Știri
Știri din categoria Externe
Armata SUA își extinde operațiunile de deminare în Strâmtoarea Ormuz cu drone submarine, într-o mișcare menită să reducă riscul pentru transportul maritim într-un punct prin care trec volume critice de energie, potrivit Antena 3.
Comandamentul Central al armatei SUA (CENTCOM) a anunțat că va trimite drone navale submarine pentru detectarea și distrugerea minelor, în cadrul efortului de „curățare” a strâmtorii. Șeful CENTCOM, amiralul Brad Cooper, a spus că a început procesul de creare a unui „nou culoar sigur” prin strâmtoare, care ar urma să fie comunicat „în curând” industriei maritime, cu obiectivul de a încuraja „comerțul liber”.
Miza este în primul rând economică și operațională: Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca „un coridor de navigație esențial” pentru prosperitatea regională și globală. Prin acest punct circulă, conform articolului, 20% din transporturile internaționale de petrol și 20% din cele de gaze naturale lichefiate (GNL), ceea ce face ca orice perturbare să aibă efecte rapide asupra lanțurilor de aprovizionare și costurilor de transport.
Articolul notează că, potrivit New York Times, Iranul ar deține între 2.000 și 6.000 de mine navale. În același timp, publicația israeliană Jerusalem Post este citată cu estimarea că Iranul ar avea intacte între 80% și 90% din flota de bărci rapide și puitoare de mine, ceea ce i-ar permite să plaseze „sute de mine” în strâmtoare.
În timpul războiului declanșat pe 28 februarie, după atacurile americano-israeliene asupra Iranului, Teheranul ar fi blocat Strâmtoarea Ormuz, iar New York Times a relatat că iranienii au început să mineze culoarul de navigație. Totodată, oficiali americani au recunoscut recent că Teheranul ar fi pierdut evidența locațiilor unde au fost amplasate minele și că, în prezent, iranienii nu ar mai ști unde se află acestea.
CENTCOM afirmă că „forțe suplimentare” ale SUA, inclusiv drone submarine, se vor alătura efortului de curățare „în zilele următoare”, în paralel cu demersul de stabilire a unui pasaj sigur pentru navele comerciale. Articolul nu oferă un calendar exact pentru redeschiderea completă sau pentru operaționalizarea culoarului anunțat.
Recomandate
Turcia mizează pe taxe de tranzit din Canalul Istanbul , un proiect de 23 mld. euro, care ar putea redesena rutele maritime Europa–Asia , pe fondul riscurilor tot mai mari din puncte-cheie precum Strâmtoarea Ormuz, potrivit Antena 3 . Investiția este gândită ca o cale navigabilă artificială cu taxă între Marea Neagră și Marea Marmara, paralelă cu Bosforul, și este prezentată ca o alternativă de tip „Canalul Suez” pentru Europa. Interesul pentru astfel de coridoare a crescut după blocarea Strâmtorii Ormuz, care a declanșat o criză energetică globală, în condițiile în care strâmtorile naturale sunt mai vulnerabile în caz de conflict. În acest context, Canalul Istanbul este descris ca o rută capabilă să gestioneze aproximativ 160 de nave sau petroliere pe zi. Miza economică: un model de monetizare similar cu Suez și Panama Proiectul ar permite Turciei să monetizeze traficul de tranzit „într-un mod similar cu Egiptul, prin Canalul Suez”, respectiv cu ruta interoceanică din Panama. Estimarea de cost citată de Antena 3, pe baza Express, este de 23 de miliarde de euro, din care 13 miliarde pentru canalul propriu-zis și 10 miliarde pentru dezvoltarea zonelor adiacente. Termenul indicat pentru finalizare este 2027. În 2021, președintele Recep Tayyip Erdoğan a descris proiectul drept transformator pentru economia Turciei, argumentând că urmărește creșterea siguranței în Bosfor. Declarația sa este redată astfel: „Astăzi deschidem o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei. Vedem Canalul Istanbul ca pe un proiect care salvează viitorul Istanbulului... pentru a asigura siguranța vieții și a proprietății în Bosfor și pentru cetățenii din jur.” De ce contează juridic: canalele pot fi taxate, strâmtorile – în general, nu Materialul punctează diferența de regim juridic: conform Convenției Națiunilor Unite privind dreptul mării, navele au dreptul la „trecere în tranzit” prin strâmtorile folosite pentru navigația internațională, iar statele riverane nu pot percepe taxe pentru această trecere (cu excepția unor costuri limitate pentru servicii). În schimb, canalele artificiale precum Suez și Panama percep taxe. În această logică, un canal artificial paralel cu Bosforul ar permite Ankarei să introducă taxe fără a încălca dreptul internațional, susține articolul. Context: presiuni și precedentul Ormuz, plus efecte în lanț în transport Antena 3 notează că legalitatea taxării unor căi strategice este testată și în cazul Ormuz: Reuters a relatat că Teheranul ar dori prevederi într-un eventual acord de pace permanent cu SUA și Israel care să-i permită să taxeze navele care traversează strâmtoarea, deși există restricții legale. Iranul ar fi analizat inclusiv un nivel de până la 2 milioane de dolari per navă, iar Kpler estimează că transformarea Ormuz într-un coridor cu taxă ar putea genera între 5 și 8 miliarde de dolari anual pentru Iran și Oman. În paralel, devierile de rute cresc costurile: potrivit Atlas Institute, rerutările au majorat durata tranzitului, tarifele de transport și costurile de asigurare pentru comerțul Africa–Europa, adăugând între 10 și 15 zile călătoriilor dintre Asia și Europa. Ce urmează Din informațiile citate, Canalul Istanbul ar trebui să fie gata până în 2027. Dacă proiectul va fi livrat la timp și va atrage trafic suficient, Turcia ar putea obține o nouă sursă de venituri din taxe de tranzit și ar putea influența rutele comerciale dintre Marea Neagră și Mediterana, într-un moment în care companiile caută alternative la punctele maritime vulnerabile la tensiuni geopolitice. [...]
Amenințarea Iranului de a bloca Strâmtoarea Hormuz este „terorism economic” și poate declanșa o escaladare cu efecte globale asupra transportului și energiei , în condițiile în care SUA au instituit o blocadă a porturilor iraniene și avertizează că „doi pot juca acest joc”, potrivit news.ro . Vicepreședintele SUA, JD Vance , a spus că reluarea discuțiilor directe depinde de Iran și că Washingtonul urmărește „angajamentul lor ferm” de a nu dezvolta o armă nucleară. În același timp, el a legat miza negocierilor de riscul unor perturbări în Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru navigația comercială. Negocierile: condiția SUA și blocajul de la masa tratativelor Vance a afirmat că „mingea se află” la Teheran în privința oricăror negocieri viitoare și că o înțelegere ar putea fi „foarte, foarte bună” pentru ambele țări dacă Iranul acceptă condițiile cerute de SUA privind arma nucleară. El a mai susținut că echipa iraniană prezentă în Pakistan nu avea mandatul necesar pentru a încheia un acord, motiv pentru care partea americană a părăsit negocierile după 21 de ore. Potrivit lui Vance, au existat progrese, însă „insuficiente” în privința eliminării uraniului îmbogățit și a garanțiilor că Iranul nu poate obține o armă nucleară. Strâmtoarea Hormuz: risc de escaladare și răspuns „în oglindă” Pe componenta cu impact economic, Vance a acuzat Iranul de „terorism economic” prin „închiderea de facto” a Strâmtorii Hormuz și a spus că Teheranul ar fi amenințat „orice navă” care tranzitează zona. Totodată, el a apărat blocada porturilor iraniene impusă de SUA ca răspuns și a avertizat că, dacă Iranul încearcă să blocheze navigația, „nici navele iraniene nu vor ieși”. Blocada navală a început luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României), după ce negocierile din weekend din Pakistan s-au încheiat fără un rezultat decisiv. Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a promis represalii, iar oficiali iranieni au avertizat asupra unor efecte în lanț asupra economiei globale, inclusiv asupra consumatorilor americani. [...]
Kremlinul semnalează continuitate în relația energetică cu Budapesta , după ce a transmis că este „mulțumit” de disponibilitatea premierului ales al Ungariei, Peter Magyar , pentru un „dialog pragmatic” cu Rusia, relatează Reuters . Mesajul Moscovei vine la scurt timp după alegerile din weekend, pierdute de Viktor Orban, un partener apropiat al Kremlinului. Deși o parte dintre „durii” ruși au deplâns înfrângerea lui Orban, Kremlinul a spus rapid că este pregătit să discute cu noua conducere de la Budapesta. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a indicat că Rusia își va calibra poziția în funcție de deciziile concrete ale viitorului guvern ungar. „Deocamdată, putem nota cu satisfacție, din câte înțelegem, disponibilitatea lui (Magyar) de a intra într-un dialog pragmatic.” „În acest caz, există disponibilitate reciprocă din partea noastră și apoi ne vom ghida după pașii specifici ai noului guvern ungar.” De ce contează: energie și proiecte strategice, dincolo de schimbarea politică Rusia vinde petrol și gaze către Ungaria și construiește o nouă centrală nucleară la sud de Budapesta, potrivit materialului. În acest context, semnalul Kremlinului sugerează că Moscova mizează pe menținerea canalelor de lucru, în special pe dosarele energetice, chiar și după schimbarea de la vârful politicii ungare. În mandatul său, Orban a fost util Moscovei inclusiv prin poziționări în interiorul Uniunii Europene: a criticat sancțiunile UE împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, s-a opus aderării Ucrainei la UE și a blocat un împrumut UE de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Ucraina. Ce a spus Peter Magyar despre relația cu Rusia Reuters notează că Peter Magyar a combinat retorica pro-UE și pro-NATO cu recunoașterea publică a faptului că va avea nevoie să poarte discuții cu președintele rus Vladimir Putin și, „deocamdată”, să continue achizițiile de petrol și gaze rusești, în pofida discuțiilor despre diversificare și revizuirea contractelor. [...]
Ucraina vrea să intre în arhitectura de apărare aeriană a UE printr-un „scut” comun , iar președintele Volodimir Zelenski spune că Kievul se pregătește chiar din această săptămână pentru discuții cu partenerii europeni pe tema unui sistem integrat, potrivit Kyiv Post . Miza, în lectura sa, este una de securitate continentală: Europa ar trebui să aleagă între „securitate comună” și riscul de a ajunge sub influența „lumii ruse”. Zelenski a afirmat că negocierile cu europenii privind crearea unui sistem comun de apărare aeriană sunt iminente și a insistat că integrarea Ucrainei în arhitectura de securitate a Europei este o opțiune strategică. „Sunt sigur: fie Ucraina va deveni o parte integrantă a sistemului european de securitate, fie unii din Europa riscă să devină parte a «lumii ruse».” Ce ar aduce Ucraina într-un scut aerian comun Președintele ucrainean a susținut că Ucraina are deja experiență relevantă în contracararea amenințărilor aeriene, inclusiv a dronelor kamikaze, și că este pregătită să își împărtășească expertiza. El a enumerat componentele pe care Ucraina spune că le poate acoperi operațional: „câmpul radar” (rețeaua de supraveghere și detectare); sisteme de război electronic (bruiaj și contramăsuri); comunicații între componentele apărării aeriene; interceptarea propriu-zisă. Dimensiunea economică: acorduri de securitate și acces la armament Zelenski a legat cooperarea în domeniul apărării și de o dimensiune economică, afirmând că acordurile de securitate pe termen lung din Orientul Mijlociu aduc anual fonduri statului ucrainean și pot funcționa ca „combustibil” pentru Ucraina în condiții de instabilitate globală. Totodată, el a sugerat că astfel de parteneriate pot facilita accesul Ucrainei la tipuri de armament aflate în deficit în dotarea sa, dar disponibile la parteneri. Unde spune Kievul că este deja folosită expertiza ucraineană Zelenski a afirmat că soluții de apărare dezvoltate de Ucraina sunt folosite și în afara Europei, în special în Orientul Mijlociu și zona Golfului Persic. Potrivit lui, interceptori ucraineni operează în cooperare cu Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, iar expertiza ucraineană ar ajuta la detectarea și contracararea dronelor de tip Shahed „la scară”. El a adăugat că și alte state, inclusiv Turcia, Kuweit și Oman, și-au arătat interesul pentru experiența Ucrainei. Context industrial: producție de drone și muniție, plus operațiuni fără infanterie În același cadru, Zelenski a spus că industria de apărare a Ucrainei s-a dezvoltat rapid și produce, între altele, drone FPV (drone controlate de la distanță prin transmisie video), rachete cu rază lungă, interceptori, proiectile de artilerie și sisteme robotice folosite pe câmpul de luptă. El a afirmat că „capacitățile” industriei ucrainene se ridică la „milioane” de drone FPV pe an. Președintele a mai declarat că, pentru prima dată în război, forțele ucrainene ar fi capturat o poziție rusească folosind doar sisteme fără pilot, susținând că ocupanții s-au predat, iar operațiunea ar fi fost realizată fără implicarea infanteriei și fără pierderi de partea ucraineană. Ce urmează, conform declarațiilor sale, sunt discuțiile anunțate „în această săptămână” cu partenerii europeni despre un scut aerian comun, în care Ucraina încearcă să se poziționeze ca furnizor de capabilități și experiență, nu doar ca beneficiar de protecție. [...]
Frânarea bruscă a exporturilor Chinei în martie pune presiune pe modelul de creștere bazat pe cererea externă , într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a lovit piața energiei și transporturile, iar Beijingul rămâne dependent de vânzările peste graniță pentru a compensa slăbiciunea consumului intern, potrivit HotNews . După un început de an puternic, susținut de cererea pentru electronice legate de inteligența artificială, datele vamale arată că livrările externe au crescut cu doar 2,5% în martie. Este cel mai redus ritm din ultimele cinci luni și mult sub avansul de 21,8% din ianuarie-februarie 2026. Economiștii chestionați de Reuters anticipaseră o creștere de 8,3%. Ce se vede în cifre: excedent comercial mult sub așteptări Încetinirea exporturilor a fost însoțită de o deteriorare a balanței comerciale. Reuters notează că excedentul comercial al Chinei din martie a fost de 51,13 miliarde de dolari (aprox. 235 miliarde lei), față de așteptările de 108 miliarde de dolari (aprox. 497 miliarde lei). Pe partea de importuri, o creștere de 27,8% – cea mai mare din noiembrie 2021 – a apăsat suplimentar asupra balanței comerciale. De ce contează: șocul energetic lovește o economie expusă prin comerț Conflictul izbucnit pe 28 februarie în Orientul Mijlociu a perturbat creșterea economică globală și a amplificat incertitudinea, iar China este descrisă ca fiind deosebit de vulnerabilă deoarece s-a bazat pe cererea externă pentru a compensa „incapacitatea prelungită” de a relansa consumul intern. Zhiwei Zhang, economist-șef la Pinpoint Asset Management, spune că încetinirea exporturilor către principalele destinații a fost generalizată și leagă evoluția de incertitudinea globală asociată războiului din Iran. El anticipează o reducere a excedentului comercial în acest an, argumentând că China nu poate transfera integral către clienții externi creșterea costurilor cu energia. Ce urmează: între risc de cerere mai slabă și un posibil avantaj competitiv Pe de o parte, statutul Chinei de cel mai mare producător și importator de energie o expune acut la un șoc energetic global. Deși sursele diversificate și rezervele mari de petrol oferă o anumită protecție, incertitudinea privind durata conflictului riscă să afecteze cererea pentru cipuri și servere, complicând perspectivele de creștere. Pe de altă parte, unii analiști văd și un potențial câștig de competitivitate. Chen Bo, cercetător la Institutul de Studii din Asia de Est al Universității Naționale din Singapore, consideră că bunurile chinezești ar putea deveni „și mai competitive”, deoarece șocul energetic ar împinge prețurile în majoritatea țărilor mai mult decât în China, iar cererea globală pentru vehicule electrice produse în China ar putea crește. În același timp, Fred Neumann (HSBC) indică drept posibil amortizor decizia Chinei, luată la începutul anilor 2000, de a constitui stocuri de materii prime, iar Zichun Huang (Capital Economics) spune că, la nivelul întregului trimestru I, creșterea exporturilor a fost la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani și că exporturile ar putea rămâne solide în trimestrele următoare, susținute de cererea pentru semiconductori și tehnologii verzi. [...]
Escaladarea retorică a Ankarei ridică riscul de instabilitate regională , după ce președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan , a sugerat că țara sa ar putea recurge la „măsuri de forță” împotriva Israelului, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la Istanbul, în cadrul Conferinței internaționale a partidelor politice asiatice. În discurs, Erdogan a invocat precedente de intervenție externă și a spus că Turcia trebuie „să fie puternică” pentru a nu permite Israelului „să facă asta cu Palestina”, afirmând că Ankara ar putea acționa similar cu intervențiile din Karabah și Libia. „Așa cum am intrat în Karabah, așa cum am intrat în Libia, vom face același lucru și cu ei... Nimic nu ne împiedică să facem asta.” Acuzații la adresa Israelului și componenta juridică Erdogan a susținut că Israelul a forțat 1,2 milioane de libanezi să-și părăsească locuințele și a calificat drept „barbare” acțiunile Israelului în Gaza, folosind și termenul de „genocid” în descrierea situației. În același registru, Digi24 notează că, pe 11 aprilie, procuratura turcă a cerut închisoare pe viață pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu , „arestat anterior în contumacie” sub acuzația de genocid. Poziționarea Turciei față de conflictul Iran–SUA–Israel Pe fondul tensiunilor din jurul Iranului, Erdogan a afirmat că lumea intră într-o perioadă dominată de „dreptul celui mai puternic”. Totodată, el a spus că Ankara nu intenționează să intre în conflictul dintre Iran, SUA și Israel, deși vede încercări de a fi implicată. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a criticat la rândul său Israelul, afirmând că acesta „nu poate exista fără un dușman” și că încearcă să atribuie Turciei acest rol, ceea ce, în opinia sa, ar deveni o strategie de stat. Reacția Israelului și interpretări Ca răspuns, ministrul israelian al patrimoniului, Amichai Eliyahu, l-a atacat verbal pe Erdogan, afirmând că „nu impresionează pe nimeni cu acest circ” și numindu-l „dictator megaloman cu ambiții imperialiste”. În material este citat și analistul Yoni Ben-Menachem, care afirmă că în spatele declarațiilor lui Erdogan ar exista o strategie mai amplă, descriind Turcia drept „un nou Iran”, interesată să-și consolideze influența regională și să formeze un nou bloc sunnit. Context: deteriorarea relațiilor Ankara–Ierusalim Relațiile dintre Turcia și Israel s-au deteriorat de la începutul războiului din Gaza, iar cele două state au avut dispute repetate legate de operațiunile din Gaza și, anterior, în timpul războiului din Siria. Digi24 amintește și incidentul din 2010, când armata israeliană a distrus „Flotila Libertății” care se îndrepta spre Gaza, eveniment soldat cu moartea a nouă activiști turci și a unui activist american. [...]
