Știri
Știri din categoria Externe
Economia Rusiei riscă un șoc bugetar și financiar pe fondul războiului și al scăderii veniturilor din energie, potrivit unei analize publicate de Libertatea, care citează evaluări ale serviciului suedez de informații militare și ale Institutului american pentru Studiul Războiului (ISW). Miza pentru mediul de afaceri și piețe este că presiunea combinată a cheltuielilor de război, sancțiunilor și dependenței de petrol și gaze poate împinge economia către o ajustare abruptă, nu doar către o încetinire graduală.
În material, Thomas Nilsson, șeful serviciului suedez de informații militare, susține că modelul actual nu este sustenabil, în condițiile în care Rusia produce echipamente pentru război care sunt apoi distruse pe câmpul de luptă. El indică probleme structurale inclusiv în industria de apărare: corupție și dependență de creditele băncilor de stat, menționând că sectorul ar înregistra pierderi dacă este exclusă producția de drone.
Un element central al evaluării este acuzația că Rusia ar manipula sistematic datele economice pentru a proiecta imaginea unei economii „reziliente”, inclusiv către aliații Ucrainei. În acest context, Nilsson speculează că inclusiv Vladimir Putin ar putea să nu primească o imagine reală a situației economice, din cauza modului în care funcționează sistemul de raportare într-un regim autoritar.
Tot Nilsson avansează ideea că inflația reală ar putea fi „mai aproape de 15%” decât de cifra oficială de 5,86% și conturează două scenarii pentru economie: „un declin pe termen lung” sau „un șoc”, cu o posibilă „catastrofă financiară”.
ISW notează, potrivit articolului, că evaluările serviciului suedez sunt în linie cu analizele sale pe termen lung și vorbește despre „provocări considerabile” pentru economia Rusiei, inclusiv eforturi de mușamalizare pentru a menține percepția că războiul poate continua pe termen nedefinit.
În același timp, sunt prezentate și date bugetare recente: în ianuarie 2026, bugetul Rusiei ar fi înregistrat un deficit de 1,7 trilioane de ruble (22 de miliarde de dolari, aprox. 101 miliarde lei), iar veniturile ar fi scăzut cu aproape 12%, până la 31 miliarde de dolari (aprox. 143 miliarde lei). Scăderea este pusă în principal pe seama prăbușirii câștigurilor din exporturile de petrol și gaze cu 50%, până la aproximativ 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei), potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate în articol.
Putin a recunoscut, într-o ședință de guvern, existența unor probleme economice și a spus că în ianuarie PIB-ul Rusiei a fost cu 2,1% mai mic față de anul trecut, cerând măsuri ferme pentru revenirea la o „creștere sustenabilă”.
Pentru investitori și companii, combinația dintre deficit bugetar ridicat și scăderea veniturilor din energie sugerează o presiune mai mare pe finanțarea statului și pe stabilitatea macroeconomică, într-o economie descrisă ca dependentă de exporturile de combustibili fosili. În plus, dacă datele sunt într-adevăr cosmetizate, riscul operațional crește: deciziile de politică economică pot fi luate pe baza unor indicatori distorsionați, ceea ce poate amplifica volatilitatea atunci când ajustarea devine inevitabilă.
În finalul materialului este menționat și oligarhul Oleg Deripaska, apropiat al lui Putin, care le-ar fi cerut rușilor să „strângă rândurile” și să muncească mai mult, pe fondul ideii că „lumea s-a schimbat”, potrivit Fontanka.
Recomandate
Un discurs public care pune direct pe seama lui Vladimir Putin degradarea economiei ruse a fost aplaudat la Moscova , un semnal rar într-un spațiu public puternic controlat, potrivit Libertatea . Economistul și academicianul Robert Nigmatulin a vorbit despre „pierderi” și sărăcie, iar reacția sălii – aplauze „fără rețineri” – este prezentată drept un indiciu al tensiunilor crescânde pe fondul costurilor războiului și al sancțiunilor. Nigmatulin a comparat situația actuală cu anii 1990 și a susținut că Rusia are „venitul pe cap de locuitor cel mai mic din Europa”, adăugând că populația scade cu 600.000 de oameni anual. În intervenția sa, el a cerut schimbarea liderilor politici care au dus țara în criză și a criticat faptul că promisiunile economice atribuite lui Putin, din 2012, nu ar fi fost îndeplinite. Indicatorii invocați: creștere slabă, inflație ridicată, recul în sectoare-cheie În material sunt enumerate mai multe argumente economice folosite de Nigmatulin pentru a susține ideea de stagnare și degradare structurală: creșterea medie a PIB-ului în ultimii 11 ani: 1,5%, în timp ce inflația medie anuală ar fi fost 7%; scăderea productivității și reducerea de zece ori a locurilor de muncă „calificate” din inginerie; 54 de cercetători la 10.000 de locuitori în Rusia, față de 174 în economiile dezvoltate. Tot el a susținut că banii „nu sunt direcționați către creștere”, ci sunt „înghițiți de inflație”, iar problemele sunt puse în legătură cu „costurile uriașe” ale războiului și cu sancțiunile internaționale. De ce contează: nemulțumirea economică începe să se lege de responsabilitatea politică Libertatea îl citează pe Christo Grozev (Bellingcat), care spune că tot mai des responsabilitatea pentru economia „în colaps” este atribuită lui Putin, lucru „de neconceput” cu un an în urmă. În același registru, corespondentul BBC la Moscova, Steve Rosenberg, este menționat cu o selecție de titluri din presa rusă despre deteriorarea situației economice, inclusiv avertismentul că „în câteva luni, industria IT ar putea fi în ruine”. În paralel, publicația notează că, potrivit euobserver, sprijinul public pentru Putin ar fi în scădere de șase săptămâni consecutive, cu mențiunea că sondajele oficiale indică încă niveluri ridicate, dar ar putea fi distorsionate de teama de a exprima opinii într-un regim represiv. Este citat și Branislav Slantchev (Universitatea din San Diego), care afirmă că „crăpăturile din regimul lui Putin devin tot mai evidente”. Context: războiul continuă, iar prăbușirea „imediată” nu este anticipată Materialul reamintește că războiul din Ucraina „a durat deja patru ani” și avansează estimări privind pierderile umane ale Rusiei (aproximativ 200.000 de morți și un milion de răniți). În același timp, este menționat avertismentul economistului Karel Svoboda (Universitatea Carolină din Praga) că Rusia va găsi bani pentru război dacă problemele nu devin politice. Libertatea citează și Jamestown Foundation, care explică absența unei revolte generalizate prin controlul strict al spațiului informațional, represiune și lipsa unei alternative politice organizate. Concluzia prezentată este că Rusia „nu se va prăbuși economic mâine sau luna viitoare”, însă se conturează o schimbare de atmosferă socială care „nu mai poate fi ignorată”. Cine este Robert Nigmatulin Nigmatulin este prezentat ca membru al Prezidiului Academiei Ruse de Științe, cu expertiză în fizică, matematică, oceanologie și economie. Potrivit articolului, a condus Institutul de Oceanologie „P.P. Shirshov”, a fost președinte al filialei RAS din Ufa și a avut și o carieră politică, ca deputat în Duma de Stat. [...]
Liderul comuniștilor ruși avertizează că degradarea economiei poate alimenta instabilitate politică înainte de alegeri , într-un mesaj transmis direct guvernului în plenul Dumei de Stat, potrivit Antena 3 . Ghennadi Ziuganov , în vârstă de 81 de ani, a susținut că, fără măsuri „financiare, economice și de altă natură” adoptate rapid, Rusia riscă „o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917”, referire la revoluția care a răsturnat monarhia și a deschis calea către Uniunea Sovietică. Declarațiile au fost făcute într-o sesiune plenară, în contextul alegerilor parlamentare programate în septembrie în Federația Rusă. „Dacă guvernul nu adoptă de urgență măsuri financiare, economice și de altă natură, până în toamnă ne așteaptă o repetare a ceea ce s-a întâmplat în 1917. Nu avem dreptul să repetăm asta. Haideți să luăm niște decizii!” Mesaj calibrat: sprijin pentru Putin, critică pentru guvern și Banca Centrală Ziuganov a spus că formațiunea sa îl susține pe Vladimir Putin și „strategia și politicile sale”, dar a acuzat executivul că „nu ne ascultați”. Țintele sale au fost guvernul condus de premierul Mihail Mișustin, Banca Centrală și partidul de guvernământ „Rusia Unită”, pe fondul unor presiuni asupra popularității acestora, potrivit materialului care citează Reuters prin Agerpres. Discursul a fost primit cu aplauze și a fost urmărit de Viaceslav Volodin, președintele camerei inferioare a Parlamentului federal și aliat apropiat al lui Putin. Context economic: contracție la început de an și dobânzi ridicate În același tablou, Putin și-a criticat miniștrii după ce economia s-a contractat cu 1,8% în primele două luni ale anului și le-a cerut noi măsuri pentru stimularea PIB, notează articolul. Economia Rusiei, evaluată la 3,1 trilioane de dolari (aprox. 14,3 trilioane lei), s-a contractat în 2022, dar a crescut în 2023, 2024 și 2025, evitând o prăbușire în pofida sancțiunilor occidentale legate de războiul din Ucraina. Totuși, „presiunea războiului” și dobânzile de două cifre au încetinit creșterea la 1% anul trecut. În paralel, războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului a dus la creșterea prețului petrolului, evoluție care ar putea sprijini economia rusă dacă se menține, mai arată materialul. Fondul Monetar Internațional și-a revizuit în creștere prognoza de creștere economică pentru Rusia în acest an, de la 0,8% la 1,1%. De ce contează: semnal intern despre riscuri sociale, pe fondul controlului politic Deși „nu există în prezent semne de tulburări sociale grave în Rusia”, articolul notează că astfel de semne pot fi mai greu de observat din cauza cenzurii de război, a interzicerii protestelor, a pedepselor lungi pentru disidenți și a intensificării activității FSB. În lectura Reuters, preluată de Antena 3, avertismentul lui Ziuganov pare și o mișcare electorală: să atragă voturile celor afectați de scăderea nivelului de trai, să distanțeze președintele de problemele economice și să arate că sistemul politic recunoaște urgențe care trebuie rezolvate. [...]
Rusia și Coreea de Nord își extind legătura rutieră, dar cu un plafon de 300 de vehicule pe zi , un detaliu care indică un control strict al fluxurilor și limitează, cel puțin inițial, impactul operațional al noului coridor. Potrivit Libertatea , cele două țări au marcat finalizarea primului pod rutier dintre ele, care ar urma să fie deschis traficului în această vară. Podul traversează râul Tumen , care marchează frontiera ruso-nord-coreeană. Ministerul Transporturilor din Rusia a anunțat că infrastructura va putea procesa până la 300 de vehicule și 2.850 de persoane pe zi. Ce înseamnă „trafic controlat” în practică Limitarea zilnică anunțată sugerează că noua legătură va funcționa cu un regim de acces strict, mai degrabă ca un punct de trecere gestionat atent decât ca o rută deschisă pentru volume mari. Din informațiile publicate nu reiese cum vor fi împărțite aceste capacități între transport comercial, deplasări oficiale sau alte categorii de trafic. Ministerul rus de Externe a prezentat proiectul drept un pas major în relația bilaterală: „Semnificația sa depășește cu mult o simplă sarcină de inginerie”. Context: sancțiuni și apropiere accelerată Relațiile dintre Moscova și Phenian s-au intensificat pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în condițiile în care ambele state sunt supuse unor sancțiuni dure, notează AFP, citată de Libertatea. Coreea de Sud a avertizat recent că sprijinul chinez și rus contribuie la redresarea economiei nord-coreene, afectată de ani de sancțiuni și izolare, potrivit aceleiași relatări. În 2024, Rusia și Coreea de Nord au semnat un tratat de apărare care prevede sprijin militar dacă una dintre părți este atacată. Tot în 2024, Phenianul a trimis mii de soldați în Rusia pentru a sprijini războiul împotriva Ucrainei; aceștia au fost desfășurați în regiunea Kursk, conform materialului. De ce contează: un canal logistic nou, dar cu capacitate limitată Ministerul rus de Externe a afirmat că podul va ajuta la „dezvoltarea schimburilor comerciale, economice și umanitare” între Orientul Îndepărtat al Rusiei și Coreea de Nord. În același timp, plafonul de 300 de vehicule pe zi indică faptul că, în faza inițială, efectul asupra volumelor de transport va fi constrâns de reguli de operare și control la frontieră. Coreea de Nord nu publică date oficiale despre economia sa. Libertatea menționează că PIB-ul ar fi fost echivalentul a aproximativ 30 de miliarde de dolari în 2024 (aprox. 138 miliarde de lei), conform estimărilor oficiale ale Seulului. [...]
Turcia contestă direct activitățile maritime autorizate de Grecia, iar escaladarea din Mediterana de Est ridică riscul unor blocaje operaționale pe mare , într-un context în care disputa nu mai rămâne doar pe hărți, ci include deja și un incident naval, potrivit Profit . Miza imediată este controlul și exercitarea jurisdicției în zone maritime disputate: Ankara își întărește poziția în Mediterana de Est, contestând atât activitățile desfășurate sub autorizație grecească, cât și delimitările folosite de Atena în Marea Egee. Dincolo de componenta diplomatică, combinația dintre „incidente pe mare” și dispute oficiale privind jurisdicția indică o deteriorare a predictibilității în zonă. De ce contează pentru economie și operațiuni maritime O escaladare care se manifestă simultan prin acțiuni pe mare și prin contestări formale ale delimitărilor crește probabilitatea unor întreruperi sau întârzieri în activități maritime în proximitatea zonelor disputate. În practică, astfel de tensiuni pot însemna rute mai prudente, evitarea unor perimetre sau o prezență navală mai vizibilă, cu efecte în lanț asupra planificării operaționale. Ce se vede în teren: de la dispute cartografice la incident naval Publicația notează că situația a depășit nivelul unei dispute tehnice privind delimitările maritime: a existat deja un incident naval, iar Ankara contestă explicit activitățile autorizate de Grecia. Detaliile incidentului și natura exactă a activităților contestate nu sunt prezentate în fragmentul de text disponibil. [...]
Iranul condiționează redeschiderea Strâmtorii Ormuz de ridicarea blocadei navale americane , ceea ce menține un risc major pentru transportul maritim și fluxurile comerciale din regiune, potrivit Adevărul . Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf , a declarat miercuri că redeschiderea strâmtorii este „imposibilă” atât timp cât SUA păstrează blocada asupra porturilor iraniene, pe care Teheranul o consideră o încălcare a armistițiului dintre cele două țări. Mesajul a fost publicat pe platforma X, după ce președintele american Donald Trump a anunțat marți seară o prelungire unilaterală a armistițiului încheiat pe 8 aprilie. „O încetare a focului completă nu are sens decât dacă nu este încălcată printr-o blocadă navală (...) Redeschiderea Strâmtorii Ormuz este imposibilă atât timp cât încetarea focului este în mod fățiș încălcată.” Ce se întâmplă pe teren: blocaj „de facto” și incidente cu nave comerciale În contextul războiului declanșat împotriva Iranului de SUA și Israel, Teheranul a blocat „de facto” Strâmtoarea Ormuz și a amenințat că va ataca orice navă care are legături cu SUA, Israel și aliații acestora, conform informațiilor din articol. Iranul a mai anunțat miercuri că a atacat și a imobilizat sau sechestrat trei nave comerciale care ar fi încercat să traverseze strâmtoarea fără autorizația sa. În material sunt menționate și două articole conexe despre escaladare și despre navele vizate: „menințând că va ataca orice navă” și „Iranul a anunțat miercuri că a atacat și imobilizat”, ambele publicate de Adevărul. Miza economică: presiune pe rutele maritime și pe negocieri Din perspectiva operațională, condiționarea redeschiderii de ridicarea blocadei americane prelungește incertitudinea pentru traficul comercial prin zonă și crește riscul de întreruperi, pe fondul amenințărilor și incidentelor raportate. SUA au impus, la rândul lor, o blocadă asupra porturilor iraniene după eșecul negocierilor din 11 aprilie, desfășurate în Pakistan, iar o nouă rundă de negocieri este așteptată, potrivit aceleiași relatări. [...]
Deblocarea ajutorului financiar european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina (aprox. 450 miliarde lei) repune pe masă un mecanism de împrumut cu garanții între statele UE și cu risc bugetar dacă Rusia nu plătește „reparații de război” , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat acordul dintre partenerii din UE și Ungaria, care i-a permis premierului ungar Viktor Orban să-și ridice veto-ul asupra pachetului. Ajutorul este descris ca fiind oferit „sub forma unui împrumut”, pe care Kievul îl va rambursa doar dacă Rusia va plăti „reparații de război”. În caz contrar, nota de plată ar urma să fie acoperită de statele UE, cu excepția Ungariei, Republicii Cehe și Slovaciei, care au refuzat să participe la mecanismul de garantare, conform informațiilor preluate în articol. Deblocarea a venit după ce Ucraina a reparat și repus în funcțiune conducta petrolieră Drujba, care furnizează petrol rusesc către țările central-europene, iar Ungaria a acceptat ridicarea veto-ului, mai notează materialul. Tot Orban și-a ridicat și opoziția față de al 20-lea pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei. Într-un mesaj pe rețeaua socială X, Zelenski a transmis că pachetul de ajutor pe doi ani și noul pachet de sancțiuni „sunt acum în aplicare”, după validarea măsurilor de către ambasadorii celor 27 de state membre. El a susținut că sprijinul pentru Ucraina și presiunea asupra Rusiei trebuie să fie „suficiente” pentru a crea stimulente de oprire a războiului. Miza următoare: negocierile de aderare la UE Zelenski a indicat că următorul obiectiv este avansarea negocierilor de aderare, inclusiv prin deschiderea unor grupuri de capitole. În același timp, Ucraina cere o dată precisă pentru aderare, însă Bruxelles-ul și majoritatea statelor membre au explicat că nu pot avansa o astfel de dată, iar procesul depinde de îndeplinirea criteriilor de aderare. În context, articolul amintește că Orban s-a opus și aderării Ucrainei, invocând situația drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia și posibile efecte negative asupra economiei Ungariei. [...]
