Știri
Știri din categoria Externe
Ucraina a încasat deja 6,6 miliarde de euro din veniturile generate de activele rusești blocate, un mecanism care transformă sancțiunile financiare în fluxuri de bani pentru Kiev, potrivit Mediafax. Sumele au fost virate de Euroclear Bank, depozitarul belgian care administrează o parte semnificativă din activele rusești înghețate în UE.
Din februarie 2024, Euroclear a plătit Ucrainei aproximativ 6,6 miliarde de euro (aprox. 33 miliarde lei), iar următoarea tranșă, estimată la 1,4 miliarde de euro (aprox. 7 miliarde lei), este scadentă în iulie 2026. Transferurile sunt făcute către Fondul European pentru Ucraina, conform raportului Euroclear pentru primul trimestru din 2026.
Plățile către Ucraina provin din profituri generate de reinvestirea sumelor sancționate (în esență, veniturile din dobânzi), în baza unui regulament adoptat de Comisia Europeană în mai 2024. Acesta introduce o „contribuție excepțională” aplicabilă depozitarilor centrali de titluri (CSD – infrastructuri financiare care păstrează și decontează titluri) care dețin active ale Băncii Centrale a Rusiei de peste 1 milion de euro.
În raport, Euroclear arată că veniturile din dobânzi provenite din activele rusești blocate au scăzut cu 23% față de aceeași perioadă din 2025, un semnal relevant pentru ritmul viitoarelor transferuri dacă tendința se menține.
Euroclear indică faptul că, luând în calcul plățile acumulate ale cupoanelor, are în bilanț 200 de miliarde de euro legate de active rusești. La finalul lunii martie 2026, bilanțul Euroclear Bank totaliza 237 de miliarde de euro, din care 200 de miliarde de euro se referă la active rusești sancționate.
În paralel, instituția avertizează asupra riscurilor juridice și operaționale: Euroclear se confruntă cu „multiple proceduri” în instanțele rusești, iar probabilitatea unor decizii nefavorabile este descrisă ca fiind mare, pe fondul faptului că Rusia nu recunoaște sancțiunile internaționale. Banca Centrală a Rusiei a inițiat, de asemenea, acțiuni legale împotriva Euroclear, audierile având loc cu ușile închise.
Țările UE și G7 au înghețat active rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde de euro, iar circa 180 de miliarde de euro sunt deținute de Euroclear, conform informațiilor citate. În decembrie 2025, Banca Rusiei a intentat un proces împotriva Euroclear pentru 18,17 trilioane de ruble.
Recomandate
Descoperirea unei drone navale cu detonatori în apele Greciei ridică riscuri operaționale pentru navigație și transporturile energetice din estul Mediteranei , după ce autoritățile elene au deschis o anchetă privind proveniența și scopul dispozitivului, potrivit Mediafax . Drona, fără pilot și de fabricație ucraineană, a fost găsită de pescari într-o peșteră de pe insula Lefkada, în Marea Ionică. Descoperirea a avut loc joi seară și a mobilizat rapid forțele de securitate și experți în explozibili; Reuters este citată de Mediafax în legătură cu intervenția. Potrivit unor surse din poliție și garda de coastă, dispozitivul ar fi de tip MAGURA V3 , un vehicul naval fără echipaj folosit în conflictul din Ucraina. Anchetatorii încearcă să stabilească modul în care drona a ajuns în apele teritoriale grecești și dacă reprezenta o amenințare directă pentru navigația din regiune. Primele informații indică faptul că drona era echipată cu trei detonatori, iar unele surse susțin că ar fi transportat și explozibili. Armata elenă nu a confirmat însă oficial prezența materialelor explozive la bord. Intervenție și măsuri de siguranță Experții pirotehniști au început operațiunile de dezmembrare și au îndepărtat bateriile dispozitivului pentru a reduce riscurile. În paralel, scafandri ai forțelor speciale au fost trimiși în zona peșterii pentru verificări suplimentare. Oficialii militari au precizat că investigația va analiza caracteristicile tehnice ale dronei și scopul pentru care ar fi fost utilizată. Autoritățile încearcă să afle și dacă dispozitivul făcea parte dintr-un transport mai amplu de drone maritime sau dacă a ajuns accidental în zonă, după pierderea semnalului de control. Ipoteză investigată: ținte legate de petrolul rusesc Surse din garda de coastă elenă susțin că anchetatorii verifică inclusiv ipoteza că drona ar fi putut viza nave care transportă petrol rusesc în estul Mării Mediterane. În context, Mediafax notează că dronele maritime au devenit tot mai folosite în războiul Rusia–Ucraina pentru atacuri asupra infrastructurii navale și a navelor militare, iar modelul MAGURA V3 este asociat cu capacitatea de a transporta încărcături explozive și de a opera pe distanțe lungi fără echipaj uman. [...]
Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile între Rusia și Ucraina, cu suspendarea „tuturor activităților kinetice” și un schimb de câte 1.000 de prizonieri din fiecare parte, o formulă care ar putea reduce temporar riscurile operaționale pe front, dar care vine pe fondul unor încetări ale focului contestate și al negocierilor blocate , potrivit Reuters . Armistițiul ar urma să fie în vigoare între 9 și 11 mai, fiind prezentat de Trump ca un gest legat de marcarea, în Rusia, a finalului celui de-al Doilea Război Mondial. Președintele SUA a spus într-o postare pe Truth Social că pauza va include atât oprirea acțiunilor militare, cât și un schimb de prizonieri la scară mare. „Sperăm că este începutul sfârșitului unui război foarte lung, mortal și greu”, a transmis Trump, adăugând că există „progrese constante” în discuțiile pentru încheierea conflictului. Negocieri blocate și încetări ale focului fără consens Reuters notează că Trump afirmase, după o convorbire telefonică cu Vladimir Putin din 29 aprilie, că se lucrează la un armistițiu temporar. Putin anunțase anul trecut o încetare a focului de trei zile, însă fără acordul Kievului. În paralel, Rusia a anunțat o încetare a focului pentru 8-9 mai, pentru a coincide cu comemorările victoriei sovietice asupra Germaniei naziste și parada militară din Piața Roșie . Ucraina a venit cu o propunere separată de armistițiu pe termen nedeterminat, care ar fi urmat să înceapă la miezul nopții de marți (ora 00:00 în România), cerând Rusiei să răspundă în oglindă. Miza practică: un „test” de implementare, nu o soluție Chiar dacă pauza anunțată de Trump ar reduce temporar intensitatea luptelor și ar permite un schimb de prizonieri, contextul rămâne fragil: Moscova și Kievul s-au acuzat reciproc, în repetate rânduri, că au încălcat încetări ale focului declarate unilateral. În plus, discuțiile intermediate de SUA sunt descrise ca fiind în impas, în special din cauza divergențelor privind regiunea Donețk. Rusia cere ca Ucraina să își retragă trupele din părți ale regiunii pe care Moscova nu a reușit să le cucerească în cei patru ani de invazie la scară largă, în timp ce Ucraina spune că nu va ceda teritorii pe care le controlează. Separat, HotNews a relatat că anunțul a fost preluat de AFP și a inclus detalii suplimentare despre acuzații reciproce de încălcare a încetării focului și despre un decret semnat de Volodimir Zelenski, însă aceste elemente nu apar în materialul Reuters. [...]
Escaladarea atacurilor rusești pune sub semnul întrebării orice armistițiu , iar Ucraina transmite că va răspunde „cu aceeași monedă”, condiționând o eventuală încetare a focului de deciziile Moscovei, potrivit Mediafax . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a făcut declarațiile într-un mesaj video transmis de pe frontul din Oleksandrivka , în contextul noilor atacuri și al discuțiilor privind o posibilă încetare a focului. Mesajul a fost relatat de agenția Ukrinform. Zelenski a susținut că Rusia continuă atacurile asupra pozițiilor ucrainene, în pofida discuțiilor despre un armistițiu, invocând bombardamente pe linia frontului, acțiuni de asalt, utilizarea dronelor și atacuri aeriene. În același timp, liderul ucrainean a afirmat că răspunsurile Ucrainei „au fost pe măsură”. „Ce va aduce ziua de mâine depinde de ce auzim astăzi”, a spus Volodimir Zelenski. Armistiții anunțate și acuzații de încălcare În material sunt menționate mai multe repere recente legate de armistițiu: Pe 29 aprilie, Vladimir Putin i-ar fi spus lui Donald Trump, într-o convorbire telefonică, că Rusia este pregătită să declare un armistițiu pentru 9 mai. Zelenski a declarat ulterior că Ucraina nu a primit „niciun semnal oficial” din partea Moscovei privind oprirea luptelor, în ciuda declarațiilor publice apărute pe rețelele sociale. Kievul a anunțat un regim de armistițiu începând cu 6 mai și a cerut Rusiei să treacă „de la retorică la măsuri concrete”. Tot pe 6 mai, Zelenski a afirmat că până la ora 10:00 forțele ruse ar fi încălcat armistițiul de 1.820 de ori, prin bombardamente, tentative de asalt, atacuri aeriene și atacuri cu drone. Separat, pe 7 mai, Ministerul rus al Apărării a anunțat un nou armistițiu, care ar urma să fie valabil de la miezul nopții dintre 8 și 10 mai. De ce contează Mesajul lui Zelenski indică faptul că, în lipsa unor pași verificabili din partea Moscovei, discuțiile despre încetarea focului rămân fragile, iar dinamica de pe front riscă să împingă conflictul într-o logică de represalii, cu efect direct asupra oricărei ferestre de negociere pe termen scurt. [...]
Rusia condiționează reluarea negocierilor trilaterale de retragerea Ucrainei din părți ale Donbasului , o poziție care menține blocajul diplomatic și reduce șansele unei dezescaladări pe termen scurt, potrivit Kyiv Post . Moscova a transmis că noi discuții în format SUA–Ucraina–Rusia sunt „puțin probabile” dacă Kievul nu își retrage trupele din zone ale regiunii Donbas aflate sub control ucrainean. Declarația îi este atribuită consilierului prezidențial rus Iuri Ușakov , care, citat de The Moscow Times, a spus că, în condițiile actuale, continuarea acestui format ar fi „neavenită”. Ușakov a susținut că un astfel de pas ar duce, în viziunea Moscovei, la suspendarea ostilităților și ar deschide perspectiva unor discuții „serioase” pentru o înțelegere pe termen lung. Kievul respinge condiția și vede o tactică pentru noi operațiuni De partea ucraineană, Andrii Kovalenko, șeful Centrului pentru Contracararea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare, a respins cererea, afirmând – potrivit Ukrinform – că declarațiile ar indica lipsa intenției Rusiei de a opri războiul, în condițiile în care Ucraina refuză să părăsească „propriul pământ”. În aceeași logică, Kovalenko a susținut că Moscova ar urmări concesii care să-i permită continuarea operațiunilor milititare. Ce se întâmplă mai departe: contacte cu SUA, dar fără progres pe formatul trilateral Ușakov a mai spus că nu au existat contacte suplimentare în formatul trilateral din februarie, după mai multe runde de întâlniri la Geneva , adăugând că Washingtonul ar fi concentrat pe alte priorități. În paralel, canalele de discuție cu partenerii americani rămân active: secretarul Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Rustem Umerov, urma să se deplaseze joi în SUA pentru discuții, iar președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că dialogul cu oficiali americani continuă, cu accent pe chestiuni umanitare, eforturi diplomatice cu Rusia și aranjamente de securitate pentru întărirea apărării Ucrainei. [...]
Atacurile cu drone asupra Moscovei și unor rafinării rusești pun sub semnul întrebării „armistițiul” unilateral anunțat de Kremlin , într-un moment în care Rusia încerca să își securizeze spațiul aerian și infrastructura înaintea festivităților de 9 mai, potrivit Libertatea . În noaptea de joi spre vineri, zeci de drone ucrainene au vizat Moscova și alte regiuni, după intrarea în vigoare a unei încetări a focului de două zile declarate unilateral de Rusia pentru perioada 8–10 mai, cu ocazia Zilei Victoriei. Informațiile sunt relatate de Ukrainska Pravda și Interfax, citate de Libertatea. Restricții de zbor la Moscova, după interceptarea dronelor Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a afirmat că cel puțin 26 de drone au fost distruse deasupra capitalei. Echipele de urgență au fost trimise în zonele unde au căzut resturi, iar autoritatea aeronautică Rosaviatsiya a impus temporar restricții de zbor pe aeroporturile Vnukovo și Domodedovo. Primele drone ar fi fost detectate îndreptându-se spre oraș încă din seara de 7 mai, conform aceleiași relatări. Lovituri raportate asupra unor obiective industriale din Iaroslavl și Rostov În paralel, canale de monitorizare au raportat explozii care ar fi vizat uzina de procesare Yaroslavnefteorgsintez din Iaroslav, unde ar fi izbucnit un incendiu, iar imagini cu fum au fost publicate online. În Rostov-pe-Don, localnicii au raportat explozii urmate de un incendiu masiv. Potrivit informațiilor preliminare menționate în articol, uzina Agropromzapchast ar fi fost ținta unui atac cu rachete. Avertismentul Kremlinului și miza zilelor de 8–10 mai Înaintea incidentelor, Ministerul rus al Apărării anunțase că, la ordinul președintelui Vladimir Putin, forțele ruse vor opri complet operațiunile de luptă și atacurile cu rachete sau drone în perioada 8–10 mai și a cerut Ucrainei să respecte armistițiul. Totodată, ministerul a transmis că orice încălcare va primi un „răspuns adecvat” și a avertizat că o eventuală încercare de a perturba festivitățile de la Moscova ar atrage un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului. „Dacă regimul de la Kiev încearcă să perturbe sărbătorirea celei de-a 81-a aniversări a Victoriei în Marele Război Patriotic la Moscova, Forțele Armate Ruse vor lansa un atac masiv cu rachete asupra centrului Kievului”, a transmis Ministerul Apărării rus. În același context, Ministerul rus al Apărării a somat civilii și personalul diplomatic străin să părăsească imediat Kievul, mai notează articolul. De cealaltă parte, Ucraina acuzase anterior Rusia că a încălcat un armistițiu propus de Kiev, iar președintele Volodimir Zelenski a spus că recentele ofensive terestre și atacuri aeriene rusești reprezintă o „respingere evidentă” a păcii din partea Moscovei. [...]
Reluarea negocierilor Israel–Liban pe 14–15 mai vine cu o condiție-cheie impusă de Washington: dezarmarea completă a Hezbollah , potrivit The Jerusalem Post , care citează un anunț al Departamentului de Stat al SUA. Discuțiile, descrise drept două zile „intensive”, vor fi facilitate de americani și urmăresc conturarea unui „acord cuprinzător de pace și securitate”. Departamentul de Stat precizează că agenda include delimitarea frontierelor, „căi concrete” pentru ajutor umanitar și reconstrucție, precum și „restabilirea deplină a suveranității libaneze pe întreg teritoriul”. În același comunicat, SUA leagă explicit orice „pace cuprinzătoare” de „restabilirea completă a autorității statului libanez” și de „dezarmarea completă a Hezbollah”. Ce intră pe masa negocierilor Conform comunicatului Departamentului de Stat, discuțiile ar urma să vizeze: delinearea granițelor ; măsuri pentru ajutor umanitar și reconstrucție ; restabilirea suveranității Libanului pe întreg teritoriul; condiția SUA pentru un rezultat final: dezarmarea completă a Hezbollah și consolidarea autorității statului libanez. Poziția Beirutului: „pace, nu normalizare” În aceeași zi, premierul libanez Nawaf Salam a declarat, într-un interviu pentru Al Jazeera, preluat de Lebanese Broadcasting Corporation International (LBCI), că guvernul este „angajat” ca armele să fie „doar în mâinile statului”, în linie cu deciziile autorităților libaneze. Tot potrivit LBCI, Salam a spus că negocierile ar putea pune capăt conflictului și că Libanul ar urma să propună: încetarea loviturilor israeliene în regiune, eliberarea prizonierilor și o retragere etapizată din sudul Libanului. El a mai afirmat că Beirutul nu se îndreaptă spre normalizare, ci spre pace cu Israel. Mesajul SUA: Hezbollah, „impedimentul” Secretarul de stat american Marco Rubio a insistat public asupra dezarmării Hezbollah, indicând că Washingtonul vrea relații puternice între Israel și „guvernul legitim” al Libanului, dar că obstacolul este Hezbollah. „Vrem ca relațiile dintre Israel și Liban, guvernul său legitim, să fie foarte puternice. Impedimentul pentru asta este Hezbollah.” Rubio a mai spus că SUA urmăresc să întărească guvernul libanez pentru a gestiona amenințarea Hezbollah și a cerut altor țări să ajute la echiparea autorităților și la tăierea finanțării grupării. De ce contează Formularea Departamentului de Stat ridică miza negocierilor dincolo de teme tehnice (frontiere, reconstrucție) și le ancorează într-o condiție politică și de securitate dificilă: dezarmarea Hezbollah și extinderea controlului statului libanez . În practică, această condiționare poate influența atât ritmul discuțiilor, cât și șansele unui acord, în funcție de capacitatea Beirutului de a livra pe componenta de control intern al armelor. [...]
