Știri
Știri din categoria Externe
Liderii UE nu au reușit să deblocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, potrivit Mediafax, după ce premierul ungar Viktor Orbán și-a menținut opoziția la summitul Consiliului European, invocând disputa legată de conducta de petrol Drujba.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut liderilor europeni să deblocheze sprijinul financiar, avertizând că mecanismul considerat esențial pentru stabilitatea economică a Ucrainei este blocat de trei luni. El a spus că pachetul de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027 rămâne incert, în condițiile în care Kievul îl vede ca pe o resursă directă pentru susținerea efortului de război și protejarea populației.
Concluziile Consiliului European privind Ucraina au fost adoptate, din nou, doar de 25 de state membre, în timp ce Ungaria și Slovacia nu și-au schimbat poziția și continuă să blocheze deciziile legate de Ucraina până la rezolvarea situației conductei Drujba, notează Mediafax.
Documentul reafirmă sprijinul „ferm și neclintit” al UE pentru Ucraina, însă, în privința împrumutului de 90 de miliarde de euro, se limitează la reconfirmarea intenției celor 25 de state de a începe acordarea fondurilor în aprilie, fără a indica o soluție pentru depășirea veto-ului.
Liderii europeni au avut o discuție de aproximativ 90 de minute, fără să contureze o soluție sau o cale de compromis, potrivit Politico, citată de Mediafax, pe baza declarațiilor a patru diplomați și oficiali sub protecția anonimatului.
În acest context, președintele Consiliului European, António Costa, a criticat poziția lui Orbán și a calificat comportamentul acestuia drept „inacceptabil”, susținând că Budapesta ar avea acces la rute alternative de aprovizionare cu petrol, relatează Politico, citată de Mediafax.
„De trei luni, cea mai importantă garanție de securitate financiară pentru Ucraina din partea Europei nu funcționează, pachetul de sprijin de 90 de miliarde de euro pentru acest an și următorul. Este esențial pentru noi. Este o resursă pentru a proteja vieți. Și nici astăzi nu știm sigur dacă acest sprijin va fi deblocat”, a spus Zelenski.
Mediafax consemnează că Orbán a transmis, într-un „update” de la summit, că Budapesta nu va susține nicio decizie „pro-ucraineană” până când nu se reia transportul de petrol prin Drujba, respingând asigurările primite și insistând că „petrolul trebuie să ajungă în Ungaria”.
În paralel, tensiunile sunt amplificate de calendarul politic intern din Ungaria: Orbán ar putea participa pentru ultima oară la o reuniune a Consiliului European, în condițiile unei curse electorale dificile înaintea alegerilor din 12 aprilie. Diplomați europeni citați în material avertizează că blocajul ar putea împinge UE spre o reacție mai dură după scrutin, inclusiv redeschiderea discuției despre instrumente precum procedura din Articolul 7, care poate duce, în ultimă instanță, la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru.
Recomandate
Rusia a predat Ucrainei 528 de trupuri, un canal rar de cooperare în război , într-un schimb de rămășițe pământești care rămâne printre puținele domenii în care Moscova și Kievul mai colaborează, potrivit Agerpres . Centrul ucrainean responsabil de prizonierii de război a transmis pe rețelele sociale că, „în urma eforturilor de repatriere”, în Ucraina au fost aduse trupurile a 528 de persoane decedate, despre care partea rusă susține că „ar putea fi vorba despre militari ucraineni”. Instituția nu a precizat data la care au fost primite rămășițele. Anchetatori și experți urmează să facă demersurile necesare pentru identificarea persoanelor repatriate, a mai anunțat Centrul. Context: schimburi de prizonieri și un armistițiu anunțat de Trump Știrea vine după ce, vineri, Rusia și Ucraina au efectuat un schimb de 205 prizonieri de război de fiecare parte. Totodată, vinerea trecută, Donald Trump a anunțat un armistițiu de trei zile în conflictul dintre Kiev și Moscova, de sâmbătă până luni, precum și un schimb de 1.000 de prizonieri de fiecare parte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat că schimbul de vineri reprezintă „prima fază” a acestui anunț. De la începutul invaziei ruse la scară largă, în urmă cu peste patru ani, schimburile de prizonieri și de rămășițe pământești ale combatanților au rămas printre puținele forme de cooperare între cele două state beligerante. [...]
China cere SUA să oprească vânzările de arme către Taiwan și să evite „semnale greșite” către separatiști , după ce Washingtonul și-a exprimat nemulțumirea față de bugetul de achiziții militare al Taiwanului, potrivit Global Times . Mesajul vine din partea Biroului pentru Afaceri Taiwan al Consiliului de Stat, într-o reacție care menține presiunea diplomatică pe componenta de cooperare militară SUA–Taiwan. Într-un briefing de presă la Beijing, purtătorul de cuvânt Zhang Han a declarat că „problema Taiwanului” este „strict o chestiune internă a Chinei” și „nu admite interferențe externe”. În același răspuns, oficialul a spus că Beijingul „se opune ferm oricărei forme de legături militare” între SUA și regiunea Taiwan a Chinei. Zhang a cerut părții americane să respecte principiul „o singură Chină ” și cele trei comunicate comune China–SUA , să gestioneze „cu prudență” subiectele legate de Taiwan, să oprească vânzările de arme către Taiwan și să se abțină de la transmiterea de „semnale greșite” către forțele separatiste care susțin „independența Taiwanului”. De ce contează Reacția indică faptul că Beijingul tratează bugetul de achiziții militare al Taiwanului și poziționările publice ale SUA pe această temă ca elemente cu potențial de escaladare politică și de securitate, în special în contextul vânzărilor de armament și al relațiilor militare dintre Washington și Taipei. Ce rămâne neclar din informațiile disponibile Materialul nu oferă detalii despre: nivelul bugetului de achiziții de arme al Taiwanului; natura exactă a „nemulțumirii” SUA (declarații, documente sau instituții implicate); eventuale măsuri concrete anunțate de una dintre părți. [...]
Uniunea Europeană pregătește plata primei tranșe de peste 9 miliarde de euro (aprox. 45 miliarde lei) către Ucraina , din împrumutul total de 90 de miliarde de euro, iar miza economică pentru blocul comunitar este mecanismul de recuperare a banilor dacă Rusia nu va plăti despăgubiri de război, potrivit Libertatea . Bruxelles-ul urmează să aprobe, începând de luni, condițiile împrumutului, conform unor oficiali europeni citați de POLITICO. Transferul primei tranșe „în valoare de peste 9 miliarde de euro” ar putea avea loc la jumătatea lunii iunie, potrivit informațiilor preluate și de portalul sârb Blic.rs. Înainte de virarea efectivă a fondurilor, trebuie semnat un „memorandum de înțelegere” (document care fixează termeni și condiții) pentru asistența financiară macroeconomică. Memorandumul ar urma să fie prezentat marți, după aprobarea formală de către comisarii europeni, iar apoi trebuie ratificat și de parlamentul ucrainean. Cum sunt împărțiți banii din prima tranșă Din prima tranșă, Ucraina ar urma să direcționeze sumele astfel: 5,9 miliarde de euro (aprox. 29,5 miliarde lei) pentru achiziția de drone, pentru întărirea apărării; peste 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei) pentru cheltuieli bugetare și administrative, inclusiv salariile soldaților. Un purtător de cuvânt al executivului UE a indicat calendarul urmărit de Comisie: „Comisia își propune să facă prima tranșă cât mai devreme posibil în al doilea trimestru al anului 2026”. De ce contează: riscul de rambursare și opțiunea activelor rusești înghețate Punctul sensibil al împrumutului este rambursarea. Bruxelles-ul și Kievul trebuie să stabilească detaliile privind recuperarea datoriei din despăgubiri de război din partea Moscovei, după încheierea conflictului. Dacă Rusia refuză să plătească, liderii UE „și-au rezervat dreptul” de a utiliza active de stat rusești înghețate în Europa pentru a acoperi împrumutul. Această opțiune ridică o miză de reglementare și de execuție: transformarea unui instrument financiar (împrumutul) într-unul garantat, în ultimă instanță, prin active blocate, într-un context în care negocierile anterioare pe această temă au avut dificultăți. Context bugetar: deficitul Ucrainei și presiunea pe finanțele UE Ucraina are un deficit bugetar estimat la 135 miliarde de euro (aprox. 675 miliarde lei) pentru 2026 și 2027, iar fără sprijin suplimentar guvernul de la Kiev riscă să rămână fără fonduri „în următoarele luni”, potrivit articolului. Estimările bugetare actuale pornesc de la premisa că războiul s-ar încheia până la finalul acestui an, scenariu considerat „tot mai puțin probabil”. În același timp, mai multe state membre UE se confruntă cu dificultăți financiare și încearcă să reducă cheltuielile, pe fondul crizelor recente, inclusiv al creșterii prețurilor la energie asociate tensiunilor din Orientul Mijlociu. În toamna anului trecut, Ungaria, Slovacia și Cehia au refuzat să se alăture planului UE de participare la împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, ceea ce complică perspectiva mobilizării rapide a unor fonduri suplimentare dacă va fi nevoie. Ce urmează Împrumutul face parte dintr-un pachet convenit în decembrie 2025, prin care liderii UE au acceptat emiterea de datorii comune pentru sprijinirea Ucrainei. Jumătate din suma totală ar urma să fie plătită în acest an, iar restul în 2027; împrumutul a fost aprobat în Parlamentul European în februarie. În paralel, Comisia Europeană va încerca să obțină sprijin financiar suplimentar de la alte economii mari (Canada, Japonia, SUA și Marea Britanie), la o reuniune a miniștrilor de finanțe din G7, la Paris, săptămâna viitoare, conform surselor citate de POLITICO. Tot POLITICO citează un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, potrivit căruia UE, statele membre și instituțiile financiare europene au oferit până acum 200,6 miliarde de euro (aprox. 1.003 miliarde lei) Ucrainei. [...]
Xi Jinping le-a transmis șefilor marilor companii americane că China rămâne deschisă investițiilor , într-un mesaj cu miză economică directă pentru fluxurile de capital și pentru lanțurile globale de aprovizionare, potrivit Libertatea . Declarația a fost făcută la Beijing, în cadrul unei întâlniri la care au participat lideri de business din SUA care l-au însoțit pe președintele Donald Trump în China. „Ușa Chinei se va deschide și mai larg”, a declarat Xi, citat de publicația de stat Xinhua. Xi a susținut că firmele americane au avut un rol important în „reforma și deschiderea” Chinei și că ambele părți au câștigat din colaborare. Liderul chinez a invitat companiile din Statele Unite să își consolideze cooperarea cu China și a spus că acestea ar putea avea „perspective și mai largi” pe piața chineză. Cine a fost la întâlnire și ce semnal transmite Beijingul La discuțiile din capitala Chinei au participat, între alții, Elon Musk (Tesla și SpaceX), Jensen Huang (Nvidia) și Tim Cook (Apple). Conform Xinhua, Donald Trump i-a prezentat personal lui Xi pe executivii americani, iar aceștia și-au exprimat interesul pentru piața chineză și intenția de a-și extinde operațiunile și parteneriatele în China. Casa Albă a transmis, printr-o postare pe platforma X, că discuțiile au vizat creșterea cooperării economice, inclusiv extinderea accesului pe piață pentru companiile americane în China și majorarea investițiilor chineze. Contextul sensibil: cipurile pentru inteligență artificială și restricțiile SUA Mesajul de „deschidere” vine pe fondul competiției accelerate dintre SUA și China în domeniul inteligenței artificiale și al eforturilor Washingtonului de a limita accesul Chinei la tehnologii avansate, inclusiv la cipurile Nvidia. În același context, materialul notează că, potrivit Reuters, SUA ar fi aprobat recent livrarea unor cipuri avansate H200 către anumite companii chineze. În paralel, China își încurajează tot mai mult companiile să folosească semiconductori produși intern. Jensen Huang a caracterizat întâlnirea de la Beijing drept „una dintre cele mai importante summituri din istoria omenirii”, dar a refuzat să comenteze despre vânzările de cipuri Nvidia către China, menționând totuși atmosfera „primitoare” creată de cei doi lideri. [...]
SVR susține că Ucraina încearcă să preia controlul unor canale Telegram pro-ruse prin oferte de cumpărare , într-o mișcare care ar putea amplifica presiunea pentru cenzură și restricții asupra comunicațiilor online în Rusia, potrivit Digi24 . Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) afirmă că, de la sfârșitul lunii aprilie, „reprezentanții Kievului” ar fi trimis, prin conturi false înregistrate pe numele unor lideri de opinie, oferte de cumpărare către canale Telegram militare și „patriotice” rusești, inclusiv canale asociate curentului „Z” (pro-război). Conform declarației, obiectivul ar fi înlocuirea conținutului și răspândirea de „dezinformare” și mesaje de discreditare a conducerii politice și a armatei ruse. SVR mai susține că astfel de demersuri ar urmări să atragă administratorii acestor „resurse informaționale” în activități ilegale care ar prejudicia „interesele naționale” ale Federației Ruse. Totuși, instituția nu indică niciun canal concret care ar fi primit oferte sau care ar fi fost cumpărat în modul descris. De ce contează: muniție pentru controlul internetului și al platformelor Acuzațiile vin într-un context în care, potrivit materialului, în Rusia se suprapun mai multe tensiuni: scăderea popularității autorităților, lipsa de succese pe frontul din Ucraina, blocări ale internetului și intensificarea cenzurii. În acest cadru, o narațiune despre „infiltrarea” canalelor pro-ruse poate justifica măsuri suplimentare de control asupra platformelor și asupra comunicațiilor, cu efect direct asupra modului în care se coordonează și se informează inclusiv comunitățile pro-război. Fricțiuni în zona pro-război: critici la adresa lui Putin și reacții la restricții Digi24 amintește mai multe episoade recente care indică tensiuni în interiorul ecosistemului pro-guvernamental și pro-război: Bloggerul pro-guvernamental Ilya Remeslo l-a atacat public pe Vladimir Putin, numindu-l „președinte nelegitim” și cerând ca acesta să fie judecat ca „criminal de război și hoț”; după aceste declarații, Remeslo ar fi fost internat într-un spital de psihiatrie din Sankt Petersburg. Egor Guzenko („Al Treisprezecelea”), blogger asociat zonei „Z”, l-a criticat pe Putin pentru restricționarea internetului mobil; ulterior, administrația canalului său a susținut că i-ar fi fost confiscat telefonul și că ar fi fost trimis pe front, deși avea un picior încă nevindecat după o fractură. Comunitatea „Z” s-a opus anterior ideii de blocare a Telegram, promovată de FSB, argumentând că închiderea accesului ar lăsa „mii de militari” fără comunicații și ar putea duce la „consecințe fatale” în condițiile unei ofensive în desfășurare. În lipsa unor exemple concrete prezentate de SVR despre canale „cumpărate”, acuzațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarație. Miza practică, însă, este una operațională: controlul canalelor de comunicare și al fluxurilor de informații într-un moment în care restricțiile digitale au devenit parte a gestionării interne a războiului. [...]
Criza de leadership din Partidul Laburist riscă să blocheze agenda guvernului britanic , într-un moment în care presiunile economice și geopolitice cresc, potrivit Antena 3 , care citează o analiză Politico despre „puciul” ce prinde contur împotriva premierului Keir Starmer . Înfrângerea electorală severă suferită de laburiști joia trecută a accelerat contestarea internă: 96 dintre cei 402 parlamentari ai partidului au cerut un calendar pentru demisia lui Starmer. Refuzul premierului de a răspunde acestei solicitări a mutat conflictul în interiorul facțiunilor („triburilor”) partidului, descrise ca dezorganizate, pe fondul unei săptămâni de haos politic la Londra. Trei nume, un singur efect: guvernare mai grea și risc de paralizie În doar câteva zile, numărul celor care și-au făcut publică intenția de a participa la o eventuală competiție internă pentru conducerea partidului a ajuns la trei, ceea ce crește probabilitatea unei lupte prelungite și, implicit, a unei guvernări slăbite. Potrivit materialului, în ecuație apar: Andy Burnham , primarul din Greater Manchester, care ar urma să revină la Westminster printr-o alegere parțială în circumscripția Makerfield, după demisia deputatului Josh Simons; Wes Streeting , fost ministru al sănătății, care a demisionat criticând „vidul” și „deriva” din partid, dar a ratat momentul unei provocări directe; Angela Rayner , fost vicepremier și aliată a lui Starmer, care spune că nu va declanșa ea însăși procesul de contestare, dar ar candida dacă alegerile interne vor avea loc. Două persoane descrise drept aliați ai lui Streeting sunt citate sugerând că alegerile interne sunt, în esență, inevitabile: „Vom ajunge acolo, până la urmă.” „Nu prea mai există altă opțiune, în afară de a țipa în gol.” Makerfield, testul care poate decide ritmul crizei Miza imediată se mută în Makerfield, unde Burnham ar urma să candideze pentru a deveni deputat — o condiție necesară pentru a intra credibil în cursa pentru conducerea partidului. Situația este cu atât mai complicată cu cât alegerea parțială ar pune electoratul în fața unei propuneri paradoxale: să voteze laburiștii pentru a-l înlătura pe premierul laburist. Contextul electoral descris de Politico este tensionat: Makerfield, cândva fief sigur, a avut în 2024 o majoritate laburistă redusă la 5.399 de voturi de Partidul Reformei al lui Nigel Farage, iar săptămâna trecută laburiștii au pierdut toate cele 22 de mandate pe care le apărau în Consiliul Wigan (district care acoperă o parte din circumscripție). Farage este citat spunând că partidul său va arunca „absolut totul” în această competiție, în timp ce și Verzii ar urma să preseze din stânga. Politologul John Curtice afirmă, potrivit textului, că fără Burnham laburiștii ar avea „mai puțin de 5%” șanse de victorie în Makerfield, iar o eventuală reușită a primarului ar demonstra capacitatea lui de a câștiga circumscripții pe care, în acest moment, majoritatea politicienilor laburiști ar fi așteptați să le piardă. De ce contează pentru economie și pentru companii Politico notează că unii parlamentari preferau o competiție rapidă tocmai pentru a limita perioada în care Starmer ar rămâne un lider „fără putere reală”, în condițiile în care „războiul din Iran pune în pericol economia Marii Britanii”. În paralel, Starmer le-ar fi spus membrilor cabinetului că rămâne în funcție „în numele stabilității economice” și pentru a-și duce mandatul la capăt, iar susținătorii săi consideră că simpla organizare a unei competiții pentru conducere ar paraliza guvernul. Pe plan operațional, semnele de disfuncționalitate sunt deja vizibile: înlocuitorul lui Streeting la Sănătate, James Murray, a fost anunțat la opt ore după plecarea acestuia. În plus, Starmer ar intenționa să supună la vot în această vară proiecte de lege controversate privind reforma imigrației și reducerea numărului de procese cu jurați, inițiative care ar putea declanșa noi rebeliuni interne. Ce urmează: calendar strâns, presiune externă Doi oficiali laburiști citați în material spun că cea mai timpurie dată posibilă pentru alegerile parțiale este 18 iunie , deși calendarul ar fi controlat de responsabilii pentru disciplina de vot ai lui Starmer. În același timp, premierul este așteptat la summitul G7 din Franța la începutul acelei săptămâni, ceea ce accentuează contrastul dintre turbulența internă și presiunile externe. În tabăra lui Streeting, presiunea pentru accelerarea deznodământului rămâne, potrivit unui aliat citat: „Trebuie să se întâmple mai devreme, nu mai târziu. Nu putem continua așa. Este extrem de dăunător. În opinia mea, este iminent, trebuie să fie în curând. Aceasta este și opinia lui Wes.” [...]
