Știri
Știri din categoria Externe
Franța respinge ideea folosirii NATO în Strâmtoarea Ormuz, pe fondul amenințărilor președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere a SUA din alianță, potrivit HotNews.ro, care citează Reuters. Parisul susține că NATO are un rol defensiv în spațiul euro-atlantic și nu ar trebui angrenată în operațiuni în Golf.
Trump a declarat într-un interviu pentru Reuters că va spune, într-un discurs către națiune programat miercuri seară la ora locală 21:00 (joi, ora 04:00 în România), că ia „absolut” în calcul retragerea Statelor Unite din NATO. El și-a motivat poziția prin nemulțumirea față de lipsa sprijinului aliaților pentru acțiunea militară a SUA împotriva Iranului, reluând comentarii făcute anterior pentru Daily Telegraph.
Replica oficială a venit de la Alice Rufo, ministru adjunct al Armatei, în cadrul conferinței „Război și Pace” de la Paris. Ea a argumentat că mandatul alianței nu include operațiuni în Strâmtoarea Ormuz și a invocat riscul încălcării dreptului internațional.
„Permiteți-mi să vă reamintesc ce este NATO. Este o alianță militară preocupată de securitatea regiunii euro-atlantice. Nu este concepută pentru a desfășura operațiuni în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar constitui o încălcare a dreptului internațional”, a declarat Alice Rufo.
Rufo a mai spus că înțelege iritarea americană față de refuzul Franței de a se alătura unei coaliții pentru deblocarea imediată a strâmtorii, dar a subliniat că Parisul preferă un plan de restabilire a tranzitului și a libertății de navigație prin mijloace „care nu au caracter ofensiv”.
Potrivit Reuters, tensiunile au fost amplificate după ce Franța ar fi refuzat Israelului utilizarea spațiului său aerian pentru a transfera arme americane destinate războiului din Iran, informație atribuită de agenție unor surse. Acest episod a alimentat criticile lui Trump la adresa Parisului.
În același timp, Rufo a încadrat poziția Franței într-o linie mai veche a politicii de apărare europene, afirmând că țara sa, ca membru fondator al NATO și al Uniunii Europene, susține de două decenii că europenii trebuie să-și asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru apărarea colectivă în Europa.
Președintele Emmanuel Macron a declarat miercuri că Franța „nu a fost consultată” cu privire la declanșarea războiului de către SUA și Israel împotriva Iranului și că nu participă la acesta, relatează AFP, citată de HotNews.ro. Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat de postul japonez NHK, cu prilejul vizitei sale la Tokyo.
Macron a reluat apelul la „pace, dezescaladare” și reluarea negocierilor, avertizând asupra riscului unei campanii prelungite fără un cadru ulterior de cooperare. El a pledat și pentru „redeschiderea” Strâmtorii Ormuz „în bună ordine”, „în mod pașnic”, „în concert cu toate părțile implicate”.
Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o arteră vitală pentru aprovizionarea globală cu petrol, iar blocarea de facto a pasajului, pe fondul ripostei iraniene, împiedică tranzitul țițeiului și afectează economiile mai multor țări, inclusiv Japonia, dependentă de importurile din Orientul Mijlociu.
În acest context, Macron a susținut că Franța și Japonia, „împreună cu multe alte țări” din Asia, Orientul Mijlociu și Europa, ar putea contribui la asigurarea unui tranzit funcțional prin Ormuz, insistând că nu este vorba „deloc” despre o „opțiune militară”.
Următorul moment-cheie este discursul anunțat de Trump, în care acesta ar urma să detalieze dacă și în ce termeni ia în calcul retragerea SUA din NATO. În paralel, poziția Franței indică o delimitare între apărarea colectivă euro-atlantică și gestionarea crizei din Golf, pe care Parisul o vede legată de un cadru internațional și de măsuri neofensive.
În esență, disputa combină două planuri: presiunea politică asupra aliaților NATO și dezbaterea privind instrumentele acceptabile pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Principalele elemente invocate în poziția franceză sunt:
Recomandate
Președintele finlandez Alexander Stubb spune că se conturează un „NATO mai european” , potrivit G4Media , care citează o informare transmisă de biroul președintelui de la Helsinki după o convorbire telefonică avută miercuri cu președintele american Donald Trump. Conform comunicatului, Stubb i-a spus lui Trump că Europa „își asumă responsabilitatea”, în contextul discuțiilor despre rolul și contribuțiile europene în cadrul alianței. Informația apare într-un moment în care, relatează Reuters, Trump a declarat că intenționează să spună într-un discurs adresat națiunii că ia în considerare retragerea Statelor Unite din NATO. „Discuții constructive și schimb de idei privind NATO, Ucraina și Iran. Problemele există pentru a fi rezolvate, în mod pragmatic”, a scris Stubb într-o postare pe rețelele de socializare. Biroul președintelui finlandez a mai indicat că tema unui „NATO mai european” ar urma să fie pe agenda summitului anual al alianței, programat la Ankara, în 7 și 8 iulie. Miza discuției este legată de echilibrul de responsabilități în interiorul NATO și de direcția politică a alianței, în condițiile în care o eventuală retragere a SUA ar avea implicații majore pentru arhitectura de securitate a Europei și pentru planificarea apărării la nivelul statelor membre. [...]
Keir Starmer spune că Marea Britanie trebuie să își apropie relațiile cu UE pe fondul războiului cu Iranul și al unui climat internațional „tot mai instabil și periculos”, potrivit Adevărul . Într-o declarație făcută miercuri dimineață, premierul britanic a respins amenințările președintelui american Donald Trump privind o posibilă retragere a SUA din NATO, argumentând că interesul național pe termen lung al Regatului Unit impune consolidarea legăturilor cu partenerii europeni. Declarațiile vin după ce Trump a criticat Alianța Nord-Atlantică și a sugerat că o retragere americană nu mai este de neconceput. Trump a numit NATO „un tigru de hârtie” . În replică, Starmer a susținut că NATO rămâne „cea mai eficientă alianță militară din istorie”, care a garantat securitatea Occidentului timp de decenii. El a insistat că Marea Britanie rămâne pe deplin angajată în cadrul alianței și că deciziile Londrei vor fi ghidate de interesul național britanic. În același timp, premierul laburist a reiterat că războiul cu Iranul „nu este războiul nostru” și că Regatul Unit nu va fi atras în conflict. Totuși, a admis că evoluțiile globale obligă Marea Britanie să își întărească parteneriatul cu Europa, inclusiv prin cooperare mai strânsă în economie și securitate, pe baza unor valori și interese comune. Starmer a reafirmat însă angajamentul electoral al Partidului Laburist de a nu reintra în piața unică sau în uniunea vamală a UE, iar în perioada următoare ar urma un summit cu UE pentru formalizarea angajamentelor și conturarea direcțiilor de cooperare. Pe plan intern, guvernul de la Londra menține poziția de a nu trimite trupe terestre în zonă, iar implicarea britanică este descrisă ca limitată la acțiuni defensive, inclusiv misiuni aeriene pentru protejarea cetățenilor și intereselor britanice și a aliaților din regiune. În paralel, războiul începe să se vadă în costul vieții: facturile la energie sunt estimate să urce cu aproximativ 288 de lire anual, motorina se apropie de 2 lire pe litru, iar șoferii ar fi plătit deja cu peste 500 de milioane de lire în plus pentru combustibil de la începutul conflictului, pe fondul tensiunilor legate de livrările de petrol controlate de Iran. Executivul britanic organizează reuniuni de urgență pentru a limita efectele asupra bugetelor familiilor, în timp ce specialiștii avertizează că facturile la energie ar putea crește semnificativ în această vară. Analiștii indică drept factor major instabilitatea din regiune, inclusiv riscurile din Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic pentru transportul global de energie, iar în lipsa unor semnale de detensionare consideră că prețurile ridicate ar putea persista, amplificând presiunea asupra gospodăriilor și economiei britanice. [...]
Donald Trump susține că președintele Iranului a cerut un armistițiu , potrivit Agerpres , care citează agenția Reuters. Declarația a fost făcută miercuri, 1 aprilie 2026, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al discuțiilor despre securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, rută esențială pentru transporturile globale de petrol. Mesajul a fost publicat de președintele SUA pe rețeaua sa, Truth Social, unde Trump a condiționat luarea în considerare a unui armistițiu de „deschiderea” Strâmtorii Ormuz și de eliminarea oricăror blocaje. În aceeași postare, liderul de la Casa Albă a folosit un limbaj agresiv la adresa Iranului și a descris actuala conducere de la Teheran drept „Noul Regim”. „Președintele Noului Regim din Iran, mult mai puțin Radicalizat și mult mai inteligent decât predecesorii săi, tocmai a cerut Statelor Unite ale Americii un ARMISTIȚIU! Îl vom lua în considerare când Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă, liberă și fără obstacole. Până atunci, aruncăm Iranul în neființă, sau cum se spune, înapoi în Epoca de Piatră!!! Președintele DJT” Agerpres menționează că majusculele din mesaj îi aparțin lui Trump. Din informațiile transmise, nu reiese dacă solicitarea de armistițiu invocată de președintele american a fost confirmată independent sau dacă au existat contacte oficiale între Washington și Teheran pe această temă. În același material, Agerpres indică și existența unei știri conexe, potrivit căreia Iranul ar nega că i-ar fi cerut lui Trump un armistițiu, ceea ce sugerează o dispută de comunicare între cele două părți și menține incertitudinea privind un posibil deznodământ diplomatic pe termen scurt. [...]
Emiratele Arabe Unite se pregătesc să sprijine o coaliție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax , care citează informații transmise de oficiali arabi către The Wall Street Journal. Miza este reluarea navigației printr-un punct strategic pentru transporturile de energie, în contextul escaladării conflictului din regiune. Conform relatării, Emiratele fac lobby pentru o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care ar autoriza o astfel de mișcare. În paralel, diplomații din Emirate ar fi îndemnat SUA și puteri militare din Europa și Asia să formeze o coaliție care să forțeze deschiderea strâmtorii. Totodată, un oficial din Emiratele Arabe Unite a spus că țara analizează scenarii privind un posibil rol militar în asigurarea securității Strâmtorii Ormuz. Într-o declarație, Ministerul Afacerilor Externe din Emirate a invocat două rezoluții: una adoptată de ONU, care condamnă atacurile Iranului asupra orașelor sale, și alta a Organizației Maritime Internaționale, care condamnă închiderea strâmtorii. „Vom pleca foarte curând”, le-a spus Trump reporterilor din Biroul Oval de la Casa Albă, adăugând că retragerea SUA ar putea avea loc „în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”, potrivit Reuters. The Wall Street Journal mai notează că implicarea Emiratelor într-o acțiune de redeschidere a strâmtorii ar veni cu riscuri, deoarece poziționarea țării ca beligerant împotriva Iranului ar putea alimenta tensiuni și după încheierea războiului. Pe de altă parte, Arabia Saudită și alte state din Golf ar dori continuarea conflictului până la neutralizarea sau răsturnarea regimului de la Teheran, potrivit unor oficiali arabi citați. În același timp, publicația americană relatează că președintele SUA, Donald Trump, le-ar fi spus consilierilor că este dispus să încheie campania militară împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, pe fondul evaluării că o misiune de redeschidere ar prelungi operațiunea dincolo de intervalul stabilit anterior de patru până la șase săptămâni. Marți, Trump a afirmat că SUA ar putea încheia campania în două-trei săptămâni. [...]
Donald Trump va susține miercuri seară un discurs despre Iran , potrivit Adevărul , care citează anunțul făcut de Karoline Leavitt , purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. Leavitt a precizat că intervenția este programată pentru 1 aprilie, la ora 21:00 ET (ora 04:00 în România, joi, 2 aprilie), și că președintele va oferi „o actualizare importantă despre Iran”. Conform unei analize publicate de The Wall Street Journal , Trump ar fi dispus să pună capăt confruntării militare cu Iranul chiar și în scenariul în care Strâmtoarea Ormuz rămâne parțial blocată. Potrivit surselor citate în analiză, președintele le-ar fi transmis consilierilor că este pregătit să încheie campania militară împotriva Teheranului, acceptând riscul ca accesul prin această rută maritimă să nu fie redeschis complet. În evaluarea unor oficiali americani, o astfel de decizie ar permite Iranului să își păstreze controlul asupra zonei și ar amâna o operațiune considerată extrem de complexă, respectiv redeschiderea integrală a culoarului maritim, important pentru comerțul global. Trump a criticat, totodată, anumiți aliați europeni, acuzându-i că au refuzat să sprijine Statele Unite în conflictul cu Iranul. „Toate acele țări care nu pot obține combustibil pentru avioane din cauza Strâmtorii Ormuz, precum Regatul Unit, care a refuzat să se implice în decapitarea Iranului, am o sugestie pentru voi: numărul 1, cumpărați din SUA, avem din belșug, și numărul 2, adunați-vă curajul întârziat, mergeți la Strâmtoare și pur și simplu LUAȚI-L. Va trebui să începeți să învățați să luptați singuri, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute, așa cum nici voi nu ați fost pentru noi. Iranul a fost, în esență, devastat. Partea grea a trecut. Mergeți și luați-vă propriul petrol!” [...]
Emmanuel Macron a lăudat la Tokyo „predictibilitatea” Europei în contrast cu imprevizibilitatea Statelor Unite sub Donald Trump, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Mesajul a fost transmis miercuri, 1 aprilie 2026, în fața unui public de lideri de afaceri și investitori japonezi, în a doua zi a vizitei sale în Japonia. Macron a susținut că, deși Europa este percepută uneori ca „mai lentă”, stabilitatea pozițiilor sale devine un avantaj într-un context geopolitic volatil. El a criticat implicit decizii luate „fără avertizarea” aliaților, o trimitere la războiul declanșat cu peste o lună în urmă de SUA și Israel împotriva Iranului, conflict care a dus la blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru exporturile de petrol din Orientul Mijlociu. „Predictibilitatea are valoare, și am demonstrat-o în ultimii ani și, îndrăznesc să spun, din nou în ultimele săptămâni: suntem acolo unde știți că vom fi.” În acest context, președintele francez a vorbit despre „impacturi dramatice asupra energiei”, subliniind că Japonia depinde în proporție de 95% de regiune pentru importurile de țiței și că efectele se resimt și în Europa, prin creșterea costurilor energiei. Înaintea întâlnirii programate miercuri după-amiază cu prim-ministrul japonez Sanae Takaichi, Macron a afirmat că Europa susține dreptul internațional, revenirea la diplomație și o soluție negociată. Macron a îndemnat mediul economic japonez să privească „Franța și Europa cu alți ochi”, indicând ca direcție consolidarea și extinderea parteneriatelor franco-japoneze în domenii precum tehnologiile cuantice, inteligența artificială, semiconductorii, spațiul și apărarea. El a vorbit și despre nevoia de a reduce dependențele de „puterile hegemonice”, nominalizând China și Statele Unite, și a propus ca legătura dintre Japonia și Franța să devină baza unei „coaliții de independenți”, între țări europene, state asiatice și economii emergente precum India și Brazilia. Vizita lui Macron în Japonia, a patra în cei nouă ani de mandat, dar prima descrisă ca fiind cu adevărat bilaterală, urmează să se încheie joi cu un prânz al cuplului prezidențial francez cu împăratul Naruhito și împărăteasa, după care președintele francez va merge în Coreea de Sud până vineri. [...]
