Știri
Știri din categoria Externe
Europol a lansat ECAMS, un centru european împotriva traficului ilegal de migranți, potrivit Agerpres, care citează agenția EFE. Noua structură este prezentată ca un răspuns la o industrie infracțională care a transformat migrația ilegală într-o afacere de miliarde, cu accent pe urmărirea fluxurilor financiare și a infrastructurii digitale folosite de rețele.
Centrul European împotriva Traficului Ilegal de Migranți (ECAMS) este descris ca o structură consolidată, cu mai mult personal, buget suplimentar și instrumente noi. Miza operațională este să ajungă „acolo unde ajung banii traficanților”, inclusiv în bănci, criptomonede, rețele sociale și aplicații criptate utilizate pentru coordonarea transportului ilegal.
Jean-Philippe Lecouffe, director executiv adjunct pentru Operațiuni al Europol, a spus că instituția vizează traficanții, nu migranții, iar strategia pornește de la ideea că modelul de afaceri al rețelelor poate fi lovit prin blocarea conturilor și confiscarea activelor. În paralel, Europol descrie un mecanism de îndatorare: migranții care nu pot plăti în avans semnează angajamente de plată, iar datoria este achitată ulterior fie de familii, fie prin muncă neplătită după sosirea în Europa.
În acest context, Europol indică și niveluri de cost asociate unor rute: un drum din Pakistan către Danemarca sau Suedia poate depăși 25.000 de euro, din Iran către Germania, Olanda sau Regatul Unit ar fi în jur de 15.000 de euro, iar traversarea clandestină a rutei Balcanilor de Vest ar costa aproximativ 13.000 de euro de persoană.
Potrivit explicațiilor oferite de Lecouffe, rețelele sunt tot mai sofisticate și operează simultan pe mai multe paliere:
Europol mai susține că rutele se schimbă rapid în funcție de evoluțiile geopolitice și că nu există o singură rețea sau o singură rută dominantă. Din acest motiv, instituția afirmă că nu își fixează priorități geografice pentru ECAMS, urmând să vizeze rețelele „oriunde s-ar afla”, de la țara de origine până la destinație.
Recomandate
Narendra Modi și Donald Trump au discutat la telefon despre menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Convorbirea a vizat situația din Orientul Mijlociu, iar informația a fost comunicată separat pe platforma X de premierul indian și de ambasadorul SUA în India, Sergio Gor. A fost prima discuție între cei doi lideri de la atacurile coordonate lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, pe fondul escaladării conflictului din regiune. În mesajul său, Modi a spus că India sprijină dezescaladarea și restabilirea rapidă a păcii și a insistat asupra importanței ca Strâmtoarea Ormuz să rămână „deschisă, sigură și accesibilă”, argumentând că acest lucru este esențial la nivel global. Miza este una economică și energetică pentru India: conflictul a perturbat activități de la transportul aerian la cel maritim și aprovizionarea cu gaze, inclusiv printr-o închidere aproape completă a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trec 40% din importurile de țiței ale Indiei. Modi a declarat anterior, luni, în parlament, că această criză a generat provocări fără precedent, dar a susținut că fundamentele economiei indiene rămân solide și că țara are rezerve suficiente de petrol, îngrășăminte și cărbune pentru a gestiona perturbările comerciale și energetice. Un oficial al Casei Albe a confirmat convorbirea, însă nu a oferit detalii despre subiectele discutate. [...]
Ucraina afirmă că Rusia a pierdut peste 6.000 de soldați în patru zile , fără să reușească să străpungă linia frontului, potrivit G4Media , care citează agenția dpa, preluată de Agerpres. Declarația îi aparține comandantului-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, care a transmis pe Facebook că, „în patru zile, inamicul a pierdut peste 6.090 de soldați căzuți sau răniți”. El a mai susținut că pierderile rusești din ultima săptămână ar fi depășit 8.700 de morți și răniți grav. În același mesaj, Sîrskîi a spus că forțele ruse nu au reușit să „spargă frontul”. Informațiile prezentate de partea ucraineană nu au putut fi verificate independent, notează sursa citată. Pe teren, observatori au semnalat o intensificare a activității unităților ruse de-a lungul liniei de contact în ultimele zile, pe fondul îmbunătățirii vremii și al încheierii perioadei noroioase, ceea ce ar fi permis creșterea ritmului atacurilor. În paralel, au apărut online înregistrări video cu convoaie militare distruse, despre care se afirmă că ar fi fost oprite de drone. De cealaltă parte, Ministerul rus al Apărării a raportat ocuparea a încă două localități din regiunea Donețk și a susținut că trupele ruse „își îmbunătățesc constant pozițiile” în estul Ucrainei. [...]
Raportoarea ONU Francesca Albanese acuză Israelul că repetă „modus operandi”-ul din Gaza împotriva Libanului și Iranului, potrivit AGERPRES , care citează EFE. Declarațiile au fost făcute marți, 24 martie 2026, la Geneva, în contextul prezentării unor actualizări privind situația din teritoriile palestiniene ocupate. Albanese, raportoare specială a ONU pentru teritoriile palestiniene ocupate, a susținut că ofensiva Israelului urmează același tipar și că acest lucru se întâmplă cu „complicitatea” altor state, în special occidentale. Ea a legat evoluțiile de raportul său „Anatomia unui genocid”, în care afirmă că a avertizat asupra extinderii acestor practici. „Când am prezentat raportul meu «Anatomia unui genocid» am avertizat comunitatea internațională că, dacă Israel nu va fi oprit, acest lucru se va transforma într-un modus operandi și, la șase luni după aceea, Israelul aplică ceea ce a făcut în Gaza în Liban, în Iran și nu se va opri aici.” În intervențiile sale, Albanese a reiterat calificarea comportamentului militar israelian în Fâșia Gaza drept „genocid” și a spus că, din acest motiv, este vizată de sancțiuni ale Statelor Unite, care îi afectează viața profesională și personală, inclusiv familia. Ea a vorbit presei în timpul unei pauze din intervenția sa la Consiliul Drepturilor Omului. Raportoarea a cerut o „intervenție masivă” pentru oprirea Israelului și a indicat drept „cea mai pașnică formă” întreruperea legăturilor economice, militare și financiare cu Israelul, adăugând că responsabilitatea nu revine doar statelor, ci și companiilor, băncilor, fondurilor de pensii și universităților. Totodată, ea a invocat obligațiile statelor în raport cu deciziile Curții Internaționale de Justiție privind ilegalitatea ocupației și interdicția de a sprijini transferul de arme către un stat care comite crime de război. În ultimul său raport, Albanese a descris detenția „ilegală și masivă” a palestinienilor ca o practică ce s-ar fi normalizat, alături de tortură în detenție, enumerând abuzuri precum bătăi, fracturi intenționate, înlănțuiri prelungite, privare de somn și hrană, refuzul îngrijirii medicale, abuzuri sexuale și violuri, inclusiv asupra copiilor, potrivit afirmațiilor sale bazate pe dovezile strânse. În același context, ea a spus că Israelul ar încerca să creeze „mizerie și haos” în Fâșia Gaza pentru a împinge populația să plece și că ar favoriza intrarea bunurilor comerciale în detrimentul ajutoarelor umanitare. AGERPRES mai consemnează că directorul general al Comitetului Internațional al Crucii Roșii, Pierre Krahenbuhl, a declarat recent la Geneva că, dincolo de decesele civililor, „situația din Gaza este la fel de dramatică și nedemnă ca pe timpul războiului”. [...]
Ministrul ungar de Externe Péter Szijjártó a confirmat că îl contactează pe Serghei Lavrov în contextul reuniunilor UE de la Bruxelles, potrivit HotNews.ro , după ce presa internațională a relatat că cei doi comunică frecvent în pauzele discuțiilor. Șeful diplomației ungare a susținut că astfel de convorbiri țin de practica diplomatică și că discută și cu alți omologi din afara Uniunii. Declarațiile vin după ce guvernul de la Budapesta respinsese inițial acuzațiile drept „fake news”. În weekend, Washington Post a relatat, citând un oficial european de securitate, că Szijjártó ar fi efectuat de ani de zile apeluri regulate în pauzele reuniunilor UE pentru a-i oferi lui Lavrov „rapoarte în direct despre ceea ce s-a discutat”. Miza este ridicată deoarece statele membre sunt obligate să respecte principiul cooperării loiale, iar conținutul reuniunilor este considerat confidențial. În acest context, Comisia Europeană a cerut luni Ungariei să clarifice situația, calificând informațiile apărute drept „îngrijorătoare”, conform relatării citate de HotNews.ro din Euronews. „Nu vorbesc doar cu ministrul rus de externe, ci și cu cei americani, turci, israelieni, sârbi și alții înainte și după reuniunile Consiliului Uniunii Europene”, a declarat luni seară Szijjártó. Szijjártó a mai afirmat, într-un videoclip publicat marți dimineață, că nu ar fi încălcat protocoale de securitate și că la nivel ministerial „nu se discută secrete”, respingând ideea unor restricții privind telefoanele în sală. Pe fond, episodul se suprapune peste poziționarea Ungariei ca unul dintre puținele guverne europene care mențin legături regulate cu Kremlinul și peste dependența sa energetică de importurile din Rusia; ministrul ungar a vizitat Moscova de 16 ori de la invazia pe scară largă a Ucrainei, iar pe 4 martie s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin, potrivit textului citat. Reacția Moscovei a venit marți, când purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a apărat guvernul Viktor Orbán într-o declarație pentru TASS, citată de EFE și Agerpres, susținând că liderii ungari „apără interesele țării lor” și acuzând, în același timp, lipsa de coeziune reală în interiorul UE pe tema scurgerilor de informații. [...]
Rusia a vândut circa 15 tone de aur în ianuarie-februarie 2026 , cel mai ridicat nivel al acestor ieșiri din rezerve din 2002, potrivit Antena 3 CNN , care citează date ale Consiliului Mondial al Aurului și informații publicate de The Moscow Times. Mișcarea este pusă pe seama presiunilor bugetare în creștere și a constrângerilor de lichiditate generate de sancțiunile occidentale. Conform datelor oficiale, Banca Centrală a Rusiei a vândut aproximativ 300.000 de uncii de aur în ianuarie și încă 200.000 de uncii în februarie. În urma acestor tranzacții, rezervele totale de aur ar fi coborât la 74,3 milioane de uncii, cel mai scăzut nivel din martie 2022. Vânzările indică o schimbare față de practica recentă, când tranzacțiile cu aur erau în principal interne: Ministerul Finanțelor vindea lingouri către banca centrală, fără expunere directă pe piața liberă. De această dată, potrivit articolului, operațiunile sunt descrise drept „reale de piață”, ceea ce sugerează o nevoie mai acută de numerar și o presiune mai mare asupra rezervelor de lichiditate. Pe partea fiscală, deficitul bugetar federal al Rusiei ar fi depășit 15 trilioane de ruble (183 miliarde de dolari) în intervalul 2022-2025, la care s-ar adăuga încă 3,5 trilioane de ruble (42,7 miliarde de dolari) în primele două luni din 2026. În acest context, vânzările de aur sunt legate de operațiuni care implică Fondul Național de Avere, ale cărui active lichide sunt folosite pentru finanțarea deficitelor. Elementele-cheie menționate în material despre contextul deciziei includ: sancțiunile occidentale și presiunea asupra lichidității; înghețarea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din active rusești în străinătate; posibilitatea ca autoritățile să încerce să conserve yuanul, una dintre puținele valute străine încă utilizabile pentru intervenții pe piață; contrastul cu tendința globală recentă, în care multe bănci centrale au acumulat aur pentru diversificarea rezervelor în detrimentul dolarului. Analiștii citați estimează că vânzările din ianuarie ar fi valorat probabil circa 120 de miliarde de ruble (1,46 miliarde de dolari), sumă care ar acoperi doar o mică parte din deficitul bugetar. La 1 martie, aurul reprezenta 47% din rezervele internaționale ale Rusiei, evaluate la 809 miliarde de dolari, însă totalul include și active blocate, la care Moscova nu are acces, potrivit articolului. [...]
Arabia Saudită este aproape să intre în conflictul împotriva Iranului , potrivit Antena 3 CNN , care relatează despre o înăsprire a poziției aliaților SUA din Golful Persic după atacuri repetate ce le-au afectat economiile și pe fondul riscului ca Teheranul să câștige influență pe termen lung asupra Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru transportul de energie. În acest context, prințul moștenitor Mohammed bin Salman ar fi hotărât să restabilească „descurajarea” și s-ar apropia de o decizie de a se alătura atacurilor, potrivit unor surse citate de The Washington Post, menționate în material. Textul arată că pașii recenți ai statelor din Golf sprijină capacitatea SUA de a desfășura lovituri aeriene și deschid o nouă presiune asupra finanțelor Iranului, fără ca monarhiile din regiune să fi trecut, deocamdată, la o implicare militară deschisă. Un element concret prezentat este acordul recent al Arabiei Saudite de a permite forțelor americane să utilizeze baza aeriană King Fahd, în vestul Peninsulei Arabice, potrivit unor persoane familiarizate cu decizia. Regatul anunțase anterior că nu va permite folosirea infrastructurii sau a spațiului aerian pentru atacuri asupra Iranului, însă strategia de a rămâne în afara conflictului ar fi fost subminată de atacuri cu rachete și drone atribuite Iranului asupra unor obiective energetice și asupra capitalei Riad. În paralel, Emiratele Arabe Unite iau măsuri care vizează active și instituții asociate iranienilor, într-un demers ce poate afecta accesul Teheranului la valută și la rețelele globale de comerț. Potrivit sursei, au fost închise Spitalul Iranian și Clubul Iranian din Dubai, iar autoritățile sanitare din Dubai au confirmat că unitatea medicală nu mai este operațională; guvernul EAU a transmis că anumite instituții legate direct de regimul iranian și de Garda Revoluționară vor fi închise în cadrul unor măsuri țintite. Materialul menționează și că aceste închideri au fost raportate anterior de AFP. Deși statele din Golf au declarat public că nu vor participa la atacuri asupra Iranului și nu vor permite folosirea spațiului lor aerian, articolul susține că situația din teren este mai nuanțată: imagini verificate de Storyful ar sugera că unele lansări de rachete sol-sol folosite împotriva Iranului au avut loc din Bahrain. Totodată, oficiali americani au declarat că cinci avioane de realimentare ale Forțelor Aeriene SUA au fost lovite și avariate la sol la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită, în urma unui atac cu rachete iraniene, iar armata SUA a refuzat să precizeze dacă statele arabe participă la operațiuni, indicând că acestea trebuie să vorbească în nume propriu. În fundal, miza economică rămâne Strâmtoarea Ormuz: potrivit textului, Iranul ar fi blocat canalul prin atacuri asupra navelor și ar fi sugerat inclusiv taxe de tranzit, în timp ce atacurile asupra infrastructurii energetice din regiune alimentează presiunea asupra liderilor din Golf să răspundă. [...]
