Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Germania reduce ajutoarele sociale pentru...

Germania reduce ajutoarele sociale pentru străinii acuzați că au „ocolit legea” - Sute de români sunt vizați de măsură

Oamenii protestează cu un banner colorat în Germania.

Germania reduce ajutoarele sociale pentru străinii care au obținut beneficii pe nedrept, potrivit Știrile ProTV, iar printre cei afectați se numără și sute de români. Măsurile vizează persoane care nu muncesc și trăiesc din bani publici, iar în unele cazuri autoritățile au ajuns inclusiv la retragerea dreptului de ședere și la trimiterea înapoi în țara de origine.

Conform relatării, autoritățile germane au documentat situații în care beneficiari ar fi „ocolit legea” pentru a încasa ajutoare sociale, inclusiv prin mutarea în anumite localități și folosirea unor firme deschise de complici. Aceste firme le-ar fi oferit locuri de muncă prost plătite sau chiar posturi fictive, iar cu documente care ar fi indicat în mod fals că muncesc, dar nu au venituri suficiente, solicitanții cereau sprijin social la primărie.

Un exemplu menționat este cazul unei familii de români căreia i-a fost retras recent dreptul de ședere în Germania, după ce instanța a stabilit că actele prezentate pentru dovedirea activității profesionale nu sunt suficiente. În motivare, sunt invocate lipsa unor dovezi concludente, precum contracte de muncă complete și fluturași de salariu.

Camellia Petcu, pedagog social din Hannover, Germania: „Sunt o grămadă de cazuri, unele la început, altele în curs de expulzare. Fac cercetări asupra tuturor membrilor din Uniunea Europeană.”

Știrile ProTV notează că, anul trecut, autoritățile germane au anulat ajutoarele sociale pentru aproape 1.200 de români și bulgari. În paralel, reportajul subliniază dimensiunea financiară a sistemului de sprijin: pentru o familie cu doi copii, statul german poate ajunge să plătească lunar până la 4.000 de euro, sumă care include bani de trai, chirie, facturi și asigurare medicală.

În context, materialul amintește că, potrivit normelor europene, dreptul de liberă circulație nu înseamnă acordarea automată a ajutorului social. Cei care solicită astfel de beneficii trebuie să demonstreze că lucrează sau își caută activ un loc de muncă și că veniturile nu le ajung pentru întreținere, iar Germania își înăsprește verificările și aplicarea regulilor, inclusiv prin măsuri care condiționează sprijinul de participarea pe piața muncii.

Tag-uri:drept de sederegermaniaexpulzareverificari autoritati germanemunca fictivaajutoare socialeromani
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăstirileprotv.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Friedrich Merz discutând despre birocrația din Uniunea Europeană.
Externe09 feb. 2026

Germania avertizează Bruxelles-ul: fără reducerea birocrației, Piața Unică nu poate avansa

Potrivit Politico , Guvernul Germaniei avertizează că aprofundarea integrării Pieței Unice Europene nu va fi posibilă dacă aceasta presupune mai multă birocrație pentru companii . Poziția oficială, formulată într-un document de lucru transmis către instituțiile europene, este prezentată cu doar câteva zile înaintea summitului informal convocat de președintele Consiliului European, António Costa , la castelul Alden Biesen din Belgia. Documentul, redactat de executivul condus de cancelarul Friedrich Merz , atrage atenția că actualele bariere comerciale din interiorul Uniunii Europene echivalează, în termeni economici, cu tarife de 44% pentru bunuri și până la 110% pentru servicii. Cifrele sunt bazate pe date ale Fondului Monetar Internațional și subliniază disfuncționalitățile majore ale Pieței Unice, în ciuda existenței sale de peste trei decenii. Pentru a corecta aceste dezechilibre, Berlinul cere „măsuri curajoase și uneori inconfortabile” , precum limitarea autonomiei naționale în favoarea interesului comun european. Totuși, Germania subliniază că acest proces nu trebuie să vină cu costul creșterii poverii birocratice pentru firme, în special într-un context global competitiv și volatil. În acest sens, se solicită explicit moderație legislativă , evitarea reglementărilor inutile și simplificarea urgentă a cadrului administrativ , fără a compromite standardele sau obiectivele politicilor publice. Printre propunerile concrete transmise de guvernul de la Berlin se numără: Recunoașterea calificărilor profesionale între statele membre , pentru a permite o mobilitate mai fluidă a forței de muncă; Reguli simplificate pentru prestatorii de servicii care operează transfrontalier ; Reducerea birocrației privind comerțul cu bunuri , în special pentru IMM-uri; Sprijin specific pentru întreprinderile mici și mijlocii , considerate cele mai afectate de reglementările excesive. Tonul documentului este unul de avertisment, dar și de mobilizare, în contextul în care liderii europeni vor discuta relansarea economică a Uniunii. Summitul din Belgia, organizat de António Costa într-un format informal, vizează o repoziționare economică a UE, în special după tensiunile generate recent de politica externă a SUA. În ianuarie, președintele american Donald Trump a amenințat cu impunerea de tarife asupra produselor europene, pe fondul tensiunilor cu Danemarca privind Groenlanda. Răspunzând presiunilor legate de birocrație, comisarul european pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis , a declarat pentru Politico că până în prezent s-au realizat reduceri de costuri administrative în valoare de 15 miliarde de euro , în cadrul mandatului actual al Comisiei. Totodată, el a precizat că peste jumătate dintre viitoarele propuneri legislative vor include componente clare de simplificare și eficientizare . În concluzie , Germania îndeamnă Uniunea Europeană să-și reevalueze profund modul de funcționare a Pieței Unice, argumentând că succesul acesteia nu poate veni prin norme tot mai stufoase și reglementări care descurajează inițiativa economică. Integrarea trebuie să însemne mai multă eficiență, nu mai multă birocrație , iar dacă liderii europeni nu vor ține cont de acest avertisment, progresul Pieței Unice ar putea rămâne blocat în hârtii și proceduri. [...]

Fabrica Samsung SDI din Göd, Ungaria, cu vegetație și bănci în față.
Externe10 feb. 2026

Samsung Göd, sub protecția guvernului ungar – investigație Telex: Substanțe toxice, mușamalizări și presiuni politice la cel mai mare producător de baterii din Ungaria

Potrivit unei anchete publicate de Telex.hu , autoritățile ungare au avut cunoștință de mai bine de doi ani de poluarea gravă și riscurile toxice din fabrica Samsung SDI de la Göd, dar nu au închis unitatea și au continuat să o susțină politic și financiar , deși investigațiile interne ale serviciilor de informații arătau clar că angajații erau expuși constant la substanțe cancerigene peste limita legală. Un raport clasificat al Alkotmányvédelmi Hivatal (serviciul de protecție constituțională) și al Centrului Național de Informații , ajuns în primăvara lui 2023 pe masa guvernului, a dezvăluit că Samsung a ascuns rezultatele reale ale măsurătorilor interne privind nivelurile de contaminare din aer , iar în unele cazuri expunerea la pulberi de nichel, cobalt și mangan a depășit de peste 500 de ori limitele admise . În ciuda acestor date alarmante, guvernul nu a oprit activitatea fabricii . Ministrul Rogán Antal , responsabil cu coordonarea serviciilor secrete și comunicarea guvernamentală, a avertizat colegii din executiv că expunerea publică a cazurilor de contaminare ar reprezenta „un risc politic inacceptabil” pentru Fidesz , mai ales în apropierea alegerilor locale. El a susținut suspendarea activității fabricii, dar s-a confruntat cu opoziția ministrului de externe Péter Szijjártó , aliat apropiat al conducerii Samsung, și a parlamentarului local Tuzson Bence , care au pledat pentru menținerea producției. Raportul serviciilor de informații a confirmat că Samsung nu doar că nu a luat măsuri , dar a și manipulat comunicarea cu autoritățile și a subestimat gravitatea contaminării. În unele cazuri, în loc să remedieze problemele, managementul a mutat muncitorii cu valori crescute ale metalelor grele în alte secții, înlocuindu-i cu angajați noi care nu acumulaseră încă substanțe toxice. În 2023, după ce presa independentă din Ungaria (în special Átlátszó) a început să publice documente oficiale și mărturii din interior, conducerea Samsung s-a temut de sancțiuni. Potrivit surselor Telex, panica a fost atât de mare încât au fost aduși ingineri din Coreea de Sud și au fost instalate filtre industriale de aer, aduse pe calea aerului , pentru a reduce nivelul de poluare în regim de urgență. Cu toate acestea, guvernul a decis să acorde companiei în toamna anului 2025 un ajutor de stat de 133 de miliarde de forinți (peste 330 de milioane de euro) , fără a mai include condiția inițială de creare a 1900 de noi locuri de muncă. Fabrica, aflată între timp pe pierdere și cu personal redus, a fost menținută în funcțiune, iar autorizațiile de mediu i-au fost reînnoite sau tolerate în ciuda suspendării temporare de către instanțe. În paralel, campaniile de comunicare ale guvernului au încetat să mai folosească termenul „industrie de baterii”, preferând expresii precum „industrie verde” sau „industrie auto electrică”, în încercarea de a reduce impactul negativ asupra opiniei publice, în condițiile în care sondajele arătau o opoziție largă față de aceste fabrici. Cazul Samsung Göd devine astfel emblematic pentru modul în care interesele economice, loialitatea politică și lipsa de transparență pot eclipsa siguranța publică și protecția muncitorilor , într-o țară unde autoritățile se feresc să se confrunte cu marii investitori străini, chiar și în fața riscurilor pentru sănătate publică. [...]

Autoritățile ungare discută despre poluarea industrială la fabrica Samsung din Göd.
Externe10 feb. 2026

Dezvăluiri despre poluarea industrială de la Samsung Göd: autoritățile ungare știau de pericolul toxic, dar nu au intervenit

Potrivit unei anchete publicate de Telex , autoritățile ungare ar fi fost la curent cu nivelul periculos de poluare din fabrica Samsung SDI din Göd, însă au decis să nu suspende activitatea acesteia , în ciuda rapoartelor interne și a investigațiilor serviciilor secrete. În centrul scandalului se află utilizarea unor substanțe chimice toxice în procesul de producție a bateriilor pentru vehicule electrice. În documentele ajunse în presă se arată că au fost depistate depășiri de până la 510 de ori ale limitelor legale în concentrația unor substanțe cancerigene – cum ar fi pulberile de nichel-cobalt-mangan – în aerul din fabrică. Situația a dus la contaminarea mediului de lucru și a expus lucrătorii la riscuri grave pentru sănătate. Mai mult, investigațiile arată că unele măsurători au fost ascunse sau necomunicate integral autorităților de control , iar compania nu ar fi gestionat corespunzător problemele de mediu. Un caz concret a vizat un angajat ucrainean la care s-au înregistrat cele mai mari depășiri. Scandalul a ajuns până la nivel guvernamental. Conform surselor Telex , Ministerul Cabinetului Primului Ministru, condus de Antal Rogán , a solicitat suspendarea activității fabricii , calificând situația drept un risc politic major pentru guvernul condus de Viktor Orbán . Totuși, această poziție nu a fost susținută de alți membri ai executivului. Printre susținătorii continuării activității fabricii s-au aflat ministrul de externe Péter Szijjártó , cunoscut pentru relațiile apropiate cu Samsung, și Tuzson Bence , parlamentar din circumscripția Göd, care între timp a devenit ministru. În urma dezbaterilor interne, s-a decis să se acorde un termen pentru remedierea problemelor , nu suspendarea activității. În paralel, Samsung a demarat intern un plan de urgență , trimițând specialiști sud-coreeni la Göd și achiziționând filtre industriale de aer pentru a reduce contaminarea. În ciuda acestor măsuri, în 2024 au fost înregistrate noi depășiri ale valorilor limită. Cu toate acestea, în toamna lui 2025, guvernul maghiar a decis să acorde un sprijin nerambursabil de 133 de miliarde de forinți (peste 330 milioane de euro) companiei Samsung, în ciuda faptului că uzina se confrunta cu pierderi financiare și concedia din personal. Condiția inițială – crearea a 1.900 de locuri de muncă – a fost ulterior eliminată din acord. [...]

Dmitri Peskov discutând despre propunerea lui Putin pentru Consiliul pentru Pace.
Externe09 feb. 2026

Putin oferă 1 miliard de dolari pentru un loc în Consiliul pentru Pace al lui Trump; Kremlinul acuză SUA de lipsă de reacție oficială

Kremlinul susține că Washingtonul nu a răspuns încă la propunerea președintelui rus Vladimir Putin de a contribui cu 1 miliard de dolari la Consiliul pentru Pace , inițiativă promovată de fostul președinte american Donald Trump în contextul conflictului din Fâșia Gaza . Oferta ar fi urmat să fie acoperită din activele înghețate ale Federației Ruse aflate în Statele Unite. Declarația a fost făcută de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a confirmat existența propunerii și a adăugat că discuțiile pe tema posibilei participări a Rusiei la acest „Consiliu pentru Pace” sunt în desfășurare în cadrul Ministerului rus de Externe. Potrivit acestuia, ideea unei contribuții financiare rămâne pe masă, chiar dacă statutul și funcționarea concretă a consiliului nu au fost încă stabilite. Intenția Moscovei ar fi fost ca, în schimbul contribuției, să obțină un statut de membru permanent în acest organism, iar restul fondurilor să fie folosite pentru „reconstrucția postbelică”, potrivit agenției ruse TASS . Contextul general este unul de tensiuni diplomatice constante între SUA și Rusia, în care ofertele de cooperare lansate de Kremlin sunt privite cu rezerve în Occident, în special în condițiile continuării războiului din Ucraina. Nu este clar, deocamdată, dacă propunerea rusă a fost luată în considerare oficial de partea americană. Până în prezent, nu a fost oferit un răspuns public de la Washington, iar inițiativa a stârnit controverse, mai ales din cauza legăturii cu fostul președinte Donald Trump și a contextului geopolitic sensibil. [...]

Serghei Lavrov discută despre sancțiunile impuse Rusiei de SUA.
Externe09 feb. 2026

SUA ar fi „în război” cu petrolierele ruse, spune Lavrov - referire la sechestrări ale „flotei din umbră”

Serghei Lavrov acuză SUA că subminează negocierile pentru Ucraina , potrivit The Moscow Times , care relatează despre un interviu acordat de ministrul rus de Externe postului TV BRICS și publicat luni, 9 februarie 2026. Lavrov a susținut că, în pofida declarațiilor administrației Trump privind necesitatea încheierii războiului, Washingtonul nu a anulat legislația adoptată în mandatul lui Joe Biden pentru sancționarea Rusiei după declanșarea a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”. În același timp, el a afirmat că, „în practică”, sunt introduse noi sancțiuni și că SUA ar duce „un război împotriva petrolierelor pe mările libere”, invocând încălcarea Convenției ONU privind dreptul mării. În acest context, Lavrov a făcut referire la confiscarea recentă de către forțele americane a unor nave aparținând unei așa-numite „flote din umbră” de petroliere. Articolul notează că, în octombrie, Statele Unite au sancționat cei mai mari producători ruși de petrol, Lukoil și Rosneft, primele sancțiuni majore împotriva Moscovei de la preluarea mandatului de către Donald Trump anul trecut. Ca urmare, Lukoil a fost nevoită să vândă cea mai mare parte a activelor sale din străinătate, menționează publicația, trimițând la un material anterior. The Moscow Times amintește că Trump a promis în campanie că va pune capăt războiului din Ucraina „din prima zi” a președinției, însă demersurile pentru un acord de pace s-au blocat aproape imediat după lansare. În paralel, președintele american a spus că speră la îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, inclusiv la posibile acorduri de afaceri între cele două țări, potrivit Trump White House Archives . Sancțiunile împotriva Lukoil și Rosneft au venit după întâlnirea dintre Trump și Vladimir Putin din august, în Alaska, unde, potrivit unor oficiali de la Kremlin, cele două părți ar fi ajuns la anumite „înțelegeri” privind pași către încheierea războiului. În interviul pentru TV BRICS, Lavrov a declarat că nu vede „nicio perspectivă pozitivă” nici pe plan economic și a acuzat Washingtonul că ar urmări controlul rutelor globale de aprovizionare cu energie către marile economii de pe mai multe continente, adăugând că Rusia rămâne deschisă cooperării, dar că „americanii înșiși creează obstacole artificiale”. Pe frontul negocierilor, oficiali ruși, ucraineni și americani s-au întâlnit în două runde de discuții de pace la Abu Dhabi de la începutul anului, fără a ajunge la un compromis pe tema sensibilă a teritoriilor, mai notează publicația. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în acest weekend că Statele Unite presează ambele țări să încheie războiul până în iunie. [...]

Prințul Andrew discutând cu alți membri ai familiei regale la un eveniment solemn.
Externe09 feb. 2026

Fostul prinț Andrew a trimis lui Jeffrey Epstein rapoarte comerciale britanice - Mailuri din 2010-2011, publicate de DOJ SUA

Documente comerciale britanice au ajuns la Jeffrey Epstein prin e-mailuri trimise de prințul Andrew , potrivit Euronews România , care relatează despre corespondența dezvăluită de Departamentul Justiției din SUA. Mesajele, datate 2010-2011, îl indică pe Andrew Mountbatten-Windsor trimițând mai departe rapoarte și informări primite în calitate oficială, de emisar special comercial al guvernului britanic, în timpul unor deplasări în Singapore, Vietnam, Shenzhen și Hong Kong. În Marea Britanie, agenții comerciali au interdicția de a divulga documente comerciale sau alte acte sensibile. Din documentele citate reiese că, pe 30 noiembrie 2010, Andrew a retransmis către Epstein rapoarte oficiale primite de la asistentul său, Amit Patel, la doar cinci minute după ce le primise, iar Epstein ar fi primit inclusiv rapoarte despre Vietnam, Singapore și alte țări vizitate în misiuni oficiale. În decembrie 2010, Andrew i-a scris lui Epstein despre un briefing confidențial privind oportunități de investiții în reconstruirea provinciei Helmand, din Afghanistan, iar într-un e-mail din 9 februarie 2011 i-ar fi sugerat o investiție comună într-o firmă de capital privat pe care o vizitase cu o săptămână înainte. „Andrew, care este fratele mai mic al regelui Charles și are 65 de ani, a negat acuzațiile.” Cazul reaprinde discuția despre felul în care informații comerciale obținute în cadrul unor misiuni guvernamentale ar fi putut fi transferate către o persoană fără rol oficial, în condițiile în care Epstein a murit în închisoare în 2019. Euronews România mai notează că Andrew a renunțat în 2019 la atribuțiile oficiale de membru al casei regale, iar în 2025 regele Charles i-a retras titlul de prinț; el a fost emisar comercial între 2001 și 2011 și este anchetat în prezent pentru „afirmații despre o femeie” pe care ar fi dus-o în interiorul complexului regal Windsor, conform dosarelor Epstein. [...]