Știri
Știri din categoria Externe
Germania reduce ajutoarele sociale pentru străinii care au obținut beneficii pe nedrept, potrivit Știrile ProTV, iar printre cei afectați se numără și sute de români. Măsurile vizează persoane care nu muncesc și trăiesc din bani publici, iar în unele cazuri autoritățile au ajuns inclusiv la retragerea dreptului de ședere și la trimiterea înapoi în țara de origine.
Conform relatării, autoritățile germane au documentat situații în care beneficiari ar fi „ocolit legea” pentru a încasa ajutoare sociale, inclusiv prin mutarea în anumite localități și folosirea unor firme deschise de complici. Aceste firme le-ar fi oferit locuri de muncă prost plătite sau chiar posturi fictive, iar cu documente care ar fi indicat în mod fals că muncesc, dar nu au venituri suficiente, solicitanții cereau sprijin social la primărie.
Un exemplu menționat este cazul unei familii de români căreia i-a fost retras recent dreptul de ședere în Germania, după ce instanța a stabilit că actele prezentate pentru dovedirea activității profesionale nu sunt suficiente. În motivare, sunt invocate lipsa unor dovezi concludente, precum contracte de muncă complete și fluturași de salariu.
Camellia Petcu, pedagog social din Hannover, Germania: „Sunt o grămadă de cazuri, unele la început, altele în curs de expulzare. Fac cercetări asupra tuturor membrilor din Uniunea Europeană.”
Știrile ProTV notează că, anul trecut, autoritățile germane au anulat ajutoarele sociale pentru aproape 1.200 de români și bulgari. În paralel, reportajul subliniază dimensiunea financiară a sistemului de sprijin: pentru o familie cu doi copii, statul german poate ajunge să plătească lunar până la 4.000 de euro, sumă care include bani de trai, chirie, facturi și asigurare medicală.
În context, materialul amintește că, potrivit normelor europene, dreptul de liberă circulație nu înseamnă acordarea automată a ajutorului social. Cei care solicită astfel de beneficii trebuie să demonstreze că lucrează sau își caută activ un loc de muncă și că veniturile nu le ajung pentru întreținere, iar Germania își înăsprește verificările și aplicarea regulilor, inclusiv prin măsuri care condiționează sprijinul de participarea pe piața muncii.
Recomandate
Deplasarea super-iahtului „Graceful”, asociat de presa internațională cu Vladimir Putin , într-un convoi care include nave militare rusești și este monitorizat de autorități europene ridică miza de securitate maritimă în apele Danemarcei și Germaniei , potrivit Adevărul . Conform publicației daneze DR , iahtul a traversat în noaptea de 29 iunie strâmtoarea Marele Belt, iar dimineața ar fi navigat în apropierea insulei Anholt. Convoiul și-ar fi continuat traseul spre nord, existând estimări că ar putea ocoli zona Capului Grenen, în extremitatea nordică a Iutlandei. În același grup de nave s-ar fi aflat un distrugător și o navă de patrulare ale Marinei Ruse, iar convoiul este monitorizat de nava daneză de patrulare P521 „Freja”. Totodată, de duminică dimineață, convoiul ar fi fost urmărit și de paza de coastă germană, potrivit acelorași informații. De ce contează: opacitate operațională și monitorizare în strâmtori Un element care amplifică incertitudinea este faptul că transponderul AIS (sistemul de identificare automată folosit pentru urmărirea traficului maritim) al iahtului ar fi oprit din 30 august 2022, ceea ce face imposibilă urmărirea publică a rutei prin canalele obișnuite. În ultimele luni, nava ar fi fost observată în zona Sankt Petersburg și în Marea Baltică. Autoritățile daneze au indicat că monitorizarea unor astfel de nave în strâmtori și ape teritoriale este o practică obișnuită, însă ruta exactă și destinația finală ale convoiului rămân necunoscute. Context: navă de lux, valoare mare, istoric legat de sancțiuni „Graceful” are peste 80 de metri lungime, iar valoarea este estimată la aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), potrivit Forbes, publicație citată de Adevărul. Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iahtul ar fi părăsit brusc un șantier naval din Germania, evitând o posibilă confiscare. Ulterior, vasul ar fi fost redenumit „Kosatka” („Orcă”), în contextul sancțiunilor internaționale, și ar fi continuat să navigheze în Marea Baltică, însoțit de nave ale Marinei Ruse. [...]
Participarea secretarului general al NATO la ședința cabinetului german indică o accelerare a agendei de securitate a Berlinului înaintea summitului de la Ankara , într-un moment în care guvernul pregătește și pachetul de legi pentru Bundeswehr, inclusiv întărirea rezervei militare, potrivit Agerpres . Mark Rutte participă miercuri dimineață, ca invitat, la reuniunea săptămânală a cabinetului german, care urmează să aibă loc la Ministerul Apărării. Informația este relatată de dpa, preluată de Agerpres. Rutte, fost premier olandez, este primit de cancelarul Friedrich Merz și de ministrul apărării Boris Pistorius, iar ulterior cei trei urmează să susțină o conferință de presă. Discuțiile sunt programate să se concentreze pe politica de securitate și pe subiectele de interes înaintea summitului NATO de la Ankara de săptămâna viitoare. În paralel, membrii cabinetului intenționează să adopte mai multe texte de lege legate de Bundeswehr (forțele armate germane), inclusiv un proiect de lege privind întărirea rezervei militare. Agerpres nu oferă detalii suplimentare despre conținutul acestor proiecte sau calendarul lor de implementare. [...]
Summitul NATO de la Ankara va evita tema drepturilor omului, pe fondul unei relații tot mai „tranzacționale” cu Turcia , într-un moment în care aliații pun accentul pe securitate și cooperare în apărare cu un stat considerat tot mai indispensabil pe flancul sud-estic al Europei, potrivit Reuters . Reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO este programată la Ankara în 7-8 iulie și, conform unor diplomați occidentali și turci implicați în pregătiri, nu este de așteptat să includă critici publice la adresa represiunii juridice împotriva principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP). Reuters notează că această schimbare de ton s-a accentuat mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, când Europa s-a simțit mai expusă și a prioritizat consolidarea legăturilor de securitate cu Turcia. De ce contează: apărarea și industria militară cântăresc mai mult decât condiționalitatea politică În logica actuală a alianței, Turcia este văzută tot mai mult ca un actor-cheie: are a doua cea mai mare armată din NATO și este un exportator important de armament, inclusiv drone. Ankara vrea ca summitul să evidențieze unitatea alianței și să ajute la extinderea parteneriatelor din industria de apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că urmează să fie anunțate acorduri în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, fără ca Reuters să detalieze ce tranzacții sau companii ar fi vizate. Tăcerea occidentală și semnalele către Ankara Reuters amintește un episod din 2021, când 10 ambasadori au cerut eliberarea filantropului Osman Kavala, pe care îl considerau deținut politic, iar președintele Tayyip Erdogan a reacționat ordonând expulzarea lor. Criza diplomatică a fost evitată după două zile, în urma unor declarații conciliatoare ale diplomaților, iar Erdogan a spus atunci că vor fi „mai atenți” pe viitor. „Și au fost”, notează Reuters, descriind o evitare sistematică a criticilor publice privind drepturile și libertățile. Criticii acestei abordări susțin că tăcerea relativă încurajează deriva autoritară și izolează opoziția. Fostul ambasador american la Ankara David Satterfield a spus că este important ca Occidentul să continue să vorbească despre degradarea instituțiilor democratice din Turcia și ca publicul turc să audă astfel de evaluări. Măsuri înainte de summit: restricții pentru presă și rețineri Pe fondul pregătirilor pentru summit, zeci de jurnaliști turci din instituții media independente ar fi fost refuzați la acreditare pentru a acoperi evenimentul, iar autoritățile au reținut peste 200 de persoane invocând motive de securitate, potrivit Reuters. Biroul lui Erdogan nu a comentat aceste aspecte, iar NATO a transmis că se bazează pe țara gazdă pentru îndrumare în chestiuni de acreditare. Între timp, puține capitale străine au comentat public represiunea împotriva CHP. Unii diplomați occidentali citați de Reuters spun că preferă să ridice îngrijorările în discuții private, considerând că criticile deschise au eficiență limitată. Context politic: vizita lui Trump și relația „caldă” cu Erdogan Summitul de la Ankara marchează prima vizită a lui Donald Trump în Turcia în calitate de președinte în actualul mandat, iar acesta ar urma să aibă și o întâlnire bilaterală cu Erdogan, pe care îl numește în mod regulat „prieten”, potrivit Reuters. Publicația descrie momentul ca pe un semnal al celor mai bune relații SUA–Turcia din ultimii ani. În ansamblu, mesajul transmis de aliați este că relația cu Ankara devine tot mai pragmatică, centrată pe securitate și apărare, în timp ce presiunea publică pe tema statului de drept și a drepturilor omului este, cel puțin pe termen scurt, împinsă în plan secund. [...]
Kremlinul menține obiective nerealiste în Donbas, în timp ce Ucraina lovește în adâncime ținte militare din Rusia , potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) pentru 30 iunie 2026. Miza practică este una operațională: decalajul dintre termenele politice impuse de Moscova și realitatea de pe front sugerează presiuni interne asupra armatei ruse, fără rezultate confirmate pe teren. ISW notează că Kremlinul „continuă să stabilească termene nerealiste” pentru ca armata rusă să finalizeze cucerirea regiunii Donețk , termene care nu se aliniază cu situația de pe câmpul de luptă. În același timp, analiza indică o creștere a interesului populației din Rusia pentru subiectul încheierii războiului împotriva Ucrainei, un semnal relevant pentru capacitatea Moscovei de a susține pe termen lung ritmul operațiunilor și costurile asociate. Lovituri la distanță și atacuri cu drone, fără câștiguri confirmate Pe plan militar, Ucraina și-a continuat campania de lovituri la distanță împotriva activelor militare rusești aflate pe teritoriul Rusiei în noaptea de 29 spre 30 iunie, potrivit ISW. În oglindă, forțele ruse au lansat „154 de drone” asupra Ucrainei peste noapte. În pofida intensității atacurilor, ISW consemnează că pe 30 iunie „nici forțele ruse, nici cele ucrainene” nu au realizat avansuri confirmate. De ce contează Persistența unor termene politice „nerealiste” pentru Donețk, combinată cu lipsa avansurilor confirmate, sugerează o tensiune între obiectivele declarate ale Moscovei și capacitatea de execuție pe front. În paralel, escaladarea loviturilor la distanță și a atacurilor cu drone indică o continuare a presiunii reciproce asupra infrastructurii și activelor militare, chiar și în absența unor schimbări clare ale liniei frontului. [...]
Percepția românilor despre UE se îmbunătățește, iar asta ridică miza pentru politicile de securitate și energie : 74% dintre respondenți văd Uniunea Europeană drept „un spațiu al stabilității”, în creștere cu 5 puncte procentuale față de ultimul sondaj, potrivit Adevărul , care citează cel mai recent Eurobarometru publicat miercuri. La nivelul UE, 75% dintre europeni consideră că Uniunea este un spațiu al stabilității într-o lume tot mai instabilă, cu 8 puncte procentuale peste nivelul din octombrie-noiembrie 2025. Este al doilea cel mai mare procent din ultimul deceniu, conform datelor din sondaj. România: crește și percepția beneficiilor apartenenței Dincolo de ideea de „stabilitate”, 73% dintre respondenții din România spun că apartenența țării la UE este benefică. Valoarea este cu 6 puncte procentuale mai mare decât în sondajul similar realizat cu un an înainte. În același timp, 23% dintre români consideră că România nu a beneficiat de pe urma apartenenței la UE, în scădere cu 7 puncte procentuale față de 2025. Context european: pesimism despre viitor, dar așteptări mai mari de la UE Sondajul indică un pesimism în creștere privind viitorul lumii: 58% dintre europeni se declară pesimiști, față de 38% optimiști, cu o creștere de 6 puncte procentuale a pesimiștilor comparativ cu toamna lui 2025. Ca stare de spirit, respondenții au ales cel mai des „incertitudine” (44%) și „speranță” (43%). În acest context, 74% dintre europeni consideră benefică apartenența la UE (nivel record atins prima dată în 2025). Principalul avantaj indicat este contribuția UE la protejarea păcii și consolidarea securității (40%), urmat de cooperarea îmbunătățită dintre statele membre (34%). Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , a legat această tendință de așteptări mai ferme privind acțiunea instituțiilor europene: „În această perioadă de incertitudine la nivel mondial, europenii văd din ce în ce mai mult Uniunea Europeană ca pe un reper de stabilitate. Într-o lume tulbure, această încredere este cel mai mare atu al Europei. Se așteaptă în mod clar de la noi să acționăm decisiv pentru a le oferi cetățenilor noștri securitate, prosperitate și oportunități.” Ce domenii sunt văzute ca prioritare: apărare, energie, economie Întrebați pe ce ar trebui să se concentreze UE pentru a-și consolida poziția în lume, europenii indică drept priorități: apărare și securitate (39%); independență energetică (35%), în creștere cu 6 puncte procentuale față de toamna lui 2025; competitivitate și economie (locul al treilea, fără procent detaliat în textul sursă). Separat, 68% dintre respondenți cred că rolul UE în protejarea cetățenilor împotriva crizelor globale și a riscurilor de securitate ar trebui să devină mai important. Presiunea economică rămâne tema dominantă Deși majoritatea europenilor (83%) spun că sunt mulțumiți de calitatea vieții, indicatorul scade la 69% în rândul celor care au dificultăți ocazionale la plata facturilor și la 40% în rândul celor care se confruntă cu astfel de dificultăți aproape tot timpul. Sănătatea fizică și mintală (51%) și situația financiară (49%) sunt văzute drept principalele componente ale unei bune calități a vieții. În privința priorităților pentru Parlamentul European, inflația, creșterea prețurilor și costul vieții sunt pe primul loc (47%, +6 puncte procentuale față de toamna lui 2025), înaintea economiei și creării de locuri de muncă (35%) și a securității și apărării UE (34%). Cum a fost realizat sondajul Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie–4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, preponderent față în față, cu interviuri video suplimentare în unele țări. Rezultatele la nivelul UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației fiecărei țări. Rezultatele complete sunt disponibile pe site-ul Eurobarometru . [...]
Crește sprijinul românilor pentru UE, iar așteptările se mută spre securitate și economie , potrivit datelor dintr-un nou Eurobarometru prezentat de Antena 3 . 74% dintre români văd Uniunea Europeană drept „un loc de stabilitate într-o lume cu probleme”, iar 73% consideră benefică apartenența României la spațiul comunitar, ambele procente în creștere față de sondajul anterior. De ce contează: mandat public mai puternic pentru politici UE cu impact economic și de securitate În același timp, românii indică explicit zonele în care vor rezultate: la nivelul temelor pe care ar dori să le vadă abordate cu prioritate de Parlamentul European , primele opțiuni sunt inflația, creșterea prețurilor și costul vieții (42%), economia și crearea de locuri de muncă (41%) și apărarea și securitatea UE (31%). Pentru mediul de afaceri, această ierarhie sugerează că presiunea publică rămâne concentrată pe costuri, piața muncii și stabilitate, adică exact domeniile care influențează consumul, investițiile și deciziile de extindere. Ce spun românii că au câștigat din apartenența la UE Întrebați despre beneficiile apartenenței la UE, respondenții din România au plasat pe primele locuri: „UE oferă noi oportunități de muncă” (37%); „UE contribuie la protejarea păcii și consolidarea securității” (28%); „UE contribuie la creșterea economică” (25%); „UE îmbunătățește nivelul de trai” (25%). La nivelul întregii Uniuni, 74% dintre cetățeni consideră că țara lor a beneficiat de apartenența la UE, iar 21% spun contrariul. În România, 73% au această opinie, iar 23% nu o împărtășesc. Așteptări mai mari privind rolul UE în crize și securitate Sondajul arată și o cerere de implicare mai puternică a UE în protecția față de crize globale și riscuri de securitate: 54% dintre români spun că acest rol ar trebui să devină mai important (în creștere cu șapte puncte procentuale), în timp ce 26% cred că ar trebui să devină mai puțin important. Când vine vorba despre direcțiile prin care UE și-ar consolida poziția în lume, românii pun pe primele locuri: apărare și securitate (36%); competitivitate, economie și industrie (27%); independență energetică (26%) și, la egalitate, securitate alimentară și agricultură (26%). Context: optimism ridicat, dar satisfacție mai scăzută cu viața în România Românii se declară mai optimiști decât media UE în privința viitorului lumii (57% optimiști, 38% pesimiști). În privința calității vieții, 63% dintre români spun că sunt mulțumiți, iar 37% nemulțumiți, față de 83% mulțumiți la nivelul UE. Între domeniile în care schimbările ar îmbunătăți calitatea vieții, românii indică, după situația financiară și capacitatea de a face față cheltuielilor zilnice (38%), siguranța locului de muncă și condițiile de muncă (33%) și calitatea și accesibilitatea asistenței medicale (29%). Cum a fost realizat sondajul Eurobarometrul Parlamentului European din primăvara lui 2026 a fost realizat de agenția de cercetare Verian în perioada 9 aprilie – 4 mai 2026, în toate cele 27 de state membre. Au fost realizate 26.421 de interviuri, în principal față în față, iar rezultatele au fost ponderate în funcție de populația fiecărei țări. [...]
