Știri
Știri din categoria Externe
Președintele iranian Masoud Pezeshkian ar fi înaintat o demisie care poate amplifica blocajul decizional de la vârful puterii din Iran, într-un moment în care instituțiile militare și de securitate sunt acuzate că au preluat controlul asupra unor zone-cheie ale guvernării, potrivit G4Media. Informația este atribuită unei surse citate de Iran International și nu a fost confirmată oficial.
Conform aceleiași relatări, Pezeshkian ar fi transmis Biroului Liderului Suprem o scrisoare oficială de demisie, în care ar fi susținut că președintele și guvernul au fost „excluși” din procesele decizionale majore ale țării. În acest context, el ar fi indicat că vidul de putere ar fi permis facțiunilor radicale din cadrul Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC) să preia controlul asupra „afacerilor țării”.
În scrisoare, Pezeshkian ar fi argumentat că, în aceste condiții, nu mai poate conduce guvernul și nu își mai poate îndeplini responsabilitățile legale, motiv pentru care ar fi cerut o demisie imediată.
Nu este clar dacă Mojtaba Khamenei va accepta demisia, însă conținutul scrisorii ar indica „o ruptură profundă și fără precedent” la nivelul conducerii, potrivit sursei citate. Episodul ar veni după luni de tensiuni între guvern și instituțiile militare și de securitate ale Republicii Islamice.
Iran International a relatat anterior că IRGC ar fi restricționat treptat o parte din puterile prezidențiale și ar fi preluat efectiv controlul asupra unor componente importante ale guvernului. În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de urmărit dacă demisia va fi acceptată și ce mecanism politic va fi activat pentru gestionarea unei eventuale tranziții la vârful executivului.
Recomandate
Iranul pune sub semnul întrebării orice nou acord cu SUA , după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a acuzat Washingtonul că a încălcat „în mod repetat” memorandumul de înțelegere semnat la 17 iunie pentru încetarea ostilităților, susținând că semnătura președintelui american Donald Trump este „complet lipsită de valoare și de credibilitate”, potrivit Adevărul . Într-un mesaj scris publicat pe platforma X și preluat de televiziunea de stat, Khamenei a afirmat că „încălcările repetate” ale memorandumului au demonstrat „încă o dată” lipsa de credibilitate a angajamentelor asumate de partea americană. Liderul iranian a acuzat, totodată, SUA că promovează o politică bazată pe „coerciție, totalitarism și brutalitate”, pe care a descris-o drept parte a doctrinei Washingtonului. Pe fondul acestor acuzații, guvernul iranian a anunțat că acordul-cadru convenit la jumătatea lunii iunie cu Statele Unite „nu mai este valabil”, motivând că Washingtonul și-ar fi încălcat angajamentele și că Teheranul nu se mai consideră obligat să respecte înțelegerea (context detaliat într-un material anterior al publicației, aici ). Mesaj de descurajare și risc de escaladare Khamenei a avertizat că, dacă Statele Unite încearcă „să incite la război”, „națiunea iraniană și frontul rezistenței” au pregătite „lecții de neuitat” pentru adversari. În termeni practici, mesajul sugerează o înăsprire a poziției Teheranului și reduce spațiul pentru revenirea rapidă la un cadru de negociere acceptat de ambele părți. Absență publică invocând motive de securitate Separat, o sursă oficială iraniană a declarat pentru agenția rusă TASS că Mojtaba Khamenei nu va apărea în public până când situația de securitate cu SUA și Israelul nu se va stabiliza, informație transmisă de EFE. Potrivit aceleiași surse, motivele sunt legate de securitate, iar prima întâlnire externă a liderului suprem „ar putea” avea loc cu președintele rus Vladimir Putin, însă aceste informații nu au fost confirmate independent (un alt material al publicației pe tema contextului de securitate este disponibil aici ). [...]
Avertismentul liderului suprem al Iranului ridică riscul unor noi șocuri pe piețele de energie , în condițiile în care Teheranul și aliații săi regionali sugerează o escaladare care ar putea afecta rutele maritime și, implicit, prețurile, potrivit Al Jazeera . Într-o declarație scrisă atribuită lui Mojtaba Khamenei și citită la televiziunea de stat sâmbătă, liderul suprem a avertizat că Statele Unite vor primi „lecții de neuitat” din partea Iranului și a „Frontului Rezistenței”, acuzând Washingtonul că a încălcat în mod repetat memorandumul de înțelegere (MoU) dintre cele două țări. Documentul, semnat luna trecută, ar fi fost mediat de Qatar și Pakistan și urmărea să creeze condițiile pentru încheierea permanentă a războiului. „Acum că inamicul american caută să instige războiul și să suporte costuri mai mari și o umilință suplimentară, ar trebui să știe că națiunea dragă a Iranului și Frontul Rezistenței au pentru el lecții de neuitat.” De ce contează: riscul de blocaj în Bab al-Mandeb și presiune pe prețuri Publicația notează că, în ultimele zile, au apărut relatări potrivit cărora Houthii din Yemen ar putea închide strâmtoarea Bab al-Mandeb, poarta de acces către Marea Roșie, în sprijinul Iranului. Un astfel de scenariu ar „destabiliza și mai mult piețele globale de energie”, ar alimenta inflația și ar crește presiunea politică asupra administrației Trump pentru a opri atacurile, conform aceleiași surse. Contextul escaladării: infrastructură civilă vizată și reacții regionale Al Jazeera relatează că SUA și-au intensificat semnificativ atacurile în această săptămână, vizând infrastructură civilă din Iran, inclusiv poduri, linii feroviare și instalații de desalinizare a apei. Teheranul ar fi răspuns prin lovirea cu succes a infrastructurii civile din Kuweit, iar autoritățile de acolo au îndemnat populația să raționalizeze consumul de electricitate. Războiul SUA–Israel împotriva Iranului, început în februarie, este prezentat ca o amenințare „existențială” de către conducerea de la Teheran, care nu ar da semne că ar ceda cererilor tot mai mari ale administrației Trump, în timp ce statele din regiune ar încerca „din culise” să obțină încetarea conflictului. Acordul MoU, practic abandonat În declarația atribuită liderului suprem, Donald Trump este atacat direct, iar semnătura sa este descrisă drept „fără valoare” în contextul acuzațiilor de încălcare a MoU. Între timp, atât Teheranul, cât și Washingtonul ar fi declarat acordul „încheiat”, după ce s-au acuzat reciproc de încălcarea lui. Pentru mediul economic, miza imediată rămâne dacă amenințările privind Bab al-Mandeb se materializează și dacă escaladarea militară se extinde în zona infrastructurii și rutelor critice, cu efecte rapide asupra costurilor energiei și transportului. [...]
Atacurile Iranului asupra Regiunii Kurdistan au început să aibă efecte economice directe, inclusiv scumpirea rapidă a gazelor pentru populație , pe fondul opririi producției la zăcământul Khor Mor și al întreruperii unor operațiuni ale companiilor energetice, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Criza actuală a escaladat după ce Iranul a atacat nave în Golf în perioada 6–7 iulie, urmate de opt zile de bombardamente americane ca represalii. În acest context, Iranul și-a extins acțiunile în regiune, inclusiv prin lovituri asupra Regiunii Kurdistan din Irak, unde țintele recente au inclus grupuri de opoziție iraniano-kurde precum PAK și Komala. Prețuri mai mari la gaze, după oprirea Khor Mor Unul dintre efectele imediate menționate este scumpirea gazelor de uz casnic în Regiunea Kurdistan, după suspendarea producției la câmpul de gaze Khor Mor (provincia Sulaimani), pe fondul „amenințărilor de securitate” legate de tensiunile SUA–Iran și de atacuri cu drone care au vizat regiunea, potrivit Rudaw, citată în analiză. Rudaw notează că prețurile gazelor pentru gospodării s-au dublat, iar prețul GPL la stațiile de alimentare a ajuns la 800 de dinari pe litru (aprox. 0,61 dolari, adică aprox. 2,8 lei), conform unei declarații a lui Jangi Majid, șeful asociației proprietarilor de benzinării din Erbil. Escaladare în Erbil și Sulaimani: victime și reacții politice Analiza mai arată că atacurile iraniene s-au intensificat în Erbil și Sulaimani. Nouă membri ai grupului de opoziție Komala au fost uciși într-un atac iranian, iar liderul Uniunii Patriotice din Kurdistan (PUK), Bafel Talabani, a condamnat loviturile, pe care le-a descris drept o încălcare „gravă și inacceptabilă” a securității și suveranității. Tot potrivit Rudaw, Ministerul de Externe al Siriei a condamnat atacurile iraniene cu drone și rachete asupra Regiunii Kurdistan și a mai multor țări arabe, invocând încălcarea suveranității statelor și a dreptului internațional, iar partide kurde din nord-estul Siriei (Rojava) și-au exprimat, la rândul lor, opoziția. Impact operațional: opriri de activitate în energie Pe lângă oprirea Khor Mor, analiza consemnează că firma americană HKN Energy și-a închis toate operațiunile în Regiunea Kurdistan „din cauza escaladării tensiunilor dintre Washington și Teheran”, potrivit unui executiv citat de Rudaw. Decizia vine în pofida unui acord recent al companiei cu guvernul irakian pentru dezvoltarea unui câmp petrolier în nordul țării. În paralel, atacurile au loc într-un moment sensibil politic: premierul Irakului tocmai și-a încheiat vizita în SUA, iar Rudaw menționează că lideri de afaceri kurzi au anunțat noi parteneriate cu companii americane la un summit de business SUA–Irak la Washington, pe fondul unei repoziționări a relației Bagdad–Washington către cooperare economică pe termen lung. În lipsa unor semnale de detensionare în materialul citat, riscul imediat pentru regiune rămâne combinarea presiunii de securitate cu efecte economice rapide: scumpiri la energie pentru populație și întreruperi de activitate pentru operatori din sectorul energetic. [...]
Atacurile SUA au avariat infrastructură critică în Iran , inclusiv poduri și o uzină de desalinizare a apei, potrivit Al Jazeera . Informația contează prin potențialul impact operațional imediat: avarierea unei instalații de desalinizare poate afecta alimentarea cu apă, iar deteriorarea podurilor poate perturba transportul și logistica. Atacurile au avut loc după „a șaptea noapte consecutivă” de lovituri, conform materialului. Publicația nu oferă detalii despre amploarea daunelor sau despre locațiile exacte ale podurilor și ale uzinei. Iranul a răspuns prin lansări de rachete împotriva aliaților SUA din Golf, inclusiv Kuweit . În Kuweit, populația este îndemnată să economisească energia electrică, pe fondul tensiunilor și al riscurilor de perturbări asociate escaladării. [...]
Moartea a doi militari americani și dispariția unui al treilea ridică miza operațională a prezenței SUA în regiune , într-un moment în care atacurile cu rachete și drone se extind și lovesc inclusiv infrastructură energetică și civilă. Informațiile sunt prezentate de Știrile Pro TV , care citează Associated Press. Potrivit comunicatului menționat, cei doi soldați au fost uciși vineri, în timp ce forțele americane și aliate se apărau împotriva atacurilor iraniene cu rachete balistice și drone. Un alt militar este dat dispărut. Identitatea celor decedați nu a fost făcută publică. Alți patru militari, evacuați medical către spitale din Iordania, au fost externați ulterior. În același timp, bilanțul de la începutul războiului indică 16 militari americani uciși și peste 430 răniți, conform datelor citate în material. Extinderea loviturilor și presiune pe infrastructură În plan regional, atacurile au produs pagube semnificative în Kuweit, unde au fost lovite o stație de desalinizare a apei și o instalație petrolieră, potrivit autorităților kuweitiene și Kuwait Petroleum Corporation. Atacurile au rănit mai multe persoane la instalația petrolieră și au declanșat un incendiu la stația de desalinizare, ceea ce a dus la oprirea mai multor unități de producere a energiei electrice. Publicația notează că a fost al doilea atac asupra unei stații de desalinizare în două zile, într-o țară care depinde de desalinizare pentru 90% din apa potabilă. Kuweitul și-a închis temporar spațiul aerian din cauza amenințărilor cu rachete, iar Kuwait Airways a anunțat reprogramarea majorității zborurilor către și dinspre capitală. În paralel, Irakul a anunțat că a doborât drone de atac deasupra orașului Irbil, iar agenția de știri de stat a Iordaniei, Petra , a transmis că apărarea aeriană a regatului a doborât rachete iraniene. Sirenele au sunat de mai multe ori în Bahrain și, dimineața, în Arabia Saudită, potrivit informațiilor furnizate de guvernele respective. Mesaje de escaladare și lovituri asupra Iranului Materialul consemnează și o avertizare atribuită liderului suprem al Iranului, potrivit căreia vor urma „lecții de neuitat” dacă SUA continuă atacurile. Declarațiile, citite la televiziunea de stat și atribuite lui Mojtaba Khamenei, califică semnătura președintelui Donald Trump drept „fără valoare și nulă” și vin după ce un negociator a spus că Teheranul își suspendă angajamentele față de un acord provizoriu semnat cu aproximativ o lună în urmă. Comandamentul Central al SUA a transmis sâmbătă dimineața că, în a șaptea noapte consecutivă de atacuri, au fost lovite „baze de supraveghere, infrastructură logistică militară, depozite subterane de arme și capacități maritime”. Pe de altă parte, televiziunea de stat iraniană a relatat că atacuri aeriene americane au lovit o centrală electrică și o stație de desalinizare din provincia Hormozgan, iar agenția IRNA a precizat că o stație de desalinizare din Bonji a fost distrusă, afectând alimentarea cu apă a aproximativ 10.000 de persoane, și că o altă stație de pe insula Qeshm a fost avariată. IRNA a mai raportat avarii la tuneluri, poduri și întreruperi de trafic pe rute către Bandar Abbas, principalul port al Iranului. Autoritățile iraniene au declarat că cel puțin 50 de persoane au fost ucise și peste 500 rănite în urma atacurilor americane din ultimele trei săptămâni. Totodată, oficiali americani au confirmat că alți 13 membri ai forțelor armate americane au fost răniți începând de luni, fără alte detalii. [...]
Veto-ul Ungariei în negocierile de aderare a blocat simultan Ucraina și R. Moldova , după ce Budapesta a refuzat să aprobe pașii necesari pentru deschiderea unor noi „clustere” (capitole tematice) de negociere, potrivit Antena 3 . Decizia a fost luată în cadrul reuniunii de vineri a Grupului de lucru al Consiliului Uniunii Europene pentru extindere ( COELA ), unde Ungaria a refuzat să aprobe începerea procedurilor pentru deschiderea clusterelor de negociere 2 și 3 cu Ucraina. Informația este atribuită de Antena 3 publicației eurointegration.com. De ce a fost afectată și Republica Moldova În același cadru, Budapesta a acceptat începerea procesului pentru clusterul 3 în cazul Republicii Moldova, însă propunerea nu a întrunit sprijinul majorității statelor membre. Potrivit corespondentului Ukrainska Pravda Europeană la Bruxelles, care citează surse din interiorul UE, mai multe state s-au opus separării Ucrainei de Republica Moldova în negocierile de aderare. Consecința practică: în lipsa consensului, procesul a rămas blocat pentru ambele țări. „COELA a discutat astăzi rezultatele evaluării pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, cu scopul de a le aproba și de a trimite ambelor state scrisori oficiale prin care să li se solicite prezentarea pozițiilor de negociere. Ungaria a dat însă undă verde doar pentru trimiterea scrisorii către Republica Moldova privind clusterul 3.” Ce urmează: o nouă discuție pe 22 iulie, înainte de pauza de vară Aprobarea rezultatelor evaluării pentru clusterele 2 și 3 urmează să fie reluată la următoarea reuniune COELA, programată miercuri, 22 iulie, care va fi și ultima ședință înainte de vacanța de vară. După pauză, prima întâlnire a experților în extindere este programată pentru 1 septembrie. Context: UE a deschis recent clusterul 6 cu Ucraina Antena 3 mai notează că Uniunea Europeană a deschis pe 14 iulie clusterul 6 de negociere cu Ucraina, „Relații externe”. Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană, Olga Stefanișina, a spus atunci că deschiderea celorlalte patru clustere nu va fi amânată până după vacanța de vară. În același timp, Ungaria blocase anterior, „la nivel tehnic”, deschiderea clusterelor 2–6 pentru Ucraina, dar a ridicat relativ rapid veto-ul în cazul clusterului 6. [...]
