Știri
Știri din categoria Externe
Spania își accelerează diversificarea parteneriatelor economice ale UE printr-un pachet de 15 acorduri cu Brazilia, într-un moment în care Madridul încearcă să reducă dependența de un aliat american perceput ca mai puțin predictibil, potrivit Adevărul.
Premierul Pedro Sánchez și președintele Luiz Inácio Lula da Silva au semnat acordurile la Barcelona, în cadrul unui summit de două zile la care participă aproximativ zece șefi de stat și de guvern. În total, au fost convenite 15 înțelegeri care vizează domenii precum exploatarea resurselor minerale critice, telecomunicațiile și dezvoltarea inteligenței artificiale, relatează Bloomberg, citat de publicație.
Pachetul de acorduri este prezentat ca parte a unui efort mai amplu al guvernului spaniol de consolidare a relațiilor cu parteneri internaționali, pe fondul tensiunilor cu administrația președintelui american Donald Trump. În acest context, Sánchez și Lula au salutat și acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur, încheiat după două decenii de negocieri.
Sánchez este descris drept unul dintre cei mai vocali critici ai lui Donald Trump în Uniunea Europeană. Potrivit materialului, el s-a opus unei operațiuni militare comune a SUA și Israelului împotriva Iranului, pe care a numit-o „ilegală”, și a refuzat utilizarea spațiului aerian spaniol și a bazelor militare americane de pe teritoriul Spaniei.
Ca reacție, Trump a amenințat cu suspendarea relațiilor comerciale cu Madridul. La summit, participanții și-au exprimat opoziția față de războiul din Iran și față de ceea ce au descris drept o politică externă intervenționistă a Statelor Unite în afara cadrului instituțiilor internaționale.
Un sondaj citat de Politico, menționat în articol, indică o susținere ridicată în Spania pentru o Europă mai independentă: 51% dintre respondenții spanioli consideră că Washingtonul reprezintă o „amenințare” pentru Europa, iar 94% susțin ideea unei Europe mai autonome, chiar și cu costuri economice semnificative. În ansamblu, 87% dintre respondenții din cele șase țări europene incluse în studiu sprijină această direcție.
Sondajul mai arată că majoritatea spaniolilor sunt favorabili unei cooperări militare mai strânse la nivel european, inclusiv posibilitatea desfășurării de trupe pentru apărarea unui stat membru atacat.
Recomandate
Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit în SUA, ceea ce complică negocierile și menține riscul pe ruta Hormuz , potrivit The Jerusalem Post , care relatează declarații ale conducerii parlamentului iranian și ale Ministerului de Externe de la Teheran. Președintele Parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf , l-a acuzat pe președintele SUA, Donald Trump, că a făcut „șapte afirmații într-o oră”, pe care le-a catalogat drept false, inclusiv în legătură cu statutul Strâmtorii Hormuz și cu uraniul îmbogățit al Iranului. Ghalibaf a susținut că astfel de declarații nu ajută nici în planul războiului informațional, nici în negocieri. Uraniul îmbogățit: Teheranul spune că „nu este o opțiune” să fie scos din țară Un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat pentru presa de stat iraniană că Iranul nu își va transfera uraniul îmbogățit „nicăieri”, contrazicând afirmații anterioare ale lui Trump potrivit cărora Teheranul ar fi acceptat acest lucru. Trump a spus anterior pentru Reuters că „praful nuclear” al Iranului va fi recuperat „foarte curând” și a descris un scenariu în care SUA ar urma să „excaveze cu utilaje mari” și să transporte materialul în Statele Unite. Hormuz: „deschis” doar în condițiile impuse de Iran, pe fondul blocadei Ghalibaf a contestat și afirmația lui Trump că Strâmtoarea Hormuz ar fi „complet deschisă și pregătită pentru afaceri și tranzit”. Într-o postare pe Truth Social, Trump a susținut că o blocadă americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare „până când tranzacția” cu Iranul va fi „100% completă”. În replică, Ghalibaf a spus că, atât timp cât blocada continuă, strâmtoarea „nu va rămâne deschisă” și că tranzitul se va face pe „ruta desemnată” și cu „autorizare iraniană”. El a adăugat că regulile vor fi stabilite „pe teren, nu pe rețelele sociale”. Ce urmează: diferențe „semnificative” și negocieri încă neînchise Un oficial iranian de rang înalt a declarat pentru Reuters că există în continuare diferențe importante între Iran și SUA pentru a ajunge la un acord care să pună capăt războiului și că menținerea Strâmtorii Hormuz deschise este condiționată de respectarea de către SUA a termenilor încetării focului. Același oficial a spus că „nu s-a ajuns la niciun acord” asupra detaliilor dosarului nuclear și că sunt necesare negocieri serioase. Teheranul ar spera la un acord preliminar „în zilele următoare”, cu Pakistanul în rol de mediator, și ia în calcul prelungirea încetării focului pentru a crea spațiu de discuții privind ridicarea sancțiunilor și obținerea de compensații pentru pagubele de război. În schimb, Iranul ar urma să ofere „asigurări” privind caracterul pașnic al programului său nuclear, potrivit oficialului citat. [...]
Războiul din Iran a dat Rusiei temporar putere de piață la petrol în relația cu China , iar acest avantaj a crescut veniturile Moscovei și i-a întărit poziția de negociere față de Beijing, potrivit Digi24 . Miza economică este însă volatilă: anunțul Teheranului privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz riscă să inverseze din nou balanța în favoarea Chinei, prin relaxarea presiunii pe aprovizionare. În analiza citată de Digi24, blocada porturilor iraniene de către SUA a împins China să depindă mai mult de petrolul rusesc, într-un moment în care economia chineză este descrisă ca fiind afectată de tarifele comerciale impuse de administrația Trump și de eforturile Washingtonului de a readuce producția companiilor americane în țară. În acest context, Rusia ar fi recâștigat un „atu” pierdut în ultimii ani: capacitatea de a influența prețul principalului său produs de export. Efectul imediat: prețuri mai mari și venituri în creștere pentru Moscova Digi24 notează că, înainte ca Teheranul să anunțe că Strâmtoarea Ormuz va rămâne „complet deschisă” pe durata armistițiului, țițeiul rusesc ajunsese să se vândă cu 100–120 de dolari pe baril, nivel descris ca fiind de două ori mai mare decât prețul plătit de China Rusiei în ianuarie 2023. Pe fondul acestei scumpiri, veniturile Moscovei din exportul de țiței și produse derivate au urcat în martie la 19 miliarde de dolari (aprox. 85,5 miliarde lei), față de 9,75 miliarde de dolari (aprox. 43,9 miliarde lei) în februarie, potrivit Agenției Internaționale a Energiei, citată de Digi24. Publicația menționează că februarie a fost un „record negativ” de la începutul războiului din Ucraina. De ce contează: un avantaj economic care se traduce în autonomie strategică Ideea centrală este că această „putere de piață” ar fi întărit autonomia strategică a Moscovei în parteneriatul cu Beijingul, reducând gradul de subordonare al Rusiei față de China. În paralel, Digi24 arată că Trump ar fi folosit contextul pentru a „manipula” echilibrul dintre Beijing și Moscova, inclusiv printr-o derogare de 30 de zile de la sancțiunile privind petrolul rusesc, emisă la mijlocul lunii martie, care ar fi stabilizat piața globală a petrolului și ar fi schimbat dinamica Rusia–China. Semnalul de piață după Ormuz: scăderi la bursă și la petrol După anunțul Iranului, bursa de la Moscova a scăzut, la fel și acțiunile Rosneft, Gazprom Neft, Lukoil și Tatneft, mai arată Digi24. În același timp, prețurile globale ale petrolului au coborât cu peste 11%, iar Brent a ajuns la 88 de dolari pe baril, potrivit Moscow Times, citat de publicație. Ce urmează: risc de reblocare și o fereastră scurtă de incertitudine Digi24 avertizează că, dacă SUA și Iranul nu ajung la un acord de pace sau la extinderea armistițiului de două săptămâni, tranzitul navelor comerciale prin Strâmtoarea Ormuz ar putea fi blocat din nou începând de miercuri la miezul nopții. Separat, încetarea focului convenită între Israel și Liban ar urma să se încheie pe 26 aprilie. În acest cadru, avantajul Rusiei din relația energetică cu China rămâne legat de evoluțiile militare și de securitate din regiune, adică de factori pe care Moscova și Beijingul nu îi controlează direct. [...]
Incertitudinea privind prelungirea armistițiului cu Iranul menține riscul pe ruta Ormuz , un punct critic pentru aprovizionarea globală cu petrol, în condițiile în care Donald Trump a vorbit despre „vești destul de bune”, dar fără detalii și cu avertismentul că încetarea focului ar putea să nu fie extinsă dacă nu se ajunge la un acord până miercuri, potrivit Agerpres . Cu câteva ore înaintea declarațiilor lui Trump, Iranul redeschisese temporar Strâmtoarea Ormuz , după un acord separat de armistițiu între Israel și Liban, mediat de SUA. Totuși, mesajele ulterioare ale părților au alimentat incertitudinea privind revenirea rapidă la normal a transportului maritim prin strâmtoare. Trump a spus, la bordul Air Force One, că „lucrurile merg foarte bine” și că se negociază în weekend, insistând că „principalul lucru” este ca Iranul să nu aibă armă nucleară. În același timp, președintele american a indicat că ar putea pune capăt armistițiului dacă nu există un acord pe termen lung înainte de expirarea acestuia, miercuri, și a adăugat că blocada americană a porturilor iraniene va continua. De ce contează: Ormuz rămâne un risc operațional pentru piața petrolului Războiul cu Iranul, început pe 28 februarie printr-un atac americano-israelian, a dus la o creștere bruscă a prețurilor petrolului, pe fondul închiderii de facto a strâmtorii, pe unde tranzita aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol, conform informațiilor citate în material. Sâmbătă, un convoi de petroliere traversa Strâmtoarea Ormuz, prima mișcare majoră de nave pe această rută de la declanșarea războiului, potrivit datelor MarineTraffic menționate de Reuters. Iranul a transmis că toate navele comerciale care traversează strâmtoarea trebuie să se coordoneze cu Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice , o schimbare față de perioada de dinaintea războiului. Ministerul Apărării iranian a mai precizat, într-un comunicat citat de televiziunea de stat, că navele militare și cele legate de „forțele ostile” – SUA și Israel – nu au voie să treacă. Negocierile: calendar neclar și divergențe pe dosarul nuclear Nu este clar dacă în acest weekend vor avea loc convorbiri directe. Trump a declarat pentru Reuters că sunt probabile mai multe discuții directe SUA–Iran, însă unii diplomați au apreciat că acest lucru este puțin probabil, invocând logistica pregătirii unei întâlniri la Islamabad, unde ar urma să aibă loc discuțiile. Sâmbătă dimineața nu existau semne de pregătiri pentru negocieri în capitala pakistaneză, după ce discuțiile de weekendul trecut – cele mai importante între SUA și Iran de la Revoluția Islamică din 1979 – s-au încheiat fără acord. CNN, citând surse iraniene anonime, a relatat că o nouă rundă de discuții ar urma să aibă loc luni în Pakistan, iar delegațiile ar fi așteptate să sosească în acest weekend. Separat, o sursă pakistaneză familiarizată cu medierea a spus că o întâlnire ar putea produce un memorandum inițial de înțelegere, urmat de un acord de pace cuprinzător în 60 de zile. Pe fond, rămâne neclar cum vor aborda părțile programul nuclear iranian. Trump a spus pentru Reuters că SUA vor elimina stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului, în timp ce purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei, a declarat la televiziunea de stat că materialul nu va fi transferat nicăieri. În discuțiile de weekendul trecut, SUA ar fi propus o suspendare de 20 de ani a oricărei activități nucleare iraniene, iar Iranul ar fi sugerat o oprire de trei până la cinci ani, potrivit unor persoane familiarizate cu propunerile. În paralel, președintele parlamentului iranian și negociatorul senior Mohammad Baqer Qalibaf a avertizat pe rețelele sociale că Strâmtoarea Ormuz „nu va rămâne deschisă” dacă blocada americană continuă. Surse iraniene au mai spus pentru Reuters că „au mai rămas decalaje de rezolvat” înainte de un acord preliminar, iar clericul Ahmad Khatami a afirmat, la rugăciunile de vineri, că „poporul nostru nu negociază în timp ce este umilit”. [...]
Iranul a început redeschiderea parțială a spațiului aerian, un pas cu impact operațional imediat pentru rutele internaționale , după intrarea în vigoare a armistițiului cu Statele Unite , potrivit G4Media . Măsura vine după șapte săptămâni de închidere, pe fondul războiului cu SUA și Israel. Autoritățile iraniene vor permite tranzitul zborurilor internaționale prin partea de est a țării, iar reluarea operațiunilor va fi făcută treptat, conform informațiilor transmise de agențiile EFE și AFP, citate de Agerpres. „Spaţiul aerian al ţării şi mai multe aeroporturi au fost redeschise începând de astăzi, ora 7:00, ora locală (3:30 GMT)”, a relatat Autoritatea Aviaţiei Civile Iraniene , potrivit agenţiei de ştiri Tasnim. Ce se redeschide și în ce condiții Autoritatea Aviației Civile din Iran a indicat că: zborurile internaționale pot tranzita Iranul pe rute situate în estul țării; operațiunile vor fi reluate gradual; decizia a fost luată după o evaluare a condițiilor de securitate realizată de un comitet de coordonare civil-militar. Reluarea completă a operațiunilor rămâne condiționată de „pregătirea tehnică și operațională” a structurilor civile și militare care gestionează aeroporturile, potrivit aceleiași autorități. Context: închidere după bombardamente, armistițiu cu termen limită Spațiul aerian iranian a fost închis după începerea campaniei de bombardamente israeliano-americane din 28 februarie, care a durat 39 de zile consecutive, înainte ca un armistițiu de două săptămâni să intre în vigoare pe 8 aprilie. Armistițiul ar urma să expire miercurea viitoare. Separat, FlightRadar24 a indicat că, cu puțin timp înainte de ora 07:00 GMT, nu zbura încă nicio aeronavă deasupra Iranului, semn că reluarea traficului poate întârzia față de momentul anunțat al redeschiderii. [...]
Atacul asupra infrastructurii energetice a lăsat fără electricitate circa 380.000 de consumatori din regiunea Cernihiv, întrerupere care lovește direct funcționarea localităților și activitatea economică, potrivit G4Media . O centrală electrică din regiunea Cernihiv (nordul Ucrainei) a fost avariată în urma unui atac rusesc, iar pana de curent s-a produs sâmbătă dimineață, 18 aprilie, în jurul orei 04:00, conform informațiilor transmise de compania de distribuție Chernihivoblenergo pe Telegram, preluate de Ukrinform . Întreruperea alimentării cu energie a afectat mai multe orașe și districte, inclusiv Cernihiv, Pryluky, Nijin și Slavutych, precum și districtele Cernihiv, Nijin și Pryluky. „La ora 04:00, o centrală electrică critică din districtul Nijin a fost avariată în atacul inamic. Drept urmare, 380.000 de consumatori din Cernihiv, Pryluky, Nijin, Slavutych, precum și din districtele Cernihiv, Nijin și Pryluky, au rămas fără curent electric.” Ce urmează în teren Echipele de intervenție lucrează pentru restabilirea alimentării cu energie în zonele afectate, potrivit aceleiași informări. Incidentul vine la o zi după un alt atac, în urma căruia o centrală termică din Cernihiv și-a suspendat activitatea, mai notează articolul. [...]
Reluarea tranzitului civil prin Strâmtoarea Ormuz a fost testată de un vas de croazieră fără pasageri, primul care a traversat zona de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Mișcarea este relevantă pentru comerțul maritim deoarece semnalează o posibilă normalizare operațională pe o rută strategică, însă doar în condițiile unui armistițiu descris ca fragil. Nava identificată de serviciul de monitorizare a traficului naval MarineTraffic este Celestyal Discovery , un vas sub pavilion maltez, menționat de Euronews. Potrivit informațiilor citate, vasul nu avea pasageri la bord, a plecat din Dubai vineri după ce a stat la doc 47 de zile și se îndreaptă spre Oman, unde ar urma să ajungă sâmbătă. De ce contează: redeschidere condiționată de armistițiu Redeschiderea Strâmtorii Ormuz vine după ce Iranul și Statele Unite au anunțat că această cale navigabilă va fi complet deschisă traficului comercial pe durata armistițiului. Teheranul a confirmat oficial reluarea navigației, într-un context regional tensionat, marcat de încetarea temporară a focului dintre Israel și Liban. Riscul operațional rămâne ridicat În pofida reluării tranzitului, situația este prezentată ca volatilă. Hezbollah, susținut de Iran, a anunțat că își menține forțele în stare de alertă și a avertizat că va reacționa dacă Israelul ar încălca armistițiul. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis, la rândul său, că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” în cazul unei agresiuni din partea Statelor Unite sau a Israelului. De partea cealaltă, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că armata va continua să controleze teritoriile ocupate în sudul Libanului și să acționeze împotriva infrastructurii considerate a aparține Hezbollah. El a susținut că obiectivul strategic – dezarmarea grupării – nu a fost atins și că sudul Libanului nu este complet demilitarizat, iar Israelul ia în calcul reluarea acțiunilor militare după expirarea armistițiului dacă demersurile diplomatice nu dau rezultate. [...]
