Știri
Știri din categoria Externe
Germania condiționează o eventuală misiune în Strâmtoarea Ormuz de armistițiu și mandat ONU, iar cancelarul Friedrich Merz vrea să discute la Paris și despre o posibilă participare a SUA, potrivit Agerpres. Inițiativa are miză directă pentru comerțul internațional, după ce Teheranul a închis pasajul maritim pe fondul războiului din Orientul Mijlociu.
Merz urmează să participe vineri la o videoconferință a șefilor de stat organizată la Paris, coprezidată de președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer, dedicată unei „misiuni multilaterale și pur defensive” în strâmtoare. Cancelarul german a spus la Berlin că tema implicării forțelor armate americane va fi discutată în cadrul reuniunii, invocând „argumente bune” în favoarea acestei opțiuni.
În același timp, președintele francez ar prefera implementarea inițiativei fără SUA, cu țări voluntare „non-beligerante”. Scopul misiunii ar fi să însoțească redeschiderea Strâmtorii Ormuz, „odată ce războiul va lua sfârșit”.
Germania se declară „în principiu dispusă” să participe la securizarea căilor de trecere, însă Merz a enumerat condiții explicite:
„Suntem global încă foarte departe”, a conchis cancelarul.
Potrivit unei surse guvernamentale germane citate în material, o contribuție a Berlinului la o misiune internațională ar putea viza „deminarea” sau „recunoașterea maritimă la lungă distanță”.
De la începutul războiului, declanșat de SUA și Israel, Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, descrisă drept un pasaj maritim crucial pentru comerțul internațional. Deși un armistițiu „fragil” a intrat în vigoare pe 8 aprilie, situația rămâne tensionată, iar Washingtonul impune, de luni, o blocadă asupra navelor care provin sau se îndreaptă spre porturile iraniene.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan intră în discuțiile europene despre Strâmtoarea Ormuz , pe fondul efectelor asupra prețului combustibililor în România , participând vineri, 17 aprilie, la o reuniune inițiată de Emmanuel Macron și Keir Starmer, potrivit Ziarul Financiar . Miza întâlnirii este reluarea traficului maritim într-o zonă strategică pentru fluxurile globale de energie, cu impact direct asupra piețelor și, implicit, asupra costurilor resimțite de consumatori și companii. Reuniunea este programată la ora 15:00 și este dedicată situației din Strâmtoarea Ormuz. Discuțiile vizează „pașii pe care statele europene îi pot face” pentru redeschiderea rutei maritime, un coridor esențial pentru transportul petrolului și gazelor. Potrivit informațiilor transmise de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan va participa prin videoconferință, alături de alți oficiali internaționali, în timp ce organizatorii vor fi singurii prezenți fizic la întâlnire. De ce contează pentru economie: energie, transport și prețuri Închiderea Strâmtorii Ormuz are „implicații grave” asupra piețelor energetice globale și asupra economiei mondiale, iar efectele sunt resimțite și în România, în special prin prețul combustibililor, conform mesajului transmis de președinte pe Facebook și citat în material. „Alăturarea României la acest demers are loc pe fondul implicaţiilor grave pe care închiderea strâmtorii le are asupra pieţelor energetice globale, precum şi asupra economiei mondiale. Efectele sunt resimţite şi în România, în special în ceea ce priveşte preţul combustibililor.” În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că România este pregătită să participe la eforturile internaționale care ar putea contribui la menținerea prețurilor „la un nivel suportabil pentru populație”, precizând totodată că țara „își păstrează decizia clară de a nu se implica în conflictul din Orientul Mijlociu” și lucrează cu partenerii pentru „dezescaladare”. Context: România s-a alăturat unei declarații internaționale Materialul mai arată că, pe 20 martie, România s-a alăturat unei declarații semnate de mai multe state, între care Franța, Marea Britanie, Germania, Italia, Olanda și Japonia, conform anunțului președintelui. Ce urmează după reuniune nu este detaliat în sursă, însă tema explicită a discuțiilor este identificarea unor măsuri europene pentru reluarea traficului maritim în zonă, într-un context în care volatilitatea energetică se transmite rapid în costuri de transport și în prețurile la pompă. [...]
Tirurile dinspre Liban au declanșat lovituri israeliene chiar înainte de armistițiu , într-un episod care riscă să testeze aplicarea încetării focului anunțate pentru joi seară, potrivit Agerpres . Armata israeliană a transmis că lovește lansatoarele de rachete ale Hezbollah din Liban, după ce acestea ar fi tras rachete către nordul Israelului cu puțin peste o oră înainte de intrarea în vigoare a armistițiului. Comunicatul militar a fost publicat la ora 22:56 (19:56 GMT). În nordul Israelului, o persoană a fost grav rănită în urma tirurilor dinspre Liban, cu mai puțin de două ore înainte de momentul stabilit pentru încetarea focului, potrivit serviciilor de salvare din Israel. Armistițiul, anunțat anterior de președintele american Donald Trump , urma să intre în vigoare la ora 21:00 GMT. [...]
Donald Trump spune că Iranul ar fi acceptat să nu dețină arme nucleare pentru peste 20 de ani , o afirmație care, dacă s-ar confirma și s-ar transforma într-un acord, ar putea schimba cadrul de reglementare și control al programului nuclear iranian și ar influența direct riscurile geopolitice din regiune, cu efecte în lanț asupra piețelor energetice. Informațiile sunt prezentate de Digi24 , care citează BBC și Reuters. Trump a făcut declarațiile joi, discutând cu reporterii pe peluza Casei Albe, înaintea unei călătorii în Nevada și Arizona. El a spus că Teheranul ar fi de acord cu o perioadă „de peste 20 de ani” în care „nu vor deține arme nucleare”, susținând că există „o declarație foarte fermă”. „Avem o declarație foarte fermă, valabilă pentru o perioadă de peste 20 de ani, conform căreia aceștia nu vor deține arme nucleare.” Ce lipsește: reacția Iranului și dovezile invocate Potrivit BBC, Iranul nu a reacționat oficial la aceste afirmații. Totodată, Trump a vorbit „fără a prezenta dovezi”, conform relatării, despre faptul că Iranul ar fi acceptat să renunțe la uraniul îmbogățit despre care „se crede” că a fost îngropat după atacurile aeriene americano-israeliene de anul trecut. Ce urmează: armistițiul SUA–Iran și posibilitatea unui acord la Islamabad Trump a mai spus că ar putea prelungi armistițiul dintre SUA și Iran, care ar urma să expire săptămâna viitoare, dar a sugerat că s-ar putea să nu fie necesar. În același context, a indicat că, dacă se ajunge la un acord pentru încheierea războiului și acesta ar fi semnat la Islamabad, ar putea merge în capitala Pakistanului. În paralel, în a 48-a zi a conflictului din Orientul Mijlociu , Trump a anunțat un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban , care ar urma să intre în vigoare marți la ora 17:00, ora Coastei de Est (miezul nopții în România), după discuții cu liderii celor două țări. [...]
Declarațiile publice ale șefului Pentagon ului alimentează o nouă controversă despre folosirea religiei în mesajul politic , după ce Pete Hegseth a citat la o reuniune din Pentagon un „verset biblic” care, în realitate, reproduce aproape integral un pasaj din filmul „Pulp Fiction”, potrivit Focus . Hegseth, descris de publicație drept „ministrul american al războiului”, a rostit textul în cadrul unei „predici” ținute la Pentagon. Materialul citat de el include formulări despre „răzbunare” și „mânie”, încheiate cu „Amin”, dar introduce și un element care nu are legătură cu Biblia: „Sandy 1”. Ce a citat, de fapt, Hegseth Pasajul invocat provine „aproape cuvânt cu cuvânt” din filmul-cult „Pulp Fiction”, notează Focus, care trimite la un material separat despre filmul hollywoodian ( Focus ). În versiunea rostită la Pentagon, Hegseth a adaptat textul și a înlocuit numele lui Dumnezeu cu „Sandy 1”, indicativul radio (numele de apel) al unui pilot implicat în operațiunea de salvare a unui pilot de F-15 doborât, potrivit aceleiași surse. De ce contează episodul Criticii citați în articol văd episodul ca pe un semn al „instrumentalizării tot mai accentuate a religiei” de către administrația Trump. Focus mai precizează că doar o mică parte din pasajul rostit se regăsește, în mod real, în Biblie (publicația indică și un material separat despre un „mit” legat de Biblie: Focus ). Informația este atribuită de Focus publicației elvețiene „20 Minuten”, care ar fi relatat cazul invocând mai multe media americane; articolul nu detaliază însă care sunt aceste instituții media. Pentru context, Focus are și un material separat despre Hegseth ( Focus ). [...]
Rusia folosește un nou demers „memorial” pentru a-și susține linia politică în războiul din Ucraina , printr-o expoziție care reîncadrează relația cu Polonia și relativizează un loc simbol al crimelor sovietice, potrivit unei analize CNN . Inițiativa indică faptul că „rescrierea istoriei” rămâne o prioritate pentru Kremlin, în paralel cu presiunile geopolitice și economice generate de conflictele în curs. Expoziția, intitulată „10 secole de rusofobie poloneză”, a fost prezentată săptămâna trecută de Societatea Militar-Istorică Rusă, o structură sprijinită de stat, în regiunea Smolensk din vestul Rusiei. Conform comunicatului organizației, tema centrală este „ura elitelor statului polonez” față de Rusia și modul în care aceasta s-ar fi manifestat, inclusiv prin „sechestrarea de teritorii rusești” și „exterminarea” unor populații, folosind inclusiv termenul imperial „micii ruși” pentru ucraineni. De ce contează: locul ales și mesajul politic Elementul cu încărcătură majoră este amplasarea: expoziția se află pe terenul Memorialului Katyn , unde peste 20.000 de ofițeri polonezi, intelectuali și prizonieri de război au fost executați de poliția secretă sovietică în 1940. Smolensk este, totodată, locul unui alt episod traumatic pentru Polonia: prăbușirea avionului din 2010 în care au murit președintele Lech Kaczynski și alți oficiali de rang înalt, aflați în drum spre comemorarea a 70 de ani de la masacrul de la Katyn. CNN notează că autoritățile sovietice au acoperit crima timp de decenii, atribuind-o naziștilor, iar deschiderea expoziției a avut loc cu doar câteva zile înaintea unei comemorări oficiale a victimelor. În acest context, demersul este prezentat ca o „ofensă” la adresa memoriei istorice și un pas înapoi față de recunoașterea, în anumite momente din trecut, a responsabilității regimului lui Iosif Stalin. Reacții și semnale interne: „simbolismul” ca instrument Kirill Martynov, redactor-șef al publicației independente Novaya Gazeta Europe, a calificat gestul drept „rușinos”, într-o postare pe X, amintind că URSS a participat la dezmembrarea Poloniei alături de Hitler și că a executat prizonieri polonezi în 1940, pentru ca apoi să nege implicarea. Konstantin Sonin, profesor la University of Chicago Harris School of Public Policy, a comparat această acțiune cu alte gesturi simbolice recente ale autorităților ruse, inclusiv acordarea unui titlu onorific unei brigăzi ruse acuzate de crime de război la Bucha, în Ucraina. În interpretarea sa, profanarea locurilor „sacre” ale memoriei colective ar fi un tipar asociat lui Vladimir Putin. Legătura directă cu războiul din Ucraina Organizatorii conectează explicit expoziția la prezent, susținând că acordă „atenție deosebită” „rusofobiei” din Polonia contemporană și acuzând autoritățile poloneze că demolează monumente sovietice și furnizează arme și muniții forțelor armate ucrainene. Președintele Societății Militar-Istorice Ruse este Vladimir Medinski , descris de CNN drept un promotor al viziunii lui Putin despre „măreția istorică” a Rusiei și, totodată, negociator în discuții privind încetarea războiului din Ucraina. În analiza publicației, conflictul din Ucraina este prezentat și ca o încercare de a „rescrie istoria”, prin efortul militar de a „stinge” statalitatea ucraineană — fără succes până acum. [...]
SUA își mențin blocada asupra porturilor iraniene și cresc presiunea economică în timpul unui armistițiu, în paralel cu reechiparea și ajustarea dispozitivului militar american din Orientul Mijlociu, potrivit Stirile Pro TV , care citează CNN. Mesajul transmis de la vârful Pentagonului este că restricțiile vor rămâne în vigoare „atât timp cât va fi necesar”, iar nerespectarea lor ar putea atrage inclusiv folosirea forței. În acest interval de „pauză” în lupte, forțele americane din regiune „se reînarmează”, se reechipează și își ajustează „tacticile, tehnicile și procedurile”, a declarat amiralul Brad Cooper, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), care coordonează operațiunile americane în Orientul Mijlociu. Blocada porturilor și componenta economică Secretarul american al apărării, Pete Hegseth , a avertizat conducerea de la Teheran să „aleagă cu înțelepciune” și a spus că SUA vor menține blocajul asupra porturilor iraniene, în timp ce Departamentul Trezoreriei „maximizează presiunea economică”. În același context, Hegseth a amenințat că SUA ar putea viza infrastructura și obiectivele energetice dacă Iranul „alege greșit”. „Între timp şi atât timp cât va fi necesar, vom menţine acest blocaj de succes. Dar dacă Iranul alege greşit, atunci va avea parte de un blocaj şi de bombe care vor cădea asupra infrastructurii, energiei electrice şi energetice.” Semnal operațional: forțele rămân „în poziție” Președintele Comitetului Șefilor de Stat Major, generalul Dan Caine, a spus că, pe durata acestei pauze, forțele SUA rămân „în poziție” și pregătite să reia lupte majore. Tot el a avertizat că SUA ar putea aborda nave sau ar putea folosi chiar forța împotriva celor care nu respectă blocada. Caine a precizat că 13 nave „s-au întors” până acum și că, până joi dimineață, SUA nu a fost nevoită să abordeze „nicio navă anume”. El a adăugat că armata americană va urmări navele din orice țară care ar putea oferi „sprijin material” Iranului în alte regiuni. Ce spune Pentagonul despre capacitatea Iranului și rolul Chinei Hegseth a susținut că Iranul „dezgroapă” rachete și lansatoare din instalațiile bombardate și că nu își poate reface capacitățile militare, invocând lipsa unei industrii de apărare capabile să înlocuiască echipamentele pierdute. În sprijinul acestei idei, materialul menționează că CNN a relatat anterior despre imagini din satelit care ar arăta utilaje săpând după lansatoare de rachete blocate sub pământ. În plus, Hegseth a respins informațiile potrivit cărora China ar intenționa să trimită arme în Iran, afirmând că SUA ar fi primit asigurări că acest lucru nu se va întâmpla și că subiectul ar fi fost discutat între Donald Trump și Xi Jinping . De ce contează Menținerea unei blocade asupra porturilor și „maximizarea presiunii economice” indică o strategie de constrângere care combină instrumente militare și financiare, cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale ale Iranului și asupra riscului operațional pentru transportul maritim din regiune. În același timp, avertismentul că SUA ar putea aborda nave care nu respectă blocada ridică miza pentru operatorii care tranzitează zona și pentru statele care ar putea fi acuzate de „sprijin material” pentru Teheran. [...]
