Știri
Știri din categoria Externe
Germania condiționează o eventuală misiune în Strâmtoarea Ormuz de armistițiu și mandat ONU, iar cancelarul Friedrich Merz vrea să discute la Paris și despre o posibilă participare a SUA, potrivit Agerpres. Inițiativa are miză directă pentru comerțul internațional, după ce Teheranul a închis pasajul maritim pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Merz urmează să participe vineri la o videoconferință a șefilor de stat organizată la Paris, coprezidată de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, dedicată unei „misiuni multilaterale și pur defensive” în strâmtoare. Cancelarul german a spus la Berlin că tema implicării forțelor armate americane va fi discutată în cadrul reuniunii, invocând „argumente bune” în favoarea acestei opțiuni.
În același timp, președintele francez ar prefera implementarea inițiativei fără SUA, cu țări voluntare „non-beligerante”. Scopul misiunii ar fi să însoțească redeschiderea Strâmtorii Ormuz, „odată ce războiul va lua sfârșit”.
Germania se declară „în principiu dispusă” să participe la securizarea căilor de trecere, însă Merz a enumerat condiții explicite:
„Suntem global încă foarte departe”, a conchis cancelarul.
Potrivit unei surse guvernamentale germane citate în material, o contribuție a Berlinului la o misiune internațională ar putea viza „deminarea” sau „recunoașterea maritimă la lungă distanță”.
De la începutul războiului, declanșat de SUA și Israel, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept un pasaj maritim crucial pentru comerțul internațional. Deși un armistițiu „fragil” a intrat în vigoare pe 8 aprilie, situația rămâne tensionată, iar Washingtonul impune, de luni, o blocadă asupra navelor care provin sau se îndreaptă spre porturile iraniene.
Recomandate
Rusia ar fi importat proteze de circa 158,6 milioane de dolari (aprox. 713,7 milioane lei) în S1 2026, inclusiv din state NATO , o evoluție care indică atât dimensiunea costurilor umane ale războiului, cât și persistența unor fluxuri comerciale sensibile cu produse medicale din Occident, potrivit Adevărul . Datele prezentate în articol, atribuite publicației britanice The Sun, arată că Rusia ar fi importat proteze și articulații artificiale în valoare de aproximativ 87,9 milioane de dolari (aprox. 395,6 milioane lei) din Germania în primele șase luni ale anului 2026. Alte livrări ar fi venit din Țările de Jos, în valoare de 38,7 milioane de dolari (aprox. 174,2 milioane lei), și din Belgia, de aproximativ 28 de milioane de dolari (aprox. 126,0 milioane lei), toate țări membre NATO. Importuri în creștere și dependență de produse occidentale Potrivit informațiilor citate, valoarea importurilor din Germania ar fi de cinci ori mai mare decât înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei , declanșată de Rusia în februarie 2022. Articolul mai menționează că Rusia ar cumpăra produse protetice și din afara Uniunii Europene, inclusiv din țări asiatice. În Ucraina, aceste date au atras atenția, iar oficialii ucraineni au pus sub semnul întrebării faptul că Rusia continuă să achiziționeze produse medicale din state occidentale în timp ce poartă un război împotriva Ucrainei, susținută de aceleași state. Dimensiunea economică: ce ar fi putut finanța sumele invocate Autoritățile ucrainene susțin, conform estimărilor citate de The Sun, că banii cheltuiți de Rusia pentru proteze reprezintă doar o mică parte din costurile totale ale invaziei, dar folosesc comparații pentru a ilustra ordinul de mărime al cheltuielilor. Printre exemplele invocate: construirea a aproximativ 1.000 de școli și 200 de spitale; majorarea pensiilor și extinderea sprijinului pentru familii; construirea a aproximativ 10.000 de kilometri de autostradă. Informațiile sunt prezentate ca estimări și nu sunt însoțite, în textul citat, de o metodologie detaliată de calcul. [...]
Emmanuel Macron cere o reacție colectivă după atacul rasist de la Trappes , avertizând că normalizarea discursului rasist și antisemit în Franța este alimentată de partide și amplificată de spațiul mediatic, potrivit Agerpres . Președintele francez a făcut apel la unitate națională după atacul de vinerea trecută din Trappes, lângă Paris, în care a fost ucis un tânăr de origine africană, în vârstă de 26 de ani, și au fost rănite alte șase persoane. Într-un interviu acordat creatorului de conținut Hugo Travers, difuzat pe canalul de YouTube „HugoDecrypte”, Macron a spus că în Franța are loc o „dezinhibare a antisemitismului în unele sectoare și a rasismului în altele”. Întrebat despre influența acestui climat asupra motivației atacului, el a indicat existența unor „mișcări politice” care ar fi permis fenomenului „să prindă rădăcini în extrema-dreaptă”, menționând explicit Adunarea Națională (Rassemblement National – RN) și simpatizanții acesteia. Macron a acuzat, totodată, și partidul de extremă-stânga Franța Nesupusă (La France Insoumise – LFI) că alimentează climatul de normalizare a discursului rasist și antisemit. „Rasism ambiental” și rolul rețelelor sociale și al televiziunilor Șeful statului a susținut că normalizarea discursurilor extremiste nu se limitează la responsabilii politici, ci se manifestă și pe rețelele de socializare și în unele spații televizate, unde, în opinia sa, sunt folosite expresii jignitoare „cu tot mai multă impunitate”. În acest context, Macron a invocat o permisivitate în creștere față de anumite discursuri din mass-media și a vorbit despre un „rasism ambiental” în societatea franceză. Încadrarea atacului: „terorist și rasist” Macron a cerut o reacție colectivă după atacul de la Trappes, pe care l-a calificat drept „terorist și rasist”, în linie cu încadrarea stabilită de Parchetul Național Antiterorist . El a deplâns lipsa manifestărilor de solidaritate și a îndemnat la menținerea unității în fața violențelor rasiste, antisemite sau anticreștine. [...]
Administrația SUA încearcă să redeschidă canalul de negociere cu Iranul pentru a evita o escaladare militară în următoarele săptămâni, printr-o scrisoare trimisă de vicepreședintele JD Vance către secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohsen Rezaei, potrivit Agerpres , care citează Wall Street Journal și AFP. Demersul, descris de Wall Street Journal ca o încercare de a relua discuțiile cu Teheranul, ar urmări identificarea unor „puncte comune” între Washington și Iran, astfel încât președintele Donald Trump să fie convins să nu ordone „un atac scurt și intens” împotriva Iranului „în următoarele săptămâni”, conform aceleiași relatări. Potrivit cotidianului american, scrisoarea nu vizează „un acord de pace”, ci un „eventual cadru de negocieri” și ar fi fost trimisă la cererea lui Trump. Întrebat înainte de plecarea la un miting de campanie în Ohio, președintele republican a negat că inițiativa i-ar aparține, dar a spus că Vance i-a cerut părerea și că el și-a dat acordul. Contextul: alegeri în SUA și pregătiri pentru o posibilă campanie militară Efortul diplomatic este plasat în contextul în care Trump amenință că va relua atacurile de amploare împotriva Iranului după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Wall Street Journal mai relatează că Washingtonul ar fi cerut mai multor state din Golf să se pregătească pentru o posibilă „campanie militară scurtă și intensă” după scrutinul din SUA. Conflictul actual: blocadă, presiune maritimă și miza strâmtorii Ormuz Din începutul lunii septembrie, nici SUA, nici Iranul nu ar fi lansat atacuri majore asupra unor ținte terestre, cele două țări fiind angajate în principal într-un conflict maritim, potrivit informațiilor citate de Agerpres. În acest cadru, Washingtonul impune o blocadă a porturilor iraniene, iar Republica Islamică încearcă să controleze strâmtoarea Ormuz , descrisă ca strategică. Mohsen Rezaei, destinatarul scrisorii, are 71 de ani și conduce în prezent, ca secretar, Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului; anterior a fost comandant al corpului Gardienilor Revoluției Islamice în anii 1980 și 1990. [...]
Plecarea anticipată a lui Christine Lagarde de la BCE deschide o tranziție accelerată la vârful politicii monetare din zona euro , cu procedura de nominalizare a succesorului lansată încă de acum, potrivit News . Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că Lagarde își va încheia mandatul la 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de termenul normal, de la finalul lui octombrie 2027. Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor BCE și pe președintele Consiliului European, António Costa, cu privire la decizia de a pleca din funcție în februarie, conform comunicatului citat. În reacția sa, Costa a precizat că procedura de nominalizare a succesorului va fi lansată „încă de azi (joi)”, pentru a asigura „o tranziție blândă” către viitoarea conducere. Ce urmează: numirea succesorului, la Consiliul European Succesorul lui Christine Lagarde urmează să fie numit de Consiliul European, în baza procedurii prevăzute de tratatele Uniunii Europene, potrivit informațiilor din comunicatul menționat în articol. În plan politic, plecarea din februarie creează posibilitatea ca președintele Franței, Emmanuel Macron, să participe la desemnarea viitorului președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale franceze din primăvară, în contextul în care, potrivit sondajelor citate, favorită este Marine Le Pen. Context: mandatul Lagarde și crizele traversate Christine Lagarde, fost ministru francez al Finanțelor, a preluat conducerea BCE în noiembrie 2019, după ce a condus Fondul Monetar Internațional (FMI). În această perioadă, a gestionat o succesiune de crize majore, de la pandemia de COVID-19 până la creșterea prețurilor la energie pe fondul războiului Rusiei în Ucraina. Potrivit comunicatului BCE, membrii Consiliului Guvernatorilor i-au mulțumit lui Lagarde și au ovaționat-o în picioare după anunțarea deciziei. António Costa a transmis, într-un mesaj public, că îi mulțumește pentru „devotamentul” din perioada în care a condus instituția. [...]
Uniunea Europeană își accelerează ofensiva comercială spre Asia pentru a compensa înmulțirea restricțiilor din comerțul mondial, iar Berlinul împinge Bruxelles-ul să lege mai bine acordurile existente și să deschidă piețe noi pentru companiile europene, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de cancelarul german Friedrich Merz , marți, la Singapore, în contextul în care UE caută parteneriate economice bazate pe comerț liber și reguli internaționale. Merz a spus că UE vrea să colaboreze mai strâns cu țările din Asia de Sud-Est și cu statele membre ale acordului comercial transpacific CPTPP, ca răspuns la noile bariere care afectează schimburile internaționale. Oficialul german, citat de Reuters, a indicat că UE – cu o piață de aproximativ 450 de milioane de consumatori – a devenit mai activă în dezvoltarea parteneriatelor comerciale. „Aceasta este o alternativă deliberată la ceea ce vedem în prezent. Vrem să facem lucrurile diferit și să arătăm că există o cale mai bună.” Miza: acces mai larg pentru firmele europene pe piețele asiatice În logica economică a demersului, Merz a cerut o coordonare mai bună a acordurilor comerciale deja existente cu parteneri precum Singapore, Malaysia, Indonezia și India, pentru a crea oportunități suplimentare pentru companiile europene și pentru a extinde accesul acestora pe piețele din Asia. UE urmărește, totodată, să își consolideze relațiile comerciale cu țările din CPTPP (Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Transpacific) , care reunește 12 state, între care Japonia, Marea Britanie, Canada, Mexic, Australia, Singapore și Malaysia. Ce urmează: încercarea de a debloca un acord UE–ASEAN Premierul singaporez Lawrence Wong a declarat că Singapore va încerca să accelereze negocierile pentru un acord de liber schimb între Uniunea Europeană și ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est). Singapore va prelua în 2027 președinția organizației regionale, iar Wong a spus că finalizarea unui acord comercial cu Europa va fi una dintre direcțiile urmărite. „Recunoaștem că va fi dificil. Este un proces complex, dar putem avea și încredere că vom reuși să avansăm.” În paralel, UE are deja acorduri bilaterale de liber schimb cu mai multe state ASEAN și continuă negocierile cu alte țări membre. Extindere posibilă dincolo de comerț: energie și securitate Pe lângă componenta comercială, Merz a afirmat că UE este dispusă să participe la inițiativa ASEAN de interconectare a rețelelor electrice din Asia de Sud-Est, un proiect care vizează integrarea infrastructurii energetice regionale pentru a facilita schimburile de electricitate. Cancelarul german a menționat și posibilitatea extinderii cooperării dintre UE și țările asiatice în domeniile apărării și securității, fără a detalia pași concreți sau un calendar. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre alegerile din Brazilia riscă să amplifice tensiunile politice și incertitudinea de pe piețe , într-un moment în care moneda locală s-a depreciat puternic după scrutin, potrivit Al Jazeera . Președintele SUA a refuzat să spună dacă este de acord cu rezultatul alegerilor prezidențiale de duminică din Brazilia, dar a descris competiția drept o „rușine” și „o mare jenă pentru poporul Braziliei”. Trump a susținut că „nu a luat partea” nimănui și că i s-a cerut acest lucru de „președintele, președintele actual”, însă a invocat reacția piețelor ca argument: „uitați-vă la piață… piața lor s-a prăbușit”. Piața și moneda, în prim-planul reacției În contextul rezultatului electoral, realul brazilian a scăzut cu 12% față de dolar în tranzacțiile spot, după ce Luiz Inacio Lula da Silva l-a învins pe candidatul de dreapta Flavio Bolsonaro cu peste patru milioane de voturi, conform informațiilor prezentate de publicație. Fuga familiei Bolsonaro și miza rezidenței în SUA Declarațiile lui Trump vin la o zi după ce Flavio Bolsonaro și familia sa au părăsit Brazilia și au ajuns la Miami, Florida. Al Jazeera notează că plecarea ar fi fost facilitată de Trump și administrația sa, iar The New York Times a relatat că oficiali americani au indicat că guvernul SUA ar urma, probabil, să ofere familiei Bolsonaro rezidență permanentă. În Brazilia, Curtea Supremă i-a cerut lui Flavio Bolsonaro să predea pașapoartele obișnuit și diplomatic la scurt timp după alegeri, pentru a preveni plecarea din țară înaintea unei investigații pentru delapidare și spălare de bani. Potrivit relatării, acesta ar fi ieșit din Brazilia pe timp de noapte, pe cale terestră către Argentina, apoi cu un avion privat către Ecuador și ulterior către Miami. După sosire, Flavio Bolsonaro a transmis că este „adevăratul președinte ales al Braziliei” și a descris acuzațiile drept o „vânătoare de vrăjitoare” motivată politic, fără să prezinte dovezi. Ce urmează: extrădarea rămâne incertă Deși Brazilia și SUA au un tratat de extrădare de mai multe decenii, nu este clar dacă Washington ar accepta o eventuală solicitare și nici dacă autoritățile braziliene îl vor inculpa pe Flavio Bolsonaro și vor cere formal extrădarea. În plus, Curtea Supremă a Braziliei a respins zvonurile potrivit cărora ar fi fost emis un mandat de percheziție pentru locuința sa. Între timp, propriul Partid Liberal al lui Bolsonaro a anunțat că acceptă rezultatul alegerilor, un detaliu care contrastează cu mesajele de contestare lansate de fostul senator din SUA. [...]
