deoarece se opune „imigrației necontrolate, minciunilor și cenzurii”. Dmitriev este descris ca un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin și, în calitate de negociator al Kremlinului în contextul războiului din Ucraina, a pledat pentru îmbunătățirea relațiilor cu Statele Unite sub președintele Donald Trump, criticând în același timp Europa și Kievul. [...]
China temperează așteptările privind relaxarea tarifelor SUA–China , calificând drept „preliminare” înțelegerile comerciale și agricole discutate în timpul vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, potrivit Mediafax . Ministerul Comerțului din China a transmis că cele două state au convenit să creeze un consiliu pentru investiții și unul pentru comerț, structuri care ar urma să negocieze reduceri reciproce de tarife pentru anumite produse, dar și reduceri mai ample pentru bunuri nespecificate, inclusiv produse agricole, conform unui comunicat citat de Reuters. În același comunicat sunt menționate și teme punctuale care ar urma să fie abordate de fiecare parte. China afirmă că partea americană va „promova activ” soluționarea unor preocupări de lungă durată ale Beijingului, între care reținerea automată a produselor lactate și acvatice, exporturile de bonsai în medii de creștere către SUA și recunoașterea provinciei Shandong ca zonă liberă de gripă aviară. La rândul său, China spune că va „promova activ” soluționarea preocupărilor SUA privind înregistrarea instalațiilor de producție a cărnii de vită și exporturile de carne de pasăre din unele state americane către China. Pe fondul acestor discuții, Trump a susținut că Beijingul ar fi de acord să cumpere 200 de avioane Boeing , cu posibilitatea unei comenzi suplimentare de încă 750 de aeronave, precum și produse agricole americane „în valoare de miliarde de dolari”, în special soia. Ce înseamnă „preliminar” și ce urmează Autoritățile chineze au subliniat că negocierile privind detaliile acordurilor continuă și că documentele finale vor fi „definitivate cât mai curând posibil”. Mesajul reduce, cel puțin pe termen scurt, certitudinea privind calendarul și amploarea unor eventuale reduceri de tarife, element cu impact direct asupra fluxurilor comerciale și a companiilor expuse relației SUA–China. [...]
Departamentul de Justiție al SUA se pregătește să-l pună sub acuzare pe Raúl Castro pentru rolul presupus în doborârea, în 1996, a două avioane civile ale organizației de exilați cubanezi „Hermanos al Rescate”, incident soldat cu patru morți, potrivit TVR Info . Miza depășește cazul penal în sine: inițiativa este prezentată ca parte a unei presiuni mai largi a Washingtonului asupra Havanei, inclusiv pe zona economică și de securitate, într-un moment în care relația bilaterală este din nou tensionată. Ce acuzații sunt avute în vedere Potrivit informațiilor citate, SUA ar urma să formuleze acuzații penale împotriva lui Raúl Castro (94 de ani) pentru „presupusa sa implicare” în doborârea a două avioane aparținând „Hermanos al Rescate” în februarie 1996. Publicația portugheză Espresso este indicată ca sursă pentru acest plan. Organizația (cunoscută și ca „ Brothers to the Rescue ”) opera avioane de tip Cessna și desfășura misiuni de căutare a cubanezilor care încercau să fugă de pe insulă cu plute. Un avion de vânătoare cubanez MiG-29 a doborât cele două aparate, iar patru persoane au murit. Contextul de reglementare și presiune: investigații și mesaje politice Materialul descrie o accelerare a demersurilor în SUA, inclusiv la nivelul procuraturii federale din Miami, unde procurorul federal șef ar fi inițiat „o nouă inițiativă” care vizează lideri comuniști cubanezi. Aceasta ar implica forțe de ordine federale și locale, precum și Departamentul Trezoreriei SUA, urmărind dosare legate de: infracțiuni economice, droguri, infracțiuni violente, încălcări legate de imigrație, cu accent pe persoane din conducerea Partidului Comunist, potrivit unei relatări anterioare CBS News menționate în text. În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe, s-ar fi întâlnit cu Raúl Guillermo Rodríguez Castro („Raulito”), nepotul lui Raúl Castro, considerat un canal de contact. Un oficial CIA citat afirmă că mesajul transmis ar fi fost că SUA sunt „pregătite să se angajeze serios în probleme economice și de securitate, dar numai dacă Cuba face schimbări fundamentale” și că insula „nu mai poate fi un refugiu sigur pentru adversarii din emisfera vestică”. Disputa asupra faptelor din 1996 și reacțiile din SUA Un raport al Organizației Statelor Americane , citat în material, ar fi concluzionat că avioanele au fost doborâte în afara spațiului aerian cubanez și că Cuba ar fi încălcat dreptul internațional, trăgând fără avertisment și fără dovezi de necesitate. La acel moment, președintele Bill Clinton a condamnat incidentul „în cei mai fermi termeni posibili”. De cealaltă parte, oficialii cubanezi au susținut că doborârea a fost legitimă, invocând încălcarea spațiului aerian și presupuse acte de sabotaj. Fidel Castro i-ar fi spus jurnalistului Dan Rather (CBS) că armata acționa conform „ordinelor sale generale” de a împiedica pătrunderea avioanelor pe teritoriul țării. În 1996, Fidel Castro era liderul Cubei, iar Raúl conducea forțele armate. Materialul mai amintește că CNN a relatat despre condamnarea în SUA a lui Gerardo Hernandez pentru conspirație la crimă în legătură cu doborârea avioanelor, iar Associated Press este menționată pentru informația că acesta a fost trimis în Cuba într-un schimb de prizonieri din 2014. Ce urmează și ce rămâne neclar În Florida, procurorul general al statului ar fi anunțat în martie redeschiderea unei anchete statale închise privind incidentul din 1996, iar senatorul Rick Scott și alți legiuitori ar fi cerut Departamentului de Justiție să-l acuze pe Raúl Castro și să-l aducă în fața justiției în SUA. Guvernatorul Ron DeSantis a reacționat pe rețelele sociale: „Dați-i drumul, a trecut mult timp!” Deocamdată, informația centrală este formulată la nivel de intenție („se pregătește”, „se pregătesc să formuleze acuzații”), fără detalii despre capetele exacte de acuzare, calendarul procedural sau dacă există un rechizitoriu finalizat. [...]
Iranul spune că state europene negociază accesul prin Strâmtoarea Ormuz , iar asta menține presiunea pe lanțul global al petrolului , într-un moment în care blocada rutei – pe unde trece, de regulă, circa o cincime din producția mondială de țiței – continuă să perturbe piețele, potrivit G4Media . Televiziunea de stat iraniană a transmis că „europenii au început negocieri cu marina Gardienilor Revoluției” pentru a obține autorizații de traversare, după ce nave din Asia de Est – în special din China, Japonia și Pakistan – ar fi trecut deja. Nu au fost precizate țările europene implicate, informația fiind relatată de AFP și preluată de Agerpres. Ce schimbă pentru transportul de energie Miza este una operațională și economică: blocada iraniană a Strâmtorii Ormuz afectează o rută strategică pentru comerțul global cu petrol și oferă Teheranului un avantaj de negociere, în condițiile în care fluxurile maritime devin dependente de aprobări punctuale. În acest context, șeful comisiei parlamentare iraniene pentru securitate națională, Ebrahim Azizi , a spus că Iranul „a stabilit un mecanism profesional de gestionare a traficului” în strâmtoare, care „va fi în curând operațional”. Taxe și acces condiționat Azizi a indicat că, în noul aranjament, ar urma să beneficieze „doar navele comerciale și părțile care cooperează cu Iranul” și că „se vor colecta taxele necesare pentru servicii specializate”. Tot el a afirmat că ruta va rămâne închisă operatorilor așa-numitului proiect de „libertate”, descris ca o operațiune militară temporară a SUA pentru ghidarea navelor comerciale blocate în strâmtoare. Context: blocade reciproce și rolul Chinei Statele Unite mențin, la rândul lor, blocada porturilor iraniene, în pofida unui armistițiu „fragil” intrat în vigoare pe 8 aprilie, potrivit informațiilor citate. Iranul anunțase anterior că forțele sale navale au permis trecerea a „peste 30 de nave” chineze prin Strâmtoarea Ormuz. China este principalul importator de petrol iranian. [...]
