Știri
Știri din categoria Externe
Germania reduce ajutoarele sociale pentru străinii care au obținut beneficii pe nedrept, potrivit Știrile ProTV, iar printre cei afectați se numără și sute de români. Măsurile vizează persoane care nu muncesc și trăiesc din bani publici, iar în unele cazuri autoritățile au ajuns inclusiv la retragerea dreptului de ședere și la trimiterea înapoi în țara de origine.
Conform relatării, autoritățile germane au documentat situații în care beneficiari ar fi „ocolit legea” pentru a încasa ajutoare sociale, inclusiv prin mutarea în anumite localități și folosirea unor firme deschise de complici. Aceste firme le-ar fi oferit locuri de muncă prost plătite sau chiar posturi fictive, iar cu documente care ar fi indicat în mod fals că muncesc, dar nu au venituri suficiente, solicitanții cereau sprijin social la primărie.
Un exemplu menționat este cazul unei familii de români căreia i-a fost retras recent dreptul de ședere în Germania, după ce instanța a stabilit că actele prezentate pentru dovedirea activității profesionale nu sunt suficiente. În motivare, sunt invocate lipsa unor dovezi concludente, precum contracte de muncă complete și fluturași de salariu.
Camellia Petcu, pedagog social din Hannover, Germania: „Sunt o grămadă de cazuri, unele la început, altele în curs de expulzare. Fac cercetări asupra tuturor membrilor din Uniunea Europeană.”
Știrile ProTV notează că, anul trecut, autoritățile germane au anulat ajutoarele sociale pentru aproape 1.200 de români și bulgari. În paralel, reportajul subliniază dimensiunea financiară a sistemului de sprijin: pentru o familie cu doi copii, statul german poate ajunge să plătească lunar până la 4.000 de euro, sumă care include bani de trai, chirie, facturi și asigurare medicală.
În context, materialul amintește că, potrivit normelor europene, dreptul de liberă circulație nu înseamnă acordarea automată a ajutorului social. Cei care solicită astfel de beneficii trebuie să demonstreze că lucrează sau își caută activ un loc de muncă și că veniturile nu le ajung pentru întreținere, iar Germania își înăsprește verificările și aplicarea regulilor, inclusiv prin măsuri care condiționează sprijinul de participarea pe piața muncii.
Recomandate
Sistemele de apărare aeriană au fost activate la Teheran după ce martori au raportat lovituri puternice asupra capitalei iraniene, relatează Mediafax . Incidentul a fost semnalat sâmbătă seara, în contextul intensificării tensiunilor din regiune. În același timp, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în provinciile Teheran și Alborz, în urma unor atacuri asupra infrastructurii electrice, potrivit Ministerului Energiei al Iranului, citat de presa de stat. Ulterior, ministrul adjunct al energiei a declarat că penele de curent din estul Teheranului au fost remediate, conform agenției de presă Mehr. Episodul vine după ce, duminică, Iranul a avertizat asupra unei posibile escaladări, în urma unor atacuri aeriene israeliene care au lovit mai multe universități. Israelul a susținut că unele dintre acestea ar fi fost utilizate pentru cercetare și dezvoltare nucleară, notează Mediafax. Pe fondul acestor evoluții, Garda Revoluționară a transmis că va considera universitățile israeliene și filialele universităților americane din regiune „ținte legitime” dacă nu vor exista garanții de securitate pentru universitățile iraniene. La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a afirmat că zeci de universități și centre de cercetare ar fi fost lovite, inclusiv Universitatea de Știință și Tehnologie din Iran și Universitatea de Tehnologie din Isfahan. [...]
Un fost ambasador NATO critică dur strategia lui Trump în Iran , potrivit Politico , susținând că abordarea bazată pe instinct și nu pe expertiză a dus la escaladarea conflictului și la costuri globale tot mai mari. Într-o analiză semnată de Ivo Daalder , fost ambasador al SUA la NATO, actualul război este prezentat ca un eșec al deciziilor luate fără consultare aprofundată și fără o strategie diplomatică solidă. După patru săptămâni de bombardamente, obiectivele Washingtonului nu au fost atinse, iar Iranul a răspuns prin atacuri asupra statelor din Golf și prin blocarea strâmtorii Hormuz, afectând piețele energetice globale. Autorul susține că administrația Trump a ignorat lecțiile predecesorilor, care au preferat diplomația în locul confruntării directe cu Iranul. În plus, negocierile ar fi fost gestionate de persoane fără experiență diplomatică, precum Jared Kushner și emisarul Steve Witkoff, ceea ce ar fi contribuit la lipsa unor rezultate concrete. Critici principale din analiză: Decizii bazate pe „intuiție”, nu pe analiză strategică Bombardamentele nu au schimbat comportamentul Iranului Planurile de pace propuse conțin cerințe maximaliste, greu de acceptat Lipsa expertizei diplomatice în echipa de negociere Daalder afirmă că planul american în 15 puncte pentru Iran este vag și deconectat de realitatea din teren, fiind respins constant de Teheran. În același timp, el consideră că SUA se confruntă acum cu două opțiuni dificile: escaladarea militară, inclusiv posibilitatea trimiterii de trupe terestre, sau acceptarea unui acord mai slab decât cel posibil înainte de conflict. Contextul mai larg: Conflictul a dus la creșterea tensiunilor în regiunea Golfului Iranul a răspuns prin atacuri asupra aliaților SUA Blocarea strâmtorii Hormuz afectează fluxurile globale de energie Analiza subliniază că, înainte de izbucnirea războiului, existau semnale că Iranul era dispus la concesii privind programul nuclear, însă acestea nu au fost valorificate. În prezent, șansele unui acord sunt reduse, iar neîncrederea dintre părți s-a adâncit. Textul reflectă opinia autorului și nu poziția oficială a autorităților, însă evidențiază dezbaterea tot mai intensă privind eficiența strategiei americane în conflictul cu Iranul. [...]
Un atac iranian a lovit o centrală din Kuweit, provocând un mort și pagube importante , potrivit Al Jazeera , incidentul având loc pe 30 martie 2026 în contextul escaladării conflictului dintre Iran, SUA și Israel, care afectează tot mai mult statele din Golful Persic. Autoritățile din Kuweit au anunțat că o clădire de servicii a unei centrale electrice și de desalinizare a apei a fost avariată, iar un muncitor de origine indiană și-a pierdut viața. Echipele de intervenție au fost trimise imediat pentru a limita pagubele și a menține funcționarea instalației, esențială pentru alimentarea cu apă și energie într-o regiune dependentă de astfel de facilități. Ce s-a întâmplat: Ținta: centrală de producere a energiei și desalinizare Victime: un muncitor decedat Pagube: distrugeri semnificative la nivelul infrastructurii Reacție: intervenție rapidă pentru menținerea operațiunilor Nu a existat un răspuns oficial din partea Iranului, însă atacul vine pe fondul intensificării loviturilor cu drone și rachete în regiune. Kuweitul a fost vizat în mod repetat în ultimele săptămâni, inclusiv cu atacuri asupra unor obiective militare. Context regional: Cu o zi înainte, 14 rachete și 12 drone au fost detectate în spațiul aerian al Kuweitului Cel puțin 10 militari au fost răniți într-un atac asupra unei baze Conflictul a dus la peste 2.000 de morți în Iran, conform autorităților de la Teheran Escaladarea a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii critice din Golf, în special a uzinelor de desalinizare, vitale într-o regiune cu resurse limitate de apă. În paralel, Iranul a amenințat cu atacuri asupra infrastructurii energetice din zonă și a blocat strâmtoarea Hormuz, pe unde tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazele lichefiate la nivel global, ceea ce a dus deja la creșterea prețurilor la energie. În acest climat tensionat, orice atac asupra infrastructurii civile riscă să amplifice efectele economice și umanitare ale conflictului, extinzând impactul dincolo de zonele de confruntare directă. [...]
Donald Trump susține că Iranul acceptă majoritatea unui plan de pace în 15 puncte , potrivit The Jerusalem Post , declarațiile fiind făcute pe 29 martie 2026, la bordul Air Force One, în timpul unui briefing de presă; liderul american afirmă că propunerea, transmisă Teheranului prin Pakistan, ar fi primit deja un răspuns pozitiv în mare parte, deși negocierile continuă atât direct, cât și prin intermediari, iar Washingtonul intenționează să adauge noi cerințe suplimentare în cadrul discuțiilor. Trump a declarat că este „destul de sigur” că un acord ar putea fi încheiat în perioada următoare, chiar dacă a admis incertitudinile inerente negocierilor cu Iranul, subliniind că evoluția situației rămâne imprevizibilă. În paralel, liderul american a insistat că Statele Unite se află „într-o poziție foarte bună” în aceste discuții. În ceea ce privește contextul militar, Trump a reiterat afirmații controversate privind situația din Iran, susținând că schimbarea de regim ar fi deja un fapt după eliminarea vechii conduceri și că actualii lideri ar fi „mai rezonabili”. El a făcut referire și la Mojtaba Khamenei, despre care a spus că ar fi în viață, dar grav afectat în urma atacurilor recente. Elemente-cheie din declarațiile lui Donald Trump: Iranul ar fi acceptat „majoritatea punctelor” din planul american Negocierile se desfășoară atât direct, cât și indirect Un acord ar putea fi semnat „în curând”, dar nu este garantat SUA analizează în continuare opțiuni militare, inclusiv alternative la trupe terestre Trump a mai susținut că armata americană ar fi neutralizat în mare parte capacitățile aeriene, navale și de rachete ale Iranului, sugerând că o intervenție terestră ar putea deveni inutilă. În acest context, el a afirmat că Washingtonul este „înaintea calendarului” în ceea ce privește obiectivele sale strategice din regiune, în timp ce negocierile pentru încetarea conflictului continuă. [...]
Donald Trump spune că vrea să „pună mâna pe petrolul din Iran” , potrivit Mediafax , care citează un interviu acordat de președintele SUA publicației Financial Times. Trump a afirmat că Washingtonul ar putea prelua controlul asupra centrului de export iranian de pe insula Kharg. Trump a comparat această posibilă acțiune cu abordarea SUA în Venezuela, unde a vorbit despre intenția de a controla industria petrolieră „pe termen nelimitat”, după răpirea președintelui Nicolas Maduro în luna ianuarie, conform aceleiași relatări. „Să fiu sincer cu tine, ceea ce îmi place cel mai mult este să pun mâna pe petrolul din Iran, dar unii oameni proști din SUA spun: ‹de ce faci asta?› Dar sunt oameni proști”, a spus el. În discuția cu Financial Times, Trump a lăsat deschisă opțiunea unei operațiuni pe insula Kharg, un punct-cheie pentru exporturile de petrol ale Iranului. „Poate că vom ocupa Insula Kharg, poate că nu. Avem multe opțiuni”, a declarat el, adăugând că o astfel de mișcare ar presupune și o prezență pe insulă „pentru o perioadă”. Întrebat despre capacitatea de apărare a Iranului pe insula Kharg, Trump a susținut că aceasta ar fi redusă și că SUA ar putea cuceri insula „foarte ușor”, potrivit articolului citat. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, cu implicații directe pentru piața petrolului și pentru riscul geopolitic asociat rutelor și infrastructurii de export din regiune. [...]
Pakistanul se oferă să găzduiască discuții între SUA și Iran , într-un moment tensionat în Orientul Mijlociu, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut de ministrul de externe Ishaq Dar, care a precizat că întâlnirile ar putea avea loc „în zilele următoare”, fără a clarifica dacă acestea vor fi directe sau intermediate. Inițiativa vine pe fondul unui conflict regional care durează de aproximativ o lună și care a determinat mobilizarea diplomatică a mai multor state. În capitala Pakistanului, Islamabad, au avut deja loc consultări între oficiali de rang înalt din Turcia, Egipt și Arabia Saudită, axate pe identificarea unor soluții pentru detensionarea situației. Ministrul pakistanez a subliniat că atât Washingtonul, cât și Teheranul și-au exprimat încrederea în rolul de mediator al Pakistanului. Sprijinul pentru această inițiativă a fost confirmat și de miniștrii de externe ai celor trei state implicate în discuțiile de la Islamabad, care urmează să se reunească din nou luni pentru continuarea negocierilor. De ce Pakistanul? Pakistanul încearcă să se poziționeze ca un actor de echilibru în regiune, având relații funcționale cu ambele părți: relații strategice cu SUA, în special în domeniul securității; legături stabile cu Iranul, inclusiv pe plan economic și regional. Oficialii pakistanezi au indicat că această inițiativă publică este rezultatul unor săptămâni de negocieri discrete, desfășurate în culise, ceea ce sugerează un efort diplomatic mai amplu decât cel anunțat oficial. Ce urmează Deocamdată, nu există reacții oficiale din partea Statelor Unite sau Iranului privind participarea concretă la aceste discuții. Totuși, contextul tensionat și implicarea mai multor actori regionali indică o posibilă deschidere către dialog, chiar dacă formatul și rezultatele rămân incerte. În lipsa unor detalii suplimentare, anunțul Pakistanului marchează mai degrabă începutul unui posibil proces diplomatic decât o soluție imediată, într-un conflict care continuă să genereze instabilitate în regiune. [...]
