Știri
Știri din categoria Externe
Valeri Zalujni cere o schimbare de doctrină în NATO înainte de orice extindere, argumentând că alianța trebuie să se adapteze la realitățile războiului modern și la lecțiile învățate de Ucraina în conflictul cu Rusia, potrivit News. Ambasadorul Ucrainei în Regatul Unit și fost comandant-șef al armatei ucrainene a revenit asupra declarațiilor care au stârnit reacții, după ce spusese că Ucraina nu ar fi avantajată de aderarea la NATO.
Zalujni spune că este „pentru NATO”, dar susține că alianța ridică „multe întrebări” din punct de vedere politic și rămâne ancorată în doctrine vechi, asociate finalului celui de-al Doilea Război Mondial. În opinia sa, războiul și progresul tehnologic au schimbat fundamental modul de luptă, iar NATO ar trebui să treacă la „standarde complet diferite” și la „o doctrină cu totul nouă”.
În acest context, el a lansat o provocare directă către statele membre:
„Ucraina se află în război cu Rusia, fără a fi membră a NATO. Să spună sincer cei din NATO: sunt oare pregătiţi să lupte cu Rusia fără experienţa Ucrainei?”
Ambasadorul a invocat experiența Ucrainei din 2026, afirmând că țara a folosit „toate tipurile de armament”, cu excepția unor capabilități pe care le asociază cu dotarea NATO (arme nucleare, portavioane și avioane F-35). El a mai susținut că „resursele s-au epuizat” și că Rusia „a găsit o soluție de contracarare” pentru aceste evoluții.
Totodată, Zalujni a reamintit rolul său din 2019 în promovarea reformelor pentru alinierea armatei ucrainene la standardele NATO, spunând că a lucrat la modificări legislative ample pentru adaptarea managementului strategic la principiile alianței.
Ca exemplu de format „promițător din punct de vedere politic”, Zalujni a menționat din nou JEF (Forțele Expediționare Unite), o structură de cooperare militară. El a spus că participă regulat la exerciții NATO de comandă și stat major în Marea Britanie, pe care le consideră relevante pentru cultura operațională a alianței, dar a insistat că „acest bloc trebuie să se schimbe” pentru a face față amenințărilor actuale.
În linie cu declarațiile anterioare, el a vorbit și despre nevoia unui „bloc militar cu totul nou”, „cel mai probabil” ancorat teritorial în Europa.
Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a transmis că declarațiile lui Zalujni despre aderarea la NATO au fost scoase din context și au avut ecou amplu, precizând că citatul complet se referea în primul rând la JEF, nu la NATO. Potrivit explicațiilor, în cadrul reuniunii ambasadorilor de la Kiev, Zalujni fusese întrebat despre participarea Ucrainei la coaliția JEF, după care a extins comentariile la nivelul alianței în ansamblu.
Recomandate
Moscova condiționează reluarea negocierilor de o schimbare de poziție în Occident , iar mesajul sugerează că Rusia își leagă orice discuție despre Ucraina de capacitatea statelor occidentale de a „influența” deciziile de la Kiev, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute de adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , într-un interviu acordat agenției de stat TASS. Galuzin a spus că Rusia este „întotdeauna pregătită” pentru negocieri și pentru o „soluție negociată”, însă a pus responsabilitatea blocajului pe partea ucraineană, despre care afirmă că s-ar fi retras de la negocieri și și-ar fi interzis ulterior participarea. Condiția invocată: „dialog onest” și acorduri respectate de Kiev Oficialul rus susține că ar putea exista „perspective” pentru un dialog dacă, în rândul susținătorilor occidentali ai Ucrainei, s-ar fi conturat o înțelegere a „necesității unui dialog onest și constructiv” care să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, el a avertizat că, în lipsa acestei disponibilități și a unei voințe de a se asigura că „regimul de la Kiev” respectă acordurile încheiate între sponsorii occidentali și Moscova, Rusia va continua „operațiunea militară specială”. „Suntem întotdeauna pregătiţi pentru negocieri şi deschişi unei soluţii negociate. Am demonstrat acest lucru în repetate rânduri.” „Dar dacă nu (...) atunci vom continua operaţiunea militară specială (...) şi ne vom apăra interesele prin mijloace militare.” Moscova respinge rolul de intermediar al Kazahstanului Galuzin a mai declarat că Rusia nu a transmis Occidentului, prin intermediul Kazahstanului, mesaje privind o eventuală soluționare a conflictului. El a spus că Moscova menține contacte directe cu actorii care pot influența deciziile de la Kiev și nu vede motive să implice autoritățile kazahe. Contextul menționat este întâlnirea din 25 iulie dintre președintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaiev , și președintele rus Vladimir Putin, când Tokaiev a afirmat că primește „numeroase semnale” din Europa și SUA despre situația conflictului, iar Putin l-a informat despre evoluțiile războiului. „Menţinem contacte şi comunicăm direct cu cei care sunt capabili să influenţeze regimul de la Kiev.” Galuzin a adăugat că aceste „forțe” nu ar asculta „cu mare atenție”, dar că Rusia își continuă eforturile în această direcție. [...]
Un incident cu victime pe o plajă din sudul Rusiei ridică miza operațională a apărării antiaeriene în zone turistice , după ce resturi provenite de la o dronă ucraineană au căzut într-o zonă aglomerată, potrivit CNN . Autoritățile locale ruse spun că au murit cel puțin șapte persoane, într-unul dintre cele mai letale episoade raportate în ultimele săptămâni. Incidentul a avut loc luni, într-o zonă de stațiune la Marea Neagră, în orașul Gelendjik (regiunea Krasnodar). Trei dintre cei uciși erau copii, conform autorităților locale. Nu este clar dacă drona a fost doborâtă de apărarea antiaeriană rusă sau s-a prăbușit, însă guvernatorul regional Veniamin Kondratiev a afirmat că oamenii de pe plajă au fost uciși „când resturi de la un UAV au căzut”. Bilanțul include și aproximativ 40 de răniți, potrivit guvernatorului. Dintre aceștia, 21 au fost internați, iar alți 19 au primit îngrijiri medicale, au precizat autoritățile locale. Ce sugerează imaginile analizate de CNN Analiza CNN a unui videoclip care surprinde momentul impactului indică faptul că, cu câteva secunde înainte de explozie, se aud rafale de armă automată de la cel puțin trei arme. În timpul focului, drona își schimbă brusc direcția și se prăbușește pe plajă. Potrivit aceleiași analize, drona pare să fi depășit o instalație radar rusească aflată la vest de plajă, înainte să cadă. Schimb de acuzații: Kievul indică apărarea antiaeriană rusă Într-o declarație pentru CNN, șeful Centrului guvernamental ucrainean pentru Combaterea Dezinformării, Andrii Kovalenko, a susținut că incidentul ar fi fost provocat de forțele ruse de apărare antiaeriană, care ar fi doborât drona deasupra unei plaje pline de turiști. El a acuzat, totodată, autoritățile ruse că ar ascunde alertele aeriene sau nu ar lua măsurile necesare pentru siguranța populației în timpul acestora. „Decesele rușilor de pe plaja din Gelendjik sunt în întregime vina forțelor ruse de apărare antiaeriană”, a declarat Kovalenko. Acesta a mai spus că Ucraina își folosește armele „exclusiv” împotriva complexului militar-industrial al Rusiei și a infrastructurii economice care ar susține finanțarea războiului. Context: intensificarea loviturilor și ținte sensibile în regiune Regiunea Krasnodar este vizată frecvent de forțele ucrainene, inclusiv prin atacuri anterioare asupra unor active navale și a infrastructurii petroliere, notează CNN. Baza navală Novorossiisk , principalul hub al Flotei ruse din Marea Neagră, se află la aproximativ 25 de mile (circa 40 km) de Gelendjik. În ultima lună, Ucraina și-a intensificat loviturile în interiorul Rusiei, vizând infrastructură energetică, fabrici de armament, obiective militare și facilități de transport maritim, potrivit sursei. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat vineri că, între 24 și 31 iulie, atacurile cu drone și bombardamentele ucrainene ar fi ucis cel puțin 61 de persoane și ar fi rănit 327. În oglindă, în aceeași lună în Ucraina, atacurile rusești au ucis cel puțin 377 de civili și au rănit 2.129, ceea ce ar face-o cea mai sângeroasă lună a invaziei de la aprilie 2022, conform datelor citate de CNN. [...]
Declarațiile lui Valerii Zalužni pun sub semnul întrebării traiectoria Ucrainei spre NATO , într-un moment în care Kievul își caută garanții de securitate pe termen lung, cu efect direct asupra arhitecturii de apărare europene. Potrivit Meduza , ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fost comandant-șef al armatei ucrainene a spus că Ucraina „nu va adera niciodată” la Alianță. Zalužni a făcut afirmațiile la Kiev, în timpul unei discuții despre integrarea euroatlantică, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor, relata „Evropeiska Pravda” (European Pravda), citată de publicație. „Cunosc foarte bine NATO. Vreo 12 ani, probabil, m-am ocupat personal ca noi să stăpânim standardele NATO și în fiecare an am ascultat povești că, imediat-imediat, vom intra în NATO. Niciodată nu vom intra, din păcate!” De ce spune Zalužni că NATO nu mai „ține pasul” În evaluarea lui, problema nu este doar politică, ci și una de doctrină și compatibilitate: standardele și modul de funcționare ale NATO nu ar mai corespunde realităților militare actuale. „Este imposibil să te alături, cu nivelul de dezvoltare pe care îl au Forțele Armate ale Ucrainei, unei organizații care se ghidează după doctrinele celui de-al Doilea Război Mondial.” Zalužni a mai susținut că NATO ar putea rămâne, „cel mai probabil”, în forma actuală, iar Ucraina ar continua ani la rând tranziția către standarde necesare pentru a ajunge măcar la un nivel comparabil cu „jumătate” din cel al Federației Ruse, potrivit aceleiași relatări. Alternativa: blocuri noi și un posibil „bloc european de securitate” Deși a recunoscut că Ucrainei îi sunt necesare tehnologii care „încă există” în țările NATO, Zalužni a indicat că Kievul ar urma să se orienteze către alte formate de securitate care „abia se vor forma”. „Cel mai probabil, va fi vorba despre un bloc european militar-politic de securitate.” În același context, el și-a exprimat regretul că Ucraina nu lucrează pentru aderarea la Joint Expeditionary Force (JEF), o coaliție militară condusă de Marea Britanie. „Evropeiska Pravda”, citată de Meduza, notează însă că JEF nu presupune obligații de apărare reciprocă între participanți, spre deosebire de NATO. Context politic intern: Zalužni rămâne un actor cu greutate Meduza amintește că Zalužni a condus armata ucraineană în perioada 2021–2024 și a plecat din funcție cu un nivel ridicat de încredere publică. Potrivit unor relatări din presă, el ar fi intenționat să participe la următoarele alegeri prezidențiale din Ucraina. Conform datelor citate de publicație, în iunie 2026, 16% dintre ucraineni ar fi fost gata să voteze pentru Zalužni, față de 32% pentru președintele în funcție, Volodîmîr Zelenski . [...]
Ucraina își extinde loviturile la distanță asupra infrastructurii petroliere rusești , vizând în aceeași noapte rafinării, un depozit de petrol și obiective militare, inclusiv baza aeriană Engels din regiunea Saratov, potrivit Focus . Miza operațională este dublă: reducerea capacității de procesare a petrolului (cu efect direct asupra alimentării economiei de război) și presiune asupra infrastructurii folosite în atacurile rusești. Atacurile au avut loc în noaptea de 2 august, iar președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a afirmat că unități ucrainene au lovit instalații din industria petrolieră rusă și infrastructură militară. Într-o postare pe X, Zelenski a susținut că țintele au fost facilități care „sprijină războiul” dus de Rusia. Ținte: rafinării, depozit de petrol și baza Engels Conform publicației, loviturile au vizat mai multe regiuni din Rusia, iar unele detalii sunt atribuite unor surse citate de Focus: În regiunea Bașkortostan , „Euromaidan Press” relatează că ar fi fost lovite trei rafinării. Zelenski a indicat că este vorba despre instalații care procesează anual „milioane de tone” de petrol. În regiunea Saratov, Ucraina susține că a fost lovită o bază militară; „L'Indépendant” este citat cu informația că în vizor a intrat baza aeriană Engels, unde sunt staționate bombardiere strategice Tu-95MS și Tu-160, folosite de Rusia în atacuri asupra Ucrainei. Tot în Saratov, potrivit afirmațiilor ucrainene, a fost lovită o rafinărie „care poate procesa mai multe milioane de tone de țiței pe an”. Focus notează că evaluarea pagubelor este în curs, iar amploarea efectelor nu este încă confirmată independent în materialul citat. De ce contează: presiune pe lanțul energetic care susține efortul de război Din perspectiva impactului operațional, țintirea rafinăriilor și a depozitelor de petrol urmărește să afecteze capacitatea Rusiei de a procesa și distribui produse petroliere, esențiale atât pentru economie, cât și pentru logistică militară. În același timp, lovirea unei baze asociate cu bombardiere strategice ar transmite un semnal privind raza de acțiune a capabilităților ucrainene. „Euromaidan Press” este citat cu ideea că atacurile asupra Bașkortostan ar demonstra distanța la care pot ajunge armele Ucrainei, regiunea fiind la peste 1.000 km de granița ucraineană. Context: Kievul prezintă loviturile ca răspuns la atacurile rusești Potrivit Focus, conducerea ucraineană descrie aceste atacuri ca reacție la lovituri rusești cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, care au avariat și clădiri civile. Separat, Zelenski a mai afirmat pe X că forțele ucrainene au lovit cargoul „Yanina”, sub pavilion rusesc, pe care îl descrie ca având o capacitate de peste 100.000 de tone, și că nava ar fi fost scufundată. Materialul nu oferă o confirmare independentă a acestei afirmații. [...]
Ucraina își leagă diplomația de contracte și investiții în apărare , într-o încercare de a transforma sprijinul politic al partenerilor în capacități industriale și tehnologice care să susțină frontul, potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de Kirill Budanov , șeful Cancelariei prezidențiale ucrainene, la reuniunea șefilor misiunilor diplomatice ucrainene, unde a cerut „rezultate concrete” care să se vadă în decizii ale statelor partenere, contracte internaționale și investiții. Diplomația, măsurată în livrabile: decizii, contracte, investiții Budanov a indicat că misiunile diplomatice trebuie să livreze rezultate „tangibile”, cu efect direct asupra capacităților de apărare ale Ucrainei. În viziunea sa, poziția Ucrainei în „viitoarea arhitectură de securitate și stabilitate” depinde de activitatea diplomaților în țările unde sunt acreditați. „Locul Ucrainei în configurarea viitoarei arhitecturi de securitate şi stabilitate depinde în mod direct de activitatea dumneavoastră în ţările în care vă desfăşuraţi misiunea.” Un accent aparte este pus pe colaborarea cu partenerii pentru consolidarea apărării, „în special a sistemelor de apărare antiaeriană ”, potrivit declarațiilor citate. Producție comună și localizarea industriei de apărare în Ucraina Șeful Cancelariei prezidențiale a susținut că diplomații trebuie să promoveze proiecte de producție comună în domeniul apărării și „localizarea unor capacități industriale” pe teritoriul Ucrainei. Obiectivul, așa cum este descris, nu se limitează la sprijin punctual, ci vizează integrarea tehnologiilor și a lanțurilor de producție prin proiecte comune și alianțe de securitate pe termen lung. În același cadru, Budanov a vorbit despre atragerea investițiilor străine „în economia reală” și în complexul industrial de apărare, cu desfășurarea producției în Ucraina, menționând că acorduri în acest sens „au fost deja încheiate”. „Construim o nouă economie, bazată atât pe tehnologii de vârf, cât şi pe standarde europene de calitate şi transparenţă.” Africa, nouă prioritate: securitate, agricultură și educație Budanov a mai spus că statele africane ar trebui să devină o direcție importantă a diplomației ucrainene, argumentând că Rusia și-a construit influența în regiune „prin dezinformare, șantaj cu cereale și mercenari”, influență pe care o consideră „mai vulnerabilă decât pare”. În relația cu țările africane, el a indicat câteva direcții de cooperare: securitate; deminare; combaterea terorismului; exporturi de produse agricole și tehnologii; educație, inclusiv atragerea studenților africani la studii în Ucraina. Budanov a adăugat că Ucraina trebuie să reamintească statelor africane că este „unul dintre principalii furnizori” de produse agricole esențiale de care acestea depind. [...]
Ucraina vrea să creeze un cadru regional pentru logistică și reconstrucție , iar România este inclusă între cele opt state vizate de „ Inițiativa Carpatică ”, programată pentru lansare oficială în această toamnă, potrivit G4Media , care citează declarații ale președintelui Volodimir Zelenski . Inițiativa este prezentată ca o platformă de cooperare pentru țări care „împărtășesc interese economice și de securitate comune”, dar care nu sunt neapărat pregătite să sprijine Ucraina cu arme. Zelenski a indicat că unele state preferă să se implice în ajutor umanitar, securitate și economie și iau în calcul participarea la reconstrucția Ucrainei, ceea ce, în interpretarea sa, ar semnala încredere într-un viitor pașnic. Ce ar acoperi Inițiativa Carpatică Potrivit declarațiilor citate, proiectul ar urma să includă: cooperare pe logistică ; coordonare în securitate ; proiecte cu componentă economică ; posibil, ulterior, cultură și turism . Cine ar urma să participe Lista statelor menționate de Zelenski include: Austria Republica Cehă Ungaria Polonia România Serbia Slovacia Ucraina Președintele ucrainean a spus că lansarea oficială este planificată „în această toamnă” și că discuțiile privind datele specifice sunt deja în desfășurare. În acest stadiu, nu sunt prezentate detalii despre formatul instituțional, finanțare sau proiecte concrete care ar urma să fie asumate de fiecare stat. [...]
