Știri
Știri din categoria Externe
Europol a lansat ECAMS, un centru european împotriva traficului ilegal de migranți, potrivit Agerpres, care citează agenția EFE. Noua structură este prezentată ca un răspuns la o industrie infracțională care a transformat migrația ilegală într-o afacere de miliarde, cu accent pe urmărirea fluxurilor financiare și a infrastructurii digitale folosite de rețele.
Centrul European împotriva Traficului Ilegal de Migranți (ECAMS) este descris ca o structură consolidată, cu mai mult personal, buget suplimentar și instrumente noi. Miza operațională este să ajungă „acolo unde ajung banii traficanților”, inclusiv în bănci, criptomonede, rețele sociale și aplicații criptate utilizate pentru coordonarea transportului ilegal.
Jean-Philippe Lecouffe, director executiv adjunct pentru Operațiuni al Europol, a spus că instituția vizează traficanții, nu migranții, iar strategia pornește de la ideea că modelul de afaceri al rețelelor poate fi lovit prin blocarea conturilor și confiscarea activelor. În paralel, Europol descrie un mecanism de îndatorare: migranții care nu pot plăti în avans semnează angajamente de plată, iar datoria este achitată ulterior fie de familii, fie prin muncă neplătită după sosirea în Europa.
În acest context, Europol indică și niveluri de cost asociate unor rute: un drum din Pakistan către Danemarca sau Suedia poate depăși 25.000 de euro, din Iran către Germania, Olanda sau Regatul Unit ar fi în jur de 15.000 de euro, iar traversarea clandestină a rutei Balcanilor de Vest ar costa aproximativ 13.000 de euro de persoană.
Potrivit explicațiilor oferite de Lecouffe, rețelele sunt tot mai sofisticate și operează simultan pe mai multe paliere:
Europol mai susține că rutele se schimbă rapid în funcție de evoluțiile geopolitice și că nu există o singură rețea sau o singură rută dominantă. Din acest motiv, instituția afirmă că nu își fixează priorități geografice pentru ECAMS, urmând să vizeze rețelele „oriunde s-ar afla”, de la țara de origine până la destinație.
Recomandate
Erodarea „contractului” dintre Kremlin și elitele economice devine un risc operațional pentru regimul Putin, pe fondul confiscărilor de active și al impredictibilității regulilor, potrivit unei analize prezentate de Adevărul , care citează un text publicat în revista britanică The Economist și semnat anonim de un fost înalt funcționar de la Kremlin. În esență, autorul susține că, deși regimul își păstrează aparatul represiv și „monopolul forței”, pierde o componentă critică pentru stabilitate: capacitatea de a oferi o viziune credibilă despre viitor. Un indicator al schimbării ar fi limbajul folosit în cercurile puterii, unde războiul din Ucraina nu mai este descris ca „proiectul nostru”, ci ca „războiul lui Putin”. „Până anul trecut, toți spuneau «noi» și «al nostru». Acum, vorbesc despre «deciziile lui», «războiul lui», «agenda lui»”, notează autorul. De ce contează economic: capital repatriat, dar fără protecție juridică Analiza indică drept al doilea motiv major al erodării autorității lui Putin nemulțumirea elitelor economice, accentuată după sancțiunile occidentale. În lipsa „protecției tribunalelor occidentale și a sistemului juridic internațional”, disputele dintre grupuri de interese ar ajunge să fie rezolvate într-un cadru intern descris ca arbitrar și impredictibil. În acest context, autorul afirmă că, în ultimii trei ani, active private de aproximativ 5 mii de miliarde de ruble , echivalentul a circa 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei) , ar fi fost „confiscate, naționalizate sau transferate către persoane apropiate Kremlinului”. „Nici măcar cei loiali regimului nu mai cer democrație, ci reguli clare și instituții capabile să arbitreze conflictele”, afirmă fostul oficial rus. Contextul mai larg: costurile războiului și represiunea fără „promisiune” Pe lângă tensiunile din zona economică, textul mai enumeră trei factori care ar alimenta sentimentul de „punct mort” în interiorul sistemului: Costurile războiului ar deveni tot mai greu de mascat, prin efecte precum inflație, taxe mai mari, degradarea infrastructurii și extinderea restricțiilor și cenzurii. Lipsa unui model extern de referință , pe fondul unei crize identitare: Rusia s-ar fi definit istoric în raport cu Occidentul, însă „Occidentul, ca model cultural și politic unitar, este el însuși în criză”. Represiune intensificată fără o perspectivă , după prăbușirea vechiului „contract social” (statul nu intervine în viața privată, cetățenii nu se implică în politică), înlocuit cu supraveghere, cenzură și restricții. „Problema nu este doar represiunea, ci represiunea fără scop”, avertizează fostul oficial. „Zugzwang”: orice mutare ar înrăutăți poziția Concluzia analizei este că Rusia ar fi intrat într-un „zugzwang” (termen din șah care descrie o situație în care orice mutare îți înrăutățește poziția): sistemul poate continua să funcționeze cât timp Putin rămâne la putere, dar fiecare măsură de consolidare a controlului ar accelera degradarea regimului. „El poate intensifica represiunea. Poate începe un nou război. Dar nu mai poate reconstrui legătura dintre putere și viitor”, este concluzia atribuită revistei The Economist. [...]
Piețele intră într-o săptămână cu potențial de repoziționare pe dobânzi și energie , pe fondul schimbării de conducere la Rezerva Federală a SUA, al unui summit Trump–Xi la Beijing și al noilor date de inflație din SUA și zona euro, potrivit Mediafax . În centrul atenției este preluarea mandatului de guvernator al Fed de către Kevin Warsh , după votul Senatului SUA, în locul lui Jerome Powell, care a condus instituția timp de șase ani. La ultima ședință, Powell a menținut ratele dobânzilor între 3,50% și 3,75%, iar Trump își dorește reduceri de dobândă pentru a stimula creșterea economică. Warsh urmează să preia oficial mandatul joi, în timp ce Powell a indicat că vrea să rămână în consiliul Fed. Presiunea pe dobânzi vine și din inflație Marți sunt așteptate datele privind inflația din SUA pentru aprilie, iar consensul pieței indică o creștere la 3,7%, de la 3,3%. Și în zona euro este anticipată o accelerare a inflației, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În acest context, Mark Dowding (RBC BlueBay) estimează că inflația se va apropia de 4% în SUA și de 3% în zona euro, evoluție care, în opinia sa, ar putea împinge Banca Centrală Europeană și Banca Angliei către creșteri de dobândă. Summitul Trump–Xi și riscul energetic Trump și Xi Jinping se întâlnesc la Beijing joi și vineri, cu tarifele comerciale și războiul din Iran pe agendă. Criza din Orientul Mijlociu este prezentată ca un factor care a perturbat piețele energetice și economia globală, iar articolul notează că armistițiul comercial semnat în octombrie 2025 la Busan trebuie reînnoit. Pe energie, contractele futures pe țiței sunt estimate să rămână în jurul valorii de 85 de dolari până la sfârșitul anului, inclusiv într-un scenariu în care Strâmtoarea Ormuz s-ar redeschide „relativ rapid”. La ce se uită investitorii în continuare Agenda săptămânii combină trei surse de volatilitate, cu efect direct asupra costului finanțării și asupra prețurilor la energie: instalarea lui Kevin Warsh la conducerea Fed și semnalele privind direcția dobânzilor; publicarea datelor de inflație din SUA și zona euro; rezultatul discuțiilor Trump–Xi, într-un context tensionat de războiul din Iran și de negocierile comerciale. [...]
Volodimir Zelenski condiționează orice discuție directă cu Vladimir Putin de prelungirea încetării focului și de un „format” de negociere care să poată livra garanții de securitate , pe fondul acuzațiilor că Rusia nu a respectat armistițiul pe linia frontului, relatează Euronews . Reacția liderului de la Kiev vine după ce președintele rus a susținut că invazia din Ucraina „se apropie de sfârșit”. Zelenski spune că Ucraina este pregătită să continue armistițiul și după expirarea acestuia în noaptea de luni spre marți, dar numai dacă Moscova acceptă același lucru. „Putin declară acum că este în sfârșit pregătit pentru întâlniri concrete. (...) Trebuie să găsim un format adecvat. Trebuie să punem capăt acestui război și să garantăm o securitate durabilă.” Armistițiu „pe hârtie”, lupte pe front Deși, potrivit lui Zelenski, Rusia s-a abținut de la bombardamente cu drone și rachete asupra orașelor ucrainene, el acuză că armistițiul de trei zile nu a fost respectat pe linia frontului, unde atacurile au continuat, inclusiv cu drone. În acest context, președintele ucrainean avertizează că, dacă Moscova nu va dori prelungirea încetării focului, Ucraina va răspunde „în oglindă” la orice atac. Armistițiul de trei zile, intermediat de Statele Unite, este valabil în perioada 9–11 mai, conform informațiilor din articol. Atacuri cu drone și răniți, în pofida încetării focului Datele Forțelor aeriene ucrainene indică o scădere a atacurilor cu drone cu rază lungă de acțiune de la începutul armistițiului, însă autoritățile au raportat cel puțin nouă răniți. Printre cazurile menționate: în regiunea Dnipropetrovsk, o fetiță de trei ani a fost rănită într-un atac cu drone în districtul Sinelnikove și a fost spitalizată în „stare stabilă”; tot în Dnipropetrovsk, un salvator de 23 de ani a fost rănit după ce o dronă rusească i-a atacat vehiculul, potrivit Ministerului ucrainean de Interne; patru persoane au fost rănite în regiunea Herson, inclusiv un tânăr de 19 ani și un angajat al municipalității de 53 de ani; în regiunea Nikolaev, un vehicul civil ar fi fost atacat cu o dronă, fiind răniți un bărbat de 68 de ani și o femeie de 63 de ani; în regiunea Zaporojie, un bărbat de 52 de ani a fost rănit într-un atac cu drone. În esență, poziția Kievului leagă perspectiva unor negocieri directe de un cadru practic de discuție și de o încetare a focului verificabilă, în condițiile în care, pe teren, autoritățile ucrainene susțin că atacurile nu s-au oprit complet. [...]
Benjamin Netanyahu vrea să reducă la zero componenta financiară a sprijinului militar american pentru Israel , o schimbare care ar putea redesena pe termen mediu relația bugetară dintre cele două state și ar pune presiune pe finanțarea apărării israeliene, potrivit Economica . Într-un interviu la emisiunea „60 Minutes” a CBS News, Netanyahu a spus că își propune „să reducă la zero sprijinul financiar american, componenta financiară a cooperării militare” dintre SUA și Israel. El a susținut că este „absolut” momentul potrivit pentru o posibilă „resetare” a relației financiare SUA–Israel și că vrea să înceapă demersul imediat, fără să aștepte următorul Congres. Miza financiară: ajutor anual de 3,8 miliarde de dolari Netanyahu a indicat că Israelul primește anual aproximativ 3,8 miliarde de dolari (aprox. 17,5 miliarde lei) ca ajutor militar din partea Statelor Unite, conform Agerpres. Totodată, SUA au fost de acord să livreze Israelului un total de 38 miliarde de dolari (aprox. 175 miliarde lei) ca ajutor militar în intervalul 2018–2028. Context politic: sprijinul din SUA s-a erodat după războiul din Gaza Deși ajutorul militar pentru Israel a beneficiat mult timp de un consens bipartizan în Congresul american, sprijinul legislatorilor și al opiniei publice s-a diminuat de la izbucnirea războiului din Gaza , în octombrie 2023, mai notează aceeași sursă. În acest context, intenția lui Netanyahu de a „reseta” relația financiară cu Washingtonul capătă o dimensiune politică internă în SUA, pe lângă cea bugetară. [...]
Presiunea pentru interdicții totale ale rețelelor sociale pentru minori riscă să mute costurile de conformare pe umerii platformelor și ai școlilor , în condițiile în care organizații de tineret cer reguli aplicate companiilor, nu blocaje generale, potrivit Mediafax , care citează Euronews. Mai multe guverne europene analizează limitarea accesului la platforme precum Instagram, TikTok sau Fortnite pentru utilizatorii sub 16 ani, argumentând că măsurile ar proteja copiii de conținut nociv și de dependență digitală. Tinerii implicați în dezbatere susțin însă că deciziile sunt luate fără consultarea celor direct afectați. De ce contează: reglementarea se mută de la utilizator la platformă În Franța, mișcarea de tineret Ctrl+Alt+Reclaim a încercat să influențeze proiectul de lege privind restricțiile pentru copiii sub 15 ani, trimițând amendamente senatorilor. Mesajul central: reglementarea platformelor ar fi mai eficientă decât blocarea accesului pentru minori. Activistul Thomas Yaqoubi Reboul spune că mulți adolescenți nu au realizat inițial amploarea restricțiilor propuse, iar reacția s-a schimbat când au înțeles că ar putea pierde accesul la platforme și jocuri folosite zilnic pentru socializare și comunicare. Potrivit activiștilor, rețelele sociale au ajuns să fie „unul dintre puținele spații publice accesibile gratuit” pentru tineri. „Platformele nu devin automat mai sigure la 18 ani” Lauren Bond, reprezentantă a organizației OBESSU, afirmă că elevii percep că responsabilitatea pentru siguranța online este transferată aproape integral asupra lor și că interdicțiile generale nu rezolvă problemele de funcționare ale platformelor. „Rețelele sociale nu devin automat mai sigure când cineva împlinește 18 sau 19 ani” Organizațiile de elevi cer investiții mai mari în educație digitală și introducerea de cursuri despre siguranța online în școli, ca măsură complementară sau alternativă la restricțiile de acces. Alternative propuse: acces gradual și aplicarea legilor UE În Țările de Jos, Niels Zagema, reprezentant al tinerilor într-un consiliu consultativ legat de președinta Comisiei Europene, spune că majoritatea tinerilor consultați nu susțin interdicțiile totale, deși recunosc riscurile dependenței digitale și ale consumului excesiv de conținut online. El propune un model gradual, cu introducerea treptată a copiilor în utilizarea tehnologiei, în funcție de vârstă. Separat, organizații de tineret susțin că Uniunea Europeană are deja instrumente pentru a controla platformele, dar aplicarea este insuficientă. Sunt invocate Digital Services Act și Digital Markets Act , care impun obligații mai stricte marilor companii tehnologice. Activista irlandeză Aisling Maloney argumentează că soluția ar fi reguli mai dure împotriva designului care creează dependență și a exploatării datelor personale, nu excluderea completă a tinerilor din mediul online. [...]
Benjamin Netanyahu admite că poartă o parte din vină pentru eșecurile de securitate din 7 octombrie 2023 , dar încearcă să mute centrul dezbaterii către deciziile luate după atac și către forma anchetei care ar urma să stabilească responsabilitățile, potrivit Digi24 . Miza este una de guvernanță și control instituțional: cine conduce investigația și cu ce autoritate, într-un moment în care o parte importantă a societății israeliene cere o comisie de anchetă de stat. Declarațiile apar într-un interviu pentru „60 Minutes” (CBS), într-o secțiune înregistrată fără microfon, care nu a fost difuzată și este disponibilă doar în transcrierea completă, relatează The Times of Israel . Responsabilitatea, împărțită „de sus în jos” Întrebat de ce alți responsabili de securitate au demisionat sau au fost demişi, iar el nu, Netanyahu a spus că unele plecări au fost legate de expirarea mandatelor și că doar „unul sau doi” ar fi susținut că și-au asumat responsabilitatea, dar a pus sub semnul întrebării ce înseamnă concret acest lucru. În același context, premierul israelian a afirmat că responsabilitatea trebuie analizată pe mai multe niveluri și că ea este împărțită în întregul aparat decizional: „Să ne uităm la eșalonul politic, la eșalonul militar, la eșalonul de securitate. Să ne uităm la toți, și fiecare poartă o anumită responsabilitate. Da, de sus în jos, de la prim-ministru în jos.” Disputa-cheie: comisie de stat sau comisie numită politic Netanyahu și-a reiterat propunerea pentru o comisie de anchetă numită politic, în locul unei comisii de anchetă de stat – descrisă ca cea mai înaltă formă de anchetă din Israel – pe care a refuzat să o formeze. Materialul notează că sondajele indică în mod constant sprijinul unei majorități clare a israelienilor pentru o comisie de stat. În plus, Netanyahu ar fi susținut în 2022 o astfel de anchetă privind conduita guvernului anterior. Cu toate acestea, guvernul nu a aprobat încă nicio anchetă, la peste 2,5 ani după atacul din 7 octombrie 2023. Încercarea de a schimba tema: „ce s-a întâmplat după 7 octombrie” Premierul a susținut că „adevărata problemă” nu este doar ce a precedat atacul, ci ceea ce a urmat, prezentând drept prioritate acțiunile de după 7 octombrie și invocând o strategie „sistematică” pe mai multe „fronturi” împotriva unui „val de teroare” asociat Iranului. În termeni practici, această repoziționare menține deschis conflictul intern privind mecanismul de investigare: o comisie de stat ar avea o greutate instituțională mai mare, în timp ce o comisie numită politic ar oferi guvernului un control mai direct asupra cadrului și concluziilor anchetei. [...]
