Știri
Știri din categoria Externe
Piețele intră într-o săptămână cu potențial de repoziționare pe dobânzi și energie, pe fondul schimbării de conducere la Rezerva Federală a SUA, al unui summit Trump–Xi la Beijing și al noilor date de inflație din SUA și zona euro, potrivit Mediafax.
În centrul atenției este preluarea mandatului de guvernator al Fed de către Kevin Warsh, după votul Senatului SUA, în locul lui Jerome Powell, care a condus instituția timp de șase ani. La ultima ședință, Powell a menținut ratele dobânzilor între 3,50% și 3,75%, iar Trump își dorește reduceri de dobândă pentru a stimula creșterea economică. Warsh urmează să preia oficial mandatul joi, în timp ce Powell a indicat că vrea să rămână în consiliul Fed.
Marți sunt așteptate datele privind inflația din SUA pentru aprilie, iar consensul pieței indică o creștere la 3,7%, de la 3,3%. Și în zona euro este anticipată o accelerare a inflației, pe fondul prețurilor ridicate la energie.
În acest context, Mark Dowding (RBC BlueBay) estimează că inflația se va apropia de 4% în SUA și de 3% în zona euro, evoluție care, în opinia sa, ar putea împinge Banca Centrală Europeană și Banca Angliei către creșteri de dobândă.
Trump și Xi Jinping se întâlnesc la Beijing joi și vineri, cu tarifele comerciale și războiul din Iran pe agendă. Criza din Orientul Mijlociu este prezentată ca un factor care a perturbat piețele energetice și economia globală, iar articolul notează că armistițiul comercial semnat în octombrie 2025 la Busan trebuie reînnoit.
Pe energie, contractele futures pe țiței sunt estimate să rămână în jurul valorii de 85 de dolari până la sfârșitul anului, inclusiv într-un scenariu în care Strâmtoarea Ormuz s-ar redeschide „relativ rapid”.
Agenda săptămânii combină trei surse de volatilitate, cu efect direct asupra costului finanțării și asupra prețurilor la energie:
Recomandate
Summitul Trump–Xi de la Beijing pune din nou comerțul și tarifele în centrul relației dintre cele mai mari două economii ale lumii , într-un moment în care ambele părți indică drept priorități negocierile pe schimburi comerciale, controlul exporturilor și dosare de securitate cu efect direct asupra piețelor, potrivit Libertatea . Întâlnirea are loc joi, 14 mai, la Beijing, unde președintele Chinei, Xi Jinping, l-a primit pe președintele SUA, Donald Trump, într-o ceremonie oficială la Marea Sală a Poporului, lângă Piața Tiananmen. Vizita este prima deplasare oficială a lui Trump în China după cea din 2017, din primul său mandat. Miza economică: tarife, exporturi și „reciprocitate” în comerț Pe agenda discuțiilor se află, potrivit oficialilor americani și chinezi citați în material, subiecte cu impact direct asupra fluxurilor comerciale: comerțul bilateral, tarifele vamale și controlul exporturilor (restricții privind vânzarea peste graniță a unor produse/tehnologii sensibile). În deschiderea discuțiilor, Trump a insistat pe dimensiunea economică a relației și a spus că delegația americană așteaptă discuțiile privind schimburile comerciale, subliniind că relația economică ar urma să fie „total reciprocă”. Semnale politice: mesaj de „parteneriat” și avertisment privind riscul de conflict Xi Jinping a transmis un mesaj de cooperare, pe fondul unui context internațional tensionat, potrivit NBC News (citată de Libertatea): „Ar trebui să fim parteneri, nu rivali, să obținem succes unii pentru alții, să prosperăm împreună și să creăm o cale corectă pentru ca țările importante ale noii ere să se înțeleagă între ele.” Liderul chinez a avertizat, de asemenea, că lumea se află „la o nouă răscruce” și a invocat riscul „ capcanei lui Tucidide ”, concept folosit pentru a descrie tendința spre conflict între o putere emergentă și una dominantă. Cine participă și ce urmează după discuțiile oficiale Din delegația americană fac parte, conform informațiilor din articol, secretarul de stat Marco Rubio și secretarul Apărării Pete Hegseth. Trump a venit la Beijing și cu directori ai unor companii mari, între care Goldman Sachs, Citigroup, Nvidia, Boeing și Visa. Înaintea întâlnirii Trump–Xi, vicepremierul chinez He Lifeng s-a întâlnit în Coreea de Sud cu secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, pentru discuții despre relațiile economice și comerciale. După discuțiile oficiale, cei doi lideri urmează să participe la o vizită la Templul Cerului și la un banchet de stat organizat la Beijing. Pe lângă temele economice, pe agendă sunt menționate și războiul din Iran și situația din Taiwan, dosare cu potențial de a influența climatul investițional și lanțurile de aprovizionare. [...]
China respinge acuzațiile privind sprijinul pentru programul de rachete al Iranului , după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut, într-un interviu, că Beijingul ar fi oferit „o anumită cantitate de sprijin” Teheranului pentru componente folosite la fabricarea rachetelor, potrivit Global Times . Întrebat despre afirmațiile lui Netanyahu, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat marți că poziția Chinei a fost exprimată „în repetate rânduri” și că Beijingul „respinge acuzațiile nefondate și nejustificate”. Guo a susținut că, „în calitate de mare țară responsabilă”, China își îndeplinește strict obligațiile internaționale și că este „angajată să pună capăt conflictelor și să promoveze pacea”, lucrând pentru „dezescaladarea situației”. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre natura presupusului sprijin invocat de Netanyahu și nici despre ce componente ar fi vizate. [...]
Atacul cu drone și rachete asupra Kievului a provocat pagube în mai multe cartiere și a menținut ore întregi alerta aeriană , un risc operațional major pentru funcționarea orașului și a serviciilor de urgență, potrivit Reuters . Rusia a atacat capitala Ucrainei în dimineața de joi, iar oficialii ucraineni au raportat cel puțin patru răniți și avarii la mai multe clădiri. Un imobil a fost parțial prăbușit, iar autoritățile au avertizat că ar putea exista persoane prinse sub dărâmături. Pagube în cartiere diferite și intervenții în curs Tymur Tkacenko , șeful administrației militare a capitalei, a spus că o parte a unei clădiri rezidențiale s-a prăbușit în districtul Darnîțkîi (estul Kievului). „Oamenii sunt prinși sub dărâmături.” El a precizat că serviciile de urgență se îndreptau spre locul incidentului și că patru persoane au fost rănite. Primarul Vitali Kliciko a declarat că nouă persoane erau tratate în spital, iar alte două au primit îngrijiri în regim ambulatoriu. Incendii și alertă aeriană prelungită Tkacenko a mai spus că au existat pagube și în alte zone ale orașului, inclusiv într-un cartier unde resturi de dronă au căzut pe acoperișul unei clădiri rezidențiale. Kliciko a raportat avarii în mai multe puncte din capitală, inclusiv într-o suburbie nordică, unde resturi au lovit două clădiri și au declanșat un incendiu într-un bloc de 12 etaje. Imagini Reuters TV au arătat echipe de intervenție deplasându-se printre grămezi de moloz, în timp ce fum se ridica dintr-o secțiune distrusă a unui bloc. Alte înregistrări apărute pe canale neoficiale de Telegram arătau părți ale unor clădiri în flăcări. Alerta aeriană a rămas în vigoare în Kiev la peste patru ore de la instituire. Forțele aeriene ucrainene au transmis că drone rusești se aflau în continuare în afara Kievului și în alte regiuni din centrul și estul Ucrainei. Context: atacuri și asupra infrastructurii critice Cu o zi înainte, Rusia a lansat un atac cu drone în timpul zilei, vizând infrastructură critică în regiunile vestice ale Ucrainei și provocând moartea a cel puțin șase persoane, potrivit oficialilor citați de Reuters. [...]
Vladimir Putin a schimbat conducerea interimară în Belgorod și Briansk , două regiuni ruse de la granița cu Ucraina, după demisiile guvernatorilor, într-o mișcare care indică o recalibrare a controlului administrativ într-o zonă direct afectată de război, potrivit Digi24 . Kremlinul a anunțat că guvernatorii regiunilor Briansk și Belgorod, Aleksandr Bogomaz și Viaceeslav Gladkov, au fost înlocuiți după ce și-au prezentat demisia. Cei doi au condus regiunile de frontieră pe tot parcursul ofensivei ruse în Ucraina, iar informația privind demisiile a fost transmisă de agenția TASS, citată de News.ro. Putin l-a numit pe generalul Aleksandr Șuvaev, care a luptat în Ucraina, ca lider interimar al regiunii Belgorod, iar pe Egor Kovalciuk ca șef interimar al regiunii Briansk. Președintele rus a avut deja întâlniri de lucru la Kremlin cu cei doi, conform informațiilor prezentate. Alegerile pentru posturile de guvernator din aceste regiuni au fost stabilite pentru 20 septembrie. Contextul politic și militar invocat în aceeași zi Schimbările vin într-o zi în care Parlamentul Rusiei a adoptat un amendament legislativ anunțat încă din martie, potrivit căruia armata rusă ar urma să primească dreptul de a „elibera” cetățeni ruși închiși în străinătate, transmite dpa. Intervențiile ar necesita autorizarea președintelui Vladimir Putin: mai întâi aprobarea modificării legii, apoi emiterea unui ordin pentru fiecare operațiune militară. Separat, Financial Times a relatat, citând surse, că comandamentul militar suprem l-ar fi convins pe Putin că trupele ruse ar putea cuceri întregul Donbas până în toamnă. Potrivit aceleiași publicații, după preluarea controlului asupra Donbasului, Putin ar intenționa să-și intensifice cererile pentru încetarea focului și ar putea să-și extindă pretențiile teritoriale. [...]
Washingtonul ia în calcul sancțiuni pe bănci chinezești, dar costul unei escaladări economice poate fi prea mare , în condițiile în care Donald Trump vrea să obțină sprijinul Beijingului pentru a închide conflictul cu Iranul, relatează Reuters . Întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping , programată în această săptămână, are loc pe fondul unui război descris drept „costisitor și nepopular” în SUA și al unor speranțe în scădere pentru un acord Washington–Teheran, după ce conflictul a împins în sus prețurile petrolului, iar armistițiul pare tot mai fragil, potrivit analizei. De ce Beijingul nu are aceleași mize ca Washingtonul Consilierii lui Trump văd China – cel mai mare cumpărător de petrol iranian – drept unul dintre puținii actori care ar putea influența decidenții de la Teheran să finalizeze o înțelegere cu SUA, au spus pentru Reuters două persoane informate despre planurile întâlnirii. În lipsa unor instrumente care să forțeze mâna Chinei, obiectivul Washingtonului ar fi să convingă conducerea chineză că are interesul ca războiul să se încheie acum. Beijingul are însă interese concurente. Pe de o parte, China ar vrea ca Strâmtoarea Hormuz să fie deschisă traficului, după ce armata Iranului a „strangulat” circulația, într-un punct prin care trece o cincime din petrolul mondial, inclusiv o parte importantă din livrările către China. Pe de altă parte, Iranul rămâne un aliat strategic și o contrapondere la SUA, iar războiul a mutat atenția diplomatică și militară americană departe de Indo-Pacific, ceea ce reduce stimulentul Chinei de a împinge Iranul spre concesii majore. Henrietta Levin, senior fellow la think tank-ul CSIS, a apreciat că Xi intră în summit dintr-o poziție de „încredere în creștere”, alimentată de retragerea lui Trump din campania tarifară de anul trecut și de percepția că războiul din Iran consumă echipamente militare care altfel ar fi relevante pentru „vecinătatea” Chinei. Pârghiile SUA: sancțiuni, tarife și presiune pe fluxurile financiare Trump a declarat marți că nu are nevoie de ajutorul Chinei pentru a convinge Iranul, invocând blocada navală americană. Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Olivia Wales, că Trump „ține toate cărțile” în negocieri. Totuși, Reuters notează că opțiunile de presiune asupra Chinei sunt limitate, iar unele vin cu riscuri economice semnificative: Sancțiuni și tarife : SUA au penalizat financiar anumite entități chineze implicate în evitarea sancțiunilor legate de Iran, dar experții spun că măsurile nu au schimbat semnificativ fluxurile comerciale. Țintirea băncilor chineze : Brett Erickson (Obsidian Risk Advisors) a spus că Washingtonul a evitat „pârghiile cheie”, inclusiv măsuri împotriva băncilor chineze care facilitează comerțul cu Iranul. O sursă cu acces direct la opțiunile Trezoreriei a afirmat că există „mii” de ținte potențiale legate de finanțare ilicită și că ar fi „imposibil” să fie aplicate eficient sancțiunile pe Iran fără a viza băncile chineze, dar oficialii nu ar fi primit directive să meargă împotriva marilor instituții financiare. Strâmtoarea Hormuz : Trump a vehiculat ideea unor taxe pentru traficul prin strâmtoare, însă, după reacții interne și externe, Casa Albă a spus că își dorește redeschiderea fără limitări. În plus, Departamentul de Stat a anunțat că Washingtonul și Beijingul au convenit că nicio țară sau grup nu ar trebui să poată impune taxe acolo. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a trimis în aprilie scrisori de avertizare către două bănci chineze neidentificate, privind facilitarea achizițiilor de petrol iranian, și a spus că Trezoreria este pregătită să impună penalități, însă Reuters notează că nu au urmat acțiuni suplimentare. Bessent ar urma să ridice din nou subiectul în timpul vizitei lui Trump, potrivit unei surse familiarizate cu planurile. Riscul de retorsiune: de la tarife la minerale critice Reținerea SUA de a lovi sectorul bancar chinez ar reflecta incertitudinea privind retorsiunea, spun experți citați de Reuters. Edward Fishman (CFR) avertizează că sancționarea chiar și a unei bănci mici sau medii ar putea declanșa o escaladare „tit-for-tat”, cu revenirea la confruntarea economică și tarife de ordinul sutelor de procente, puse pe pauză anul trecut – un scenariu cu potențial inflaționist și cost politic pentru Trump. Jim Mullinax, fost director în Departamentul de Stat pe politici de sancțiuni, a spus că impactul sancționării unei mari bănci de stat chineze ar putea fi „și mai mare” decât efectele economice ale bombardamentelor asupra Iranului. În plus, o lovitură asupra marilor bănci ar putea determina Beijingul să folosească propria pârghie: mineralele critice . Reuters amintește că China are o poziție cvasi-dominantă în rafinarea și procesarea pământurilor rare și a amenințat în timpul războiului comercial de anul trecut că ar putea limita livrările, ceea ce a alarmat oficiali occidentali și a contribuit la o detensionare comercială fragilă. Pe acest fond, sancțiunile rămân un potențial punct de fricțiune în discuțiile din această săptămână: Beijingul a denunțat sancțiunile americane impuse vineri împotriva a trei companii cu sediul în China, despre care Washingtonul a spus că au sprijinit operațiuni militare iraniene. Fostul adjunct al secretarului de stat Kurt Campbell a apreciat că China, învățând din experiența SUA, va evita să se implice profund în Orientul Mijlociu și va rezista solicitărilor de a pune presiune decisivă pe Iran. „Va fi dificil să îi implici profund pe chinezi în orice circumstanțe. Vor vrea să fie atenți, pentru că pot vedea nisipurile mișcătoare politice la fel ca oricine”, a spus Campbell, citat de Reuters. [...]
Beijing avertizează că ar putea „închide ușa” pentru Europa dacă Uniunea Europeană merge mai departe cu restricții mai dure asupra investițiilor chineze și cu reguli mai stricte în industrii critice, potrivit Reuters . Mesajul ridică miza pentru companiile europene care depind de accesul la piața chineză și pentru fluxurile de capital într-un moment în care UE își întărește agenda de autonomie economică. Qu Xun , reprezentantul comercial al ambasadei Chinei în Spania, a declarat la o conferință la Madrid că Beijingul este „foarte dezamăgit” de „controalele, limitările și sancțiunile” aplicate de Europa în ultimele trei luni și a avertizat că astfel de măsuri ar împinge China să reacționeze. „Astfel de măsuri ne împing în colțuri, să reacționăm și să închidem ușa. Schimbă mentalitatea chineză.” Ce pregătește UE și de ce irită Beijingul Potrivit informațiilor, Parlamentul European se află în faze incipiente ale adoptării unei legislații care ar introduce reguli stricte privind controlul și proprietatea în UE pentru producția din industrii critice și ar limita furnizorii considerați „cu risc ridicat” în zona de securitate cibernetică . Beijingul a făcut presiuni pentru modificarea unor elemente-cheie, în special: eliminarea unor prevederi privind originea, achizițiile și cerințele tehnologice din noile reguli pentru producție; „diluarea” definițiilor pentru „risc ridicat” în regulile de securitate cibernetică. Impactul economic: risc de represalii și incertitudine pentru investiții Avertismentul privind „închiderea ușii” sugerează un risc de măsuri de retorsiune care ar putea afecta accesul firmelor europene pe piața chineză sau condițiile de operare, într-un context în care directorii europeni și americani au criticat de mult timp dificultățile de acces și competiția cu exporturile în creștere ale companiilor chineze subvenționate. Qu a recunoscut explicit existența nemulțumirilor companiilor europene legate de accesul pe piață în China, dar a transmis că mediul de afaceri diferă de la o țară la alta și că „regulile” trebuie respectate. „Știm că firmele europene au multe plângeri despre accesul dificil pe piață în China. Este adevărat. Lumea este crudă.” Context: UE își întărește autonomia, SUA își repară relația comercială cu China Tensiunea apare în timp ce Europa își accelerează agenda de independență economică, iar China și SUA încearcă să repare relațiile comerciale. Reuters notează că președintele american Donald Trump a ajuns miercuri la Beijing, însoțit de un grup de directori executivi care urmăresc rezolvarea unor probleme de business cu China. Pentru Europa, mesajul Beijingului indică faptul că noile reguli privind investițiile și furnizorii „cu risc ridicat” nu sunt doar o chestiune tehnică de reglementare, ci pot declanșa o reacție politică și economică cu efecte directe asupra companiilor și investițiilor transfrontaliere. [...]
