Știri
Știri din categoria Externe

Rusia avertizează că ar putea urma represalii diplomatice dacă Regatul Unit va încerca să limiteze drepturile Moscovei în momentul în care Londra va prelua președinția G20 în 2027, potrivit Digi24. Mesajul ridică miza politică a organizării summitului G20 de anul viitor de la Manchester, într-un context în care sancțiunile britanice împotriva lui Vladimir Putin pot deveni un test de funcționare pentru forumul economic al marilor economii.
Avertismentul vine la mai puțin de două săptămâni după ce publicația The Economist l-a citat pe premierul britanic Andy Burnham, care ar fi spus că Putin nu va participa la summitul G20 de la Manchester, programat pentru noiembrie 2027, din cauza sancțiunilor impuse de Regatul Unit în legătură cu războiul din Ucraina.
Declarația oficială rusă a fost formulată de Marat Berdiev, ambasador cu însărcinări speciale al Ministerului de Externe de la Moscova, într-un interviu pentru agenția RIA, preluat de Reuters și Agerpres.
„Vom vedea cum se va comporta cu adevărat Londra. Un lucru este cert: nicio încălcare a drepturilor Rusiei nu va rămâne nesancționată. Orice pas greșit în această privință va avea consecințe grave.”
Berdiev a susținut că statul care deține președinția rotativă a G20 nu are dreptul să impună condiții sau să decidă cine participă la lucrările forumului, exprimându-și totodată speranța că „un scenariu negativ” poate fi evitat.
Rusia rămâne membră a G20, în pofida eforturilor statelor occidentale de a o izola din cauza războiului din Ucraina, iar, în mod tradițional, țările gazdă invită toți membrii la summitul anual.
Washingtonul, care deține în prezent președinția G20, l-a invitat pe Putin la summitul G20 care va avea loc la Miami în decembrie. Kremlinul nu a precizat încă dacă liderul rus va participa personal sau va trimite un reprezentant.
Pentru Londra, disputa anunțată de Moscova poate transforma președinția G20 din 2027 într-un dosar cu potențial de escaladare diplomatică, în care sancțiunile și regulile de participare riscă să se suprapună peste agenda economică a grupului.
Recomandate

Rusia condiționează un armistițiu de o redesenare a arhitecturii de securitate în Europa , inclusiv prin limitarea rolului nuclear al Regatului Unit în apărarea colectivă a NATO, potrivit Digi24 , care citează o relatare din The Telegraph . Cererea apare în contextul negocierilor menite să pună capăt războiului din Ucraina și sugerează că Moscova încearcă să obțină concesii structurale, nu doar un acord punctual de încetare a focului. În lista de propuneri prezentată de reprezentanții ruși pentru negocieri, Kremlinul ar insista ca Londra să înceteze să-și folosească „capacitățile nucleare” pentru a apăra alte țări europene. The Telegraph notează că Regatul Unit este singura țară europeană care utilizează submarine dotate cu arme nucleare pentru a asigura apărarea colectivă a NATO. Ce cere Moscova, dincolo de componenta nucleară Aceeași listă de condiții include, potrivit sursei citate, cereri care ar afecta direct postura NATO pe flancul estic și ar limita sprijinul occidental pentru Ucraina: retragerea forțelor NATO din Europa de Est și din statele baltice; excluderea Finlandei din Alianță; angajamentul de a nu desfășura trupe occidentale în Ucraina; încetarea livrărilor occidentale de arme, echipament militar și alte bunuri către Ucraina; renunțarea Ucrainei la perspectiva aderării la NATO. Digi24 mai relatează că liderul de la Kremlin ar fi dispus să ia în considerare un armistițiu numai dacă aceste condiții sunt îndeplinite. Miza de reglementare: „liniile” NATO și statutul teritoriilor ocupate Pe lângă cererile legate de NATO, Kremlinul urmărește să păstreze controlul asupra teritoriilor ucrainene ocupate după încheierea războiului, potrivit articolului. În schimb, Moscova ar fi dispusă să nu împiedice aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, cu condiția ca Kievul să nu participe la politica comună de apărare a blocului. În paralel, diplomatul rus Alexey Drobinin a declarat că Moscova este deschisă la încheierea unor pacte bilaterale de neagresiune cu țări membre ale NATO. Context: semnale din discuțiile cu SUA și reacții în Europa Digi24 consemnează că prim-ministrul britanic Andy Burnham a spus recent că securitatea Europei nu poate fi condiționată de acorduri cu Rusia. Publicația amintește și de informații atribuite NYT, potrivit cărora oficialii ruși ar fi transmis la Abu Dhabi că privesc în continuare Războiul Rece și Blocul de la Varșovia drept un model pentru Europa postbelică. În același timp, potrivit unei surse a NYT, emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, le-ar fi cerut reprezentanților ruși să „privească spre viitor”. Totuși, la o întâlnire ulterioară la Moscova, Putin le-ar fi spus americanilor că cererea Rusiei din 2021 privind retragerea trupelor NATO la pozițiile din 1997 reflectă în continuare „viziunea Rusiei asupra pilonilor arhitecturii de securitate”, potrivit articolului. [...]

Rusia condiționează reluarea negocierilor despre Ucraina fără un armistițiu prealabil , poziție care complică perspectiva unei dezescaladări rapide și menține incertitudinea geopolitică cu efecte directe asupra riscului regional, potrivit Economica . Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a respins ideea ca un armistițiu să fie o condiție înaintea oricărei discuții despre securitatea europeană, criticând explicit abordarea atribuită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . „A susţine, aşa cum face Ursula von der Leyen, că mai întâi trebuie să fie un armistiţiu înainte de a începe orice dezbatere despre securitatea europeană (…) este un raţionament care nu duce nicăieri” Lavrov a adăugat că Moscova se așteaptă „ca toată lumea să înțeleagă” această poziție, conform Agerpres (citată de Economica). În același timp, șeful diplomației ruse a susținut că statele europene încearcă să intre în procesul de negociere „pentru a urca în ultimul tren”, dar că declarațiile lor ar arăta că „nu înțeleg pe deplin” ce rol ar putea avea. Mesajul către Europa: „pacea sau războiul” În același registru, Kremlinul a transmis anterior că Europa ar trebui să decidă dacă sprijină „pacea sau războiul” înainte de a se alătura negocierilor privind Ucraina. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a spus că și-ar dori ca americanii să discute cu Europa pentru ca europenii „să decidă ce vor: pacea sau războiul”. Putin a făcut declarația în această săptămână, cu ocazia întâlnirii la Kremlin cu doi emisari ai Casei Albe pentru Ucraina, Jared Kushner și Steve Witkoff, mai notează materialul. [...]

Atacul ucrainean asupra Podului Kerci pare să fi produs avarii structurale care pot prelungi blocajul de trafic , un risc operațional major pentru legătura rutieră și feroviară dintre Rusia continentală și Crimeea, potrivit Digi24 . Imagini apărute după lovitură – inclusiv cadre satelitare – indică „cel puțin două lovituri reușite” asupra podului, dintre care una ar fi vizat un arc de susținere, conform comentariilor unor canale specializate în informații despre războiul din Ucraina, citate de publicație. Ce arată imaginile și de ce contează Canalul de Telegram „Crimean Wind” a publicat imagini satelitare de înaltă rezoluție ale podului. Într-o evaluare preluată de Digi24 , canalul Tendar de pe rețeaua X susține că tablierul (partea pe care se circulă) ar fi fost avariat în două puncte distincte, iar problema cea mai serioasă ar fi la unul dintre arcele structurale. Traficul, încă blocat după termenul anunțat inițial Podul a apărut și la postul rus REN TV, care a difuzat imagini după atacul cu drone. Canalul Special Kherson Cat, citat de Digi24, afirmă că imaginile ar arăta o breșă în pilonul de susținere din partea stângă a arcului podului rutier, iar traficul nu fusese reluat, deși autoritățile ruse promiseseră inițial redeschiderea în jurul prânzului. Cronologia atacului, potrivit autorităților instalate de Moscova Atacul a avut loc în noaptea de 15 spre 16 noiembrie. Serghei Aksenov , guvernatorul Crimeei numit de Moscova, a scris pe Telegram: „Inamicul a lansat un atac asupra Podului din Crimeea. Din această cauză, circulația va fi restricționată aproximativ până la mijlocul zilei” Conform canalului „Podul din Crimeea: informații operative”, traficul pe pod a fost blocat în jurul orei 02:22, ora Moscovei (01:22, ora României). În lipsa unei evaluări tehnice oficiale detaliate în material, amploarea exactă a avariilor și termenul realist de reluare a circulației rămân neclare. [...]

Rusia încearcă să câștige influență în regulile telecom globale prin funcții-cheie la ONU , mizând pe alegerile din cadrul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), într-un demers văzut de diplomați drept o cale de a-și reduce izolarea internațională după invazia Ucrainei, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una de reglementare și control operațional: UIT alocă spectrul radio la nivel mondial și contribuie la stabilirea standardelor pentru inteligența artificială și alte tehnologii emergente, iar ocuparea unor posturi de conducere poate crește influența unui stat asupra acestor decizii. Alegerile au loc la o reuniune la Doha (Qatar), unde cei 194 de membri ai UIT decid asupra a zeci de poziții. Ce posturi vizează Moscova și de ce contează Conform materialului, Rusia urmărește două funcții importante: un loc în Consiliul pentru Reglementările Radio , organism care gestionează inclusiv plângeri legate de interferențe asupra semnalelor satelitare; pentru două locuri regionale, Rusia concurează cu Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan și Uzbekistan; un post în consiliul de 48 de membri care are influență asupra bugetului, strategiei și administrării agenției. Diplomați occidentali citați în articol spun că o eventuală prezență a Rusiei în astfel de roluri ar putea amplifica influența Moscovei asupra politicilor din telecomunicații și ar crea o „imagine negativă” prin validarea ei în poziții de conducere, în contextul războiului. Contextul diplomatic: „oboseala” față de război și reticența de a se opune public Potrivit unor diplomați ONU citați, la Națiunile Unite ar exista o reticență tot mai mare de a se opune public Rusiei, pe fondul prelungirii conflictului și al faptului că unele state ar începe să-și restabilească relațiile comerciale și de securitate cu Moscova. Un diplomat occidental, sub protecția anonimatului, este citat astfel: „(Alegerea lor) ar demonstra că Rusia s-a reîntors în sistemul multilateral. Sistemul ONU este obosit de problema Ucrainei.” Articolul amintește că Rusia a ratat anterior revenirea în structuri ONU: anul trecut nu a obținut un loc în consiliul de administrație al Organizației Mondiale a Sănătății, iar în 2023 nu a strâns suficiente voturi pentru a reintra în Consiliul pentru Drepturile Omului de la Geneva. Reacția Ucrainei și dosarul interferențelor Misiunea diplomatică a Rusiei la ONU din Geneva a refuzat să comenteze, potrivit sursei. Ambasadorul Ucrainei pe lângă ONU la Geneva, Yevhenii Tsymbaliuk , a declarat pentru Reuters că atacurile rusești au provocat pagube în sectorul telecomunicațiilor din Ucraina de peste 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), fără a include atacurile cibernetice. „Un astfel de comportament nu ar trebui recompensat”, a spus el. În paralel, articolul notează că UIT a dat curs anterior unor plângeri privind interferențe ale Rusiei asupra semnalelor satelitare, iar o propunere inițiată de Lituania, aflată în analiză, urmărește măsuri mai stricte împotriva unor astfel de atacuri — un element care crește sensibilitatea alegerilor pentru Consiliul pentru Reglementările Radio. Americanca Doreen Bogdan-Martin a fost realeasă secretar general al UIT la reuniunea de joi de la Doha, mai menționează materialul. [...]

Ucraina susține că a scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a Rusiei , o lovitură cu potențial economic direct asupra veniturilor Moscovei din petrol și asupra alimentării cu combustibil a armatei, potrivit Digi24 . Afirmația îi aparține președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și vizează rezultatele unei campanii de atacuri cu drone și arme cu rază lungă asupra infrastructurii energetice rusești. În discursul său de seară, Zelenski a spus că armata ucraineană obține „rezultate practic în fiecare zi” în atacurile asupra obiectivelor strategice din Federația Rusă. El a indicat că a primit un raport de la generalul Mihailo Drapatîi privind operațiunile cu rază lungă, orientate în special către instalații petroliere și capacități industriale folosite pentru susținerea războiului. „Obținem rezultate practic în fiecare zi, iar până în prezent am scos din funcțiune peste 55% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia. Acesta este răspunsul nostru justificat la refuzul Rusiei de a reduce tensiunile și la atacurile asupra infrastructurii noastre energetice”, a declarat Zelenski. Ținte și obiectiv: presiune pe veniturile din petrol și pe logistica militară În ultimele săptămâni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra sectorului petrolier rusesc, inclusiv asupra unor instalații aflate la sute sau mii de kilometri de front. Printre țintele menționate se numără o instalație petrolieră din regiunea Samara, o rafinărie din Volgograd și rafinăria de la Omsk, situată la aproximativ 2.500 de kilometri de granița ucraineană. Potrivit relatărilor presei ucrainene citate în material, atacurile ar fi afectat și infrastructura petrolieră din portul Ust-Luga, la Marea Baltică, unde au fost raportate avarii la rezervoare de stocare și alte instalații. Obiectivul declarat al Kievului este reducerea veniturilor Moscovei din industria petrolieră și perturbarea aprovizionării cu combustibil a forțelor armate ruse. Ce nu este confirmat și ce efecte sunt raportate în Rusia Procentul de „peste 55%” invocat de Zelenski nu a fost verificat independent, iar autoritățile ucrainene nu au precizat câte rafinării sunt complet oprite, câte funcționează la capacitate redusă și pentru cât timp vor rămâne afectate. În paralel, campania ucraineană ar fi generat perturbări în industria petrolieră rusă, într-un moment în care Moscova încearcă să mențină aprovizionarea pieței interne și exporturile de produse petroliere. În unele regiuni au fost raportate penurii de benzină, iar benzinăriile au introdus restricții privind cantitățile care pot fi cumpărate. Materialul notează și că, potrivit informațiilor publicate de presa internațională, unele instalații au suferit avarii importante, iar refacerea capacităților de procesare poate necesita lucrări complexe, mai ales când sunt afectate echipamente tehnologice specializate. Avertisment privind noi atacuri și cereri pentru apărarea antiaeriană În același discurs, Zelenski a avertizat că serviciile de informații de la Kiev ar fi identificat pregătiri pentru noi atacuri rusești, inclusiv cu rachete balistice. El a cerut partenerilor occidentali accelerarea livrărilor de muniție pentru sistemele antiaeriene Patriot și NASAMS , pe care le consideră esențiale pentru protejarea infrastructurii energetice ucrainene în apropierea iernii, și a anunțat pregătirea unei noi reuniuni în format Ramstein pentru solicitarea de sprijin militar suplimentar. Zelenski a mai susținut că Rusia ar fi pierdut peste 50.000 de militari (morți și răniți) numai în luna octombrie, precizându-se că nici aceste cifre nu au putut fi confirmate independent. [...]

Faptul că summitul Putin–Trump–Xi ar urma să aibă loc fără o agendă prestabilită ridică riscul unor înțelegeri „din mers”, greu de anticipat pentru aliați și piețe , în condițiile în care discuțiile vizează cel puțin controlul armelor nucleare , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Financial Times. Întâlnirea trilaterală dintre Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping este programată pentru 19 noiembrie, în marja summitului APEC de la Shenzhen (China). Financial Times descrie formatul fără agendă ca pe un „pas neobișnuit” pentru liderul chinez, care, de regulă, insistă asupra unui scenariu detaliat al discuțiilor cu liderii străini. Ce teme ar putea fi puse pe masă Potrivit unui oficial american citat de Financial Times, Trump intenționează să abordeze subiecte legate de controlul armelor nucleare, însă „nu se așteaptă să ajungă la un acord”, ci urmărește inițierea unei discuții între cele trei mari puteri nucleare. În același context, oficialul a indicat că liderii nu vor discuta probabil despre războiul din Ucraina, deoarece China nu dorește să se implice direct în procesul de pace. De ce contează formatul „fără agendă” În analiza Financial Times, Xi Jinping ar urmări să evidențieze relațiile sale speciale cu Trump și Putin, încercând totodată să evite comparațiile cu Conferința de la Ialta din 1945, la care China nu a fost invitată. Separat, Bloomberg notează că o întâlnire Putin–Trump ar putea genera „îngrijorare” la Kiev și în capitalele occidentale, deoarece i-ar oferi președintelui rus posibilitatea de a influența condițiile unui acord de pace fără participarea Ucrainei. Context: divergențe anterioare privind formatul Digi24 mai relatează că Wall Street Journal a scris anterior despre divergențe între SUA și China privind formatul și ordinea de zi: Beijingul ar fi dorit declarații pregătite și discuții limitate, în timp ce SUA ar fi insistat pentru un format mai liber, care să permită un schimb mai activ de opinii. Tot potrivit WSJ, Putin ar fi propus întâlnirea trilaterală și ar fi urmărit un acord privind încheierea războiului din Ucraina „în condițiile sale”, însă SUA ar fi transmis că vizează discuții despre dezarmare nucleară și conflictul militar cu Iranul, nu despre războiul Rusia–Ucraina. Ulterior, Kremlinul a cerut ca negocierile de la Shenzhen să nu fie considerate o „nouă Ialta”. [...]