Știri
Știri din categoria Externe
Piețele intră într-o săptămână cu potențial de repoziționare pe dobânzi și energie, pe fondul schimbării de conducere la Rezerva Federală a SUA, al unui summit Trump–Xi la Beijing și al noilor date de inflație din SUA și zona euro, potrivit Mediafax.
În centrul atenției este preluarea mandatului de guvernator al Fed de către Kevin Warsh, după votul Senatului SUA, în locul lui Jerome Powell, care a condus instituția timp de șase ani. La ultima ședință, Powell a menținut ratele dobânzilor între 3,50% și 3,75%, iar Trump își dorește reduceri de dobândă pentru a stimula creșterea economică. Warsh urmează să preia oficial mandatul joi, în timp ce Powell a indicat că vrea să rămână în consiliul Fed.
Marți sunt așteptate datele privind inflația din SUA pentru aprilie, iar consensul pieței indică o creștere la 3,7%, de la 3,3%. Și în zona euro este anticipată o accelerare a inflației, pe fondul prețurilor ridicate la energie.
În acest context, Mark Dowding (RBC BlueBay) estimează că inflația se va apropia de 4% în SUA și de 3% în zona euro, evoluție care, în opinia sa, ar putea împinge Banca Centrală Europeană și Banca Angliei către creșteri de dobândă.
Trump și Xi Jinping se întâlnesc la Beijing joi și vineri, cu tarifele comerciale și războiul din Iran pe agendă. Criza din Orientul Mijlociu este prezentată ca un factor care a perturbat piețele energetice și economia globală, iar articolul notează că armistițiul comercial semnat în octombrie 2025 la Busan trebuie reînnoit.
Pe energie, contractele futures pe țiței sunt estimate să rămână în jurul valorii de 85 de dolari până la sfârșitul anului, inclusiv într-un scenariu în care Strâmtoarea Ormuz s-ar redeschide „relativ rapid”.
Agenda săptămânii combină trei surse de volatilitate, cu efect direct asupra costului finanțării și asupra prețurilor la energie:
Recomandate
Donald Trump a evitat la summitul NATO escaladarea pe două fronturi sensibile – disputa comercială cu Spania și presiunile pe tema Groenlandei – semnalând, în schimb, că vrea să păstreze SUA în Alianță, potrivit Agerpres , care citează o sursă Reuters familiarizată cu discuțiile cu ușile închise. În reuniunea liderilor statelor membre, Trump nu a reluat criticile la adresa Spaniei și nici anunțul privind suspendarea armistițiului interimar cu Iranul, deși, mai devreme, dispusese întreruperea schimburilor comerciale cu Madridul, invocând nemulțumiri legate de nivelul cheltuielilor de apărare și de cooperarea Spaniei în timpul războiului cu Iranul. Tot în cadrul discuțiilor, președintele american nu a adus în prim-plan nici subiectul Groenlandei, care a generat fricțiuni în interiorul Alianței, potrivit aceleiași surse. Mesajul transmis aliaților: SUA rămâne în NATO și continuă vânzările de armament Conform sursei Reuters citate de Agerpres, Trump le-a spus aliaților că își dorește ca SUA să rămână în NATO și că Washingtonul este pregătit să continue să vândă arme aliaților, indiferent de modul în care acestea sunt folosite. Casa Albă nu a comentat afirmațiile atribuite lui Trump în cadrul reuniunii. „Vrem să rămânem cu voi”, le-ar fi spus Trump liderilor NATO în reuniunea Consiliului Nord-Atlantic , potrivit sursei Reuters. Contextul tensiunilor: Groenlanda și relația comercială SUA–UE Cu o zi înainte, Trump declarase că Groenlanda ar trebui să fie sub controlul SUA, acuzând Danemarca că „nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat” teritoriul și criticând europenii pentru opoziția față de această idee. Miercuri, Uniunea Europeană și mai multe state europene membre NATO și-au exprimat sprijinul pentru Danemarca. Separat, executivul comunitar a transmis că se așteaptă ca SUA să își respecte angajamentele din acordul comercial cu UE, după ordinul lui Trump către secretarul Trezoreriei, Scott Bessent , de a întrerupe toate schimburile comerciale cu Spania, relatează Reuters și AFP, potrivit Agerpres. „Ne așteptăm ca Statele Unite să își respecte angajamentele asumate” în cadrul acordului comercial încheiat cu UE, „așa cum și noi le-am respectat pe ale noastre”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. [...]
Criza de carburanți din Rusia împinge cererea pentru conversii la GPL , iar service-urile care montează astfel de instalații raportează liste de așteptare până în toamnă, potrivit Antena 3 . Fenomenul are un impact operațional direct: capacitatea atelierelor este depășită, pe fondul scumpirilor la benzină și motorină și al cozilor de la stațiile de alimentare. Publicația citează The Independent, care notează că șoferii ruși se grăbesc să-și modifice mașinile pentru a funcționa pe GPL (gaz petrolier lichefiat), în contextul unei crize de combustibil la nivel național. Egor Popov, a cărui companie „Garant-Gas” din Moscova instalează echipamente pentru trecerea la GPL, spune că „cererea a crescut de mai multe ori”. „Avem o listă de așteptare până în septembrie.” De ce s-a blocat piața: atacuri asupra rafinăriilor și efecte în lanț Problemele sunt puse pe seama atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor, care ar fi redus disponibilitatea carburanților și ar fi alimentat creșterea prețurilor, conform materialului. În acest context, conversia la GPL devine o soluție practică pentru șoferi, mai ales într-o țară unde acest tip de combustibil era deja „relativ ieftin și disponibil din abundență”, iar Rusia ajunsese lider mondial la utilizarea lui ca combustibil auto. GPL-ul folosit în transport este bazat în principal pe propan și butan, obținute din prelucrarea gazelor naturale și din rafinarea țițeiului; materialul menționează și că acestea generează mai puține emisii decât petrolul. Cât GPL folosește Rusia și unde se duce consumul Potrivit World Liquid Gas Association, Rusia a consumat aproximativ 3,5 milioane de tone metrice de GPL drept combustibil auto în 2024. Conform datelor oficiale rusești citate, combustibilul auto a reprezentat 54% din consumul de GPL al țării în anul precedent, iar puțin peste o treime din cantitate a fost utilizată ca materie primă în industria petrochimică. Atacuri cu rază lungă și opriri de capacitate În aceeași relatare, este menționat un atac asupra rafinăriei din Omsk , descrisă drept cea mai mare rafinărie de petrol a Rusiei, confirmat atât de armata de la Kiev, cât și de autoritățile locale ruse. Guvernatorul Vitali Hotsenko a afirmat că apărarea antiaeriană rusă a distrus majoritatea dronelor implicate. Separat, materialul susține că rafinăria NORSI (a patra ca mărime din Rusia), deținută de Lukoil , a fost lovită a doua oară pe 2 iulie, iar procesarea țițeiului ar fi fost suspendată, potrivit unor surse. Este menționată avarierea unei unități primare de rafinare (CDU-6), cu o capacitate de 25.700 de tone metrice pe zi (echivalentul a aproximativ 190.000 de barili), reprezentând 53% din capacitatea totală a rafinăriei. În lipsa unor detalii suplimentare despre durata întreruperilor și refacerea capacităților, amploarea exactă a efectului pe termen mediu asupra pieței rămâne dificil de cuantificat doar din informațiile publicate, însă presiunea imediată se vede deja în aglomerarea service-urilor care fac conversii la GPL. [...]
Donald Trump a sugerat că atacurile ucrainene în adâncimea Rusiei pot schimba calculul negocierilor , numindu-le „o escaladare” care „poate contribui la încheierea conflictului”, după întâlnirea cu Volodimir Zelenski de la finalul summitului NATO, potrivit news.ro . Într-o conferință de presă comună, Trump a spus despre Zelenski că „a făcut o treabă extraordinară” și că este „foarte eficient”, adăugând că între cei doi s-a dezvoltat „o relație bună”, în pofida întâlnirii tensionate de la Casa Albă din februarie 2025. Întrebat despre loviturile Ucrainei pe teritoriul Rusiei, Trump a redirecționat inițial întrebarea către secretarul de stat Marco Rubio , care a afirmat că acestea au schimbat dinamica războiului. Ulterior, liderul american a revenit cu propria evaluare: „Este o escaladare, dar este și o escaladare care poate contribui la încheierea conflictului.” Mesajul politic: presiune prin escaladare, cu miză pe acord Trump a susținut că, în opinia sa, ambele părți își doresc un acord de pace și a indicat că Zelenski ar vrea „să se întoarcă la reconstrucția țării sale”, în locul continuării războiului. Zelenski a răspuns, potrivit relatării, „Desigur”, spus „șoptit”. Totodată, Trump a afirmat că Ucraina are „un potențial enorm” și că SUA au „un interes” în succesul acesteia prin acordul privind mineralele, introducând explicit o dimensiune economică în discuția despre viitorul Ucrainei. Ce urmează în discuțiile SUA–Ucraina Zelenski a declarat că Kievul a început să lucreze la un acord cu SUA privind dronele, pe care l-a descris drept „un început foarte bun”. Trump a spus, la rândul său, că în ultimele două săptămâni s-au înregistrat „progrese semnificative” în negocierile legate de război, dar a admis că oprirea invaziei rusești „nu este cel mai ușor lucru”, invocând faptul că atât Vladimir Putin, cât și Zelenski sunt „personalități dificile”. În același context, Trump s-a declarat încrezător că „vor ajunge la o înțelegere” și a comparat situația cu „doi copii care se bat într-un parc”, spunând că „uneori trebuie să-i lași să se bată”. [...]
Nicuşor Dan spune că relația cu SUA se joacă în „diplomația economică”, nu doar în vizite oficiale , indicând că, dincolo de valoarea simbolică a unei deplasări la nivel înalt, există „zeci, sute de întâlniri” pe paliere tehnice și că „de luni de zile, sunt progrese”, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută miercuri, la Ankara , unde președintele a descris relația bilaterală ca un proces continuu de negociere și promovare a intereselor, în care contactele tehnice au o pondere mai mare decât momentele de protocol. Ce interese invocă România în relația bilaterală Nicuşor Dan a enumerat două direcții pe care le consideră prioritare în raport cu Statele Unite: păstrarea sau extinderea prezenței militare; extinderea prezenței economice. De ce contează pentru mediul de afaceri Mesajul președintelui mută accentul de pe „vizita” ca eveniment singular pe munca de fond care poate produce rezultate economice: întâlniri repetate, discuții sectoriale și negocieri tehnice. În lipsa unor detalii suplimentare în declarație, nu este clar ce proiecte sau domenii concrete intră în „progresele” invocate și nici care este calendarul lor. [...]
Reluarea bombardamentelor SUA asupra Iranului pune din nou sub presiune Strâmtoarea Ormuz , o rută maritimă esențială pentru transportul global de energie și mărfuri, într-un moment în care armistițiul pare să se fi prăbușit, potrivit Antena 3 . SUA au lansat miercuri o nouă rundă de bombardamente asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele Donald Trump a spus că atacurile iraniene recente asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz au marcat sfârșitul armistițiului. Informațiile despre lovituri sunt relatate de AP, iar despre explozii în sudul Iranului de presa iraniană, citată de BBC. De ce contează: riscul operațional pe o rută maritimă „vitală” Miza imediată este securitatea navigației în Strâmtoarea Ormuz, descrisă în relatare drept „o rută maritimă internațională vitală”. Oficiali militari americani au transmis, într-o postare pe rețelele sociale, că bombardamentele urmăresc să „degradeze în continuare” capacitatea Iranului „de a amenința libertatea navigației” în strâmtoare. În aceeași postare, SUA afirmă că vor să „tragă Iranul la răspundere” pentru „agresiunea nejustificată” împotriva transportului comercial și a echipajelor civile care navighează pe această rută. Ce s-a întâmplat înaintea noilor lovituri Cu o zi înainte, armata americană lovise „mai multe obiective militare și instalații portuare”, după atacuri iraniene asupra unor nave comerciale în largul coastelor Omanului. Tot marți, SUA au atacat obiective din Iran despre care susțin că au fost folosite pentru lansarea de lovituri asupra unor nave comerciale din Strâmtoarea Ormuz. Iranul a răspuns, potrivit relatării, țintind interese americane din Bahrain și Kuweit. Negocierile de pace ar fi eșuat după mai multe încercări, iar discuțiile pentru un armistițiu fuseseră reluate „chiar săptămâna trecută”, după un alt schimb de focuri. Explozii raportate în sudul Iranului Presa de stat iraniană a relatat despre explozii în mai multe orașe din sudul țării. Au fost menționate: Konarak și Chabahar, unde IRNA a relatat și întreruperi de electricitate în unele zone; Bandar Abbas, unde IRIB a spus că au fost activate sistemele de apărare antiaeriană; Sirik, un alt oraș de coastă din sud. Mesajele lui Trump și incertitudinea privind escaladarea La summitul NATO din Turcia , Trump a lăsat să se înțeleagă că ostilitățile se vor relua și a spus că SUA vor bombarda „probabil” Iranul din nou, „foarte dur”, în aceeași seară, după ce a descris conducerea de la Teheran drept „gunoaie”. Ulterior, el a afirmat că cel mai recent schimb de focuri nu ar indica o revenire la un război pe scară largă și că nu va duce la acțiuni militare „pe termen lung”. În acest context, durata și intensitatea loviturilor ar urma să indice dacă armistițiul mai poate fi menținut, însă informațiile disponibile rămân limitate la relatările citate. [...]
Donald Trump a promis creșterea producției americane de arme, pe fondul presiunii aliaților NATO pentru livrări rapide , după cum a declarat la finalul summitului NATO din Turcia , relatează Agerpres . Mesajul are o miză operațională și economică: cererea europeană pentru echipamente militare ar urma să se traducă în comenzi către industria de apărare din SUA, în condițiile în care liderii europeni ar fi cerut termene de livrare mult mai scurte. Trump a spus că europenii „vor echipament american, pentru că funcționează mai bine” și că le-a prezentat „noi informații” despre pașii pentru majorarea producției în Statele Unite. Potrivit declarațiilor sale, aliații ar fi interesați de livrări accelerate, nu în „patru-cinci ani”, ci „cam într-o săptămână”. Cerere pentru livrări rapide și semnal către industria de apărare Din perspectiva funcționării alianței, accentul pus pe termene indică o presiune crescută pentru disponibilitate imediată a echipamentelor, nu doar pentru creșterea bugetelor de apărare. Trump a legat explicit discuția de interesul aliaților pentru producția americană, sugerând că ritmul de livrare este un criteriu central în deciziile de achiziție. „Unitate extraordinară”, dar și reproșuri către unele state europene În același context, Trump a descris atmosfera de la summit drept una de „unitate extraordinară” și a spus că, dacă ar folosi un singur cuvânt pentru a defini reuniunea, acesta ar fi „unificare”. Întrebat dacă ar apăra Spania, Italia sau Regatul Unit în cazul unui pericol, în pofida criticilor din ultimele luni, Trump a răspuns că „Spania a fost rea, Italia a fost bună”. El a adăugat, în termeni generali, că țările europene au avut „un moment prost” când au ezitat – în timpul războiului cu Iranul – să ofere ajutor Statelor Unite, despre care a afirmat că „oricum nu avea nevoie de el”. Context: summit NATO în Turcia Declarațiile au fost făcute la finalul summitului NATO desfășurat în Turcia, unde Trump a reluat ideea unei coeziuni sporite între aliați, afirmând că „exista multă iubire în sală” și că „fiecare dintre aceste țări ne iubește pe noi și se iubesc una pe alta”. [...]
