Știri
Știri din categoria Externe
Raportul tehnic al statului român indică proveniență rusească pentru drona care a lovit un bloc din Galați, iar concluzia urmează să fie transmisă către NATO și UE, cu potențiale efecte asupra modului în care România își gestionează securitatea la granița estică, potrivit Digi24.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că raportul tehnic finalizat de specialiștii români arată că drona prăbușită la Galați este „Geran-2”, de proveniență rusească, și a prezentat elementele pe care le numește „concluzie fără dubiu”. În postarea sa, șeful statului afirmă că ancheta a ajuns la această concluzie pe baza unui „ansamblu consistent de probe tehnice”.
Conform președintelui, pe fragmentele recuperate a fost identificată inscripția în caractere chirilice „ГЕРАН-2”. Totodată, el susține că analiza componentelor (electronice, sisteme de navigație, module de comandă, motor și elemente constructive) arată similitudini „până la identitate” cu alte drone Geran-2 recuperate anterior pe teritoriul României și identificate „cu certitudine” ca fiind fabricate în Federația Rusă.
În plus, raportul ar indica:
Nicușor Dan apreciază că incidentul, în care un astfel de aparat a lovit un bloc de locuințe din România și a provocat răniți și pagube materiale, „este de o gravitate deosebită”, indicând Rusia drept „singurul responsabil”. El mai spune că rezultatele anchetei vor fi comunicate aliaților și structurilor competente din cadrul NATO și al Uniunii Europene și că România va continua să acționeze împreună cu partenerii pentru consolidarea securității la frontiera estică a Alianței.
O dronă a lovit, în noaptea de joi spre vineri, un bloc din Galați; o femeie și fiul ei de 14 ani au fost răniți, conform informațiilor prezentate.
Recomandate
România va transmite către NATO și UE raportul tehnic care indică proveniența rusească a dronei căzute la Galați , un pas cu miză de securitate și coordonare aliată, după ce președintele Nicușor Dan a prezentat public probele, potrivit news.ro . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a reacționat duminică seară, mulțumindu-i lui Nicușor Dan „pentru claritate” și distribuind mesajul acestuia pe rețeaua X. Zelenski a susținut că prezentarea faptelor tehnice contracarează „manipulările Rusiei” și a transmis că Ucraina este pregătită să lucreze cu partenerii pentru a răspunde amenințărilor comune și pentru a întări protecția vieții, inclusiv pentru România și „restul Europei”. „Mulţumesc pentru claritate, dragă Nicuşor Dan. Faptele sunt cel mai bun leac împotriva minciunilor lui Putin şi demonstrează că manipulările Rusiei nu ţin.” Ce conține poziția României și ce urmează Președintele Nicușor Dan a afirmat că drona care a lovit un bloc din Galați și a rănit două persoane este „fără dubiu” de proveniență rusească, publicând imagini cu fragmente și inscripțiile acestora. Conform șefului statului, raportul tehnic și concluziile vor fi transmise structurilor specializate ale NATO și ale Uniunii Europene. Totodată, el a avertizat că România „nu va ignora și nu va minimaliza niciun incident care pune în pericol viața cetățenilor săi”. Detalii tehnice comunicate de Ministerul Apărării Ulterior, Ministerul Apărării a transmis detalii din raportul tehnic, precizând că a fost vorba despre o dronă kamikaze de fabricație rusească. Potrivit instituției, încărcătura de luptă a fost de tip High-Explosive (exploziv puternic), de 30 de kilograme, care a explodat la impact, iar probele sunt identice cu cele ale resturilor de drone recuperate anterior în mai multe localități din România. Detalii suplimentare au fost prezentate într-un material separat al news.ro . [...]
România ia în calcul expulzarea ambasadorului Rusiei dacă se repetă incidentele cu drone rusești care ajung pe teritoriul național, o escaladare diplomatică ce ar ridica miza relației bilaterale și ar semnala o înăsprire a răspunsului oficial la riscurile de securitate de la graniță, potrivit Digi24 . Declarația îi aparține președintelui Nicușor Dan și a fost făcută într-o intervenție la BBC, în contextul întrebării dacă expulzarea consulului Rusiei la Constanța este „măsura maximă” pe care România o are la dispoziție. Șeful statului a spus că există „o ierarhie diplomatică a măsurilor”, iar expulzarea ambasadorului este una dintre opțiuni, dacă astfel de incidente continuă. În intervenție, Nicușor Dan a invocat o serie de episoade din ultimii ani, menționând „20-30 de drone” fără încărcătură explozivă, precum și un incident din luna anterioară cu o dronă cu încărcătură explozivă care „din fericire, nu a explodat”. În evaluarea președintelui, situația „a devenit periculoasă pentru cetățenii români”, iar partea rusă ar trebui să se asigure că nu rănește civili români atunci când lovește ținte de pe celălalt mal al Dunării. Contextul deciziei: măsuri deja luate după incidentul de la Galați România a anunțat deja expulzarea consulului general al Rusiei la Constanța și închiderea consulatului, după ce o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, iar impactul a fost urmat de explozie și incendiu la un apartament de la etajul 10. Două persoane au fost rănite ușor, conform informațiilor prezentate de Digi24. Decizia privind consulatul a fost luată după o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în care au fost discutate măsurile în urma incidentului din 29 mai. De ce contează: semnal de escaladare în „ierarhia diplomatică” Expulzarea ambasadorului ar însemna trecerea la un nivel superior de sancțiune diplomatică față de măsurile deja aplicate la nivel consular. În logica prezentată de președinte, aceasta ar funcționa ca avertisment și instrument de presiune pentru a opri repetarea incidentelor care pot pune în pericol populația. Nu este indicat un calendar sau o decizie deja luată; condiția formulată este continuarea incidentelor cu drone. [...]
Rusia ar pregăti o nouă lovitură masivă asupra Ucrainei , iar în paralel încearcă să-și adapteze apărarea antiaeriană la intensificarea atacurilor ucrainene în adâncimea teritoriului rus, potrivit evaluării zilnice publicate de Kyiv Post , care preia concluziile Institute for the Study of War (ISW) . În „Key Takeaways”, ISW notează că Moscova „se pregătește” pentru un nou atac de amploare, în contextul în care Rusia a lansat peste noapte spre Ucraina un atac combinat cu o rachetă balistică, cinci rachete de croazieră și 290 de drone . Presiune operațională în spatele frontului: lovituri ucrainene și răspunsul Rusiei Evaluarea menționează că forțele ucrainene au lovit active militare ruse, inclusiv un sistem de rachete Iskander , în regiunea Rostov, în noaptea de 29 spre 30 mai. În același timp, campania ucraineană de lovire a liniilor de aprovizionare din teritoriile ocupate ar include și minare la distanță în profunzime (plasarea de mine fără contact direct, de regulă cu mijloace la distanță). Pe fondul acestor atacuri, autoritățile ruse ar căuta „noi modalități” de a limita efectele loviturilor ucrainene asupra țintelor din spatele frontului, inclusiv prin implicarea administrațiilor regionale în înființarea unei noi entități de stat pentru coordonarea activităților de apărare antiaeriană. ISW indică faptul că aceasta ar putea include și supravegherea creării unor noi unități de apărare antiaeriană. Dimensiunea de reglementare și comunicare: cazul dronei de la Galați ISW mai arată că Kremlinul folosește atacul cu drone din 28-29 mai asupra Galațiului pentru a „crea condiții” care să absolve Rusia de vină în cazul unor viitoare lovituri accidentale cu drone asupra Republicii Moldova sau chiar pentru a pregăti terenul pentru un posibil atac sub steag fals (operațiune atribuită altui actor) în Moldova. Situația din teren și mesajul politic În plan tactic, ISW consemnează că forțele ucrainene ar fi avansat recent în direcția Kostiantînivka . Separat, evaluarea susține că președintele rus Vladimir Putin continuă să prezinte afirmații despre succese pe câmpul de luptă care „nu corespund realității”, cu scopul de a presa Ucraina să accepte cererile Moscovei. [...]
Mesajul de la vârful Senatului SUA ridică miza de descurajare pe flancul estic al NATO , după incidentul în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați, încălcând spațiul aerian al României, potrivit Adevărul . Președintele Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, senatorul republican Jim Risch , a condamnat incidentul și a transmis un mesaj de susținere pentru România și pentru aliații NATO, cerând consolidarea măsurilor de descurajare în fața provocărilor venite din partea Rusiei. Într-o postare pe platforma X, Risch a calificat drept „inacceptabile” încălcarea spațiului aerian românesc și „lipsa de respect față de civili”, adăugând că SUA sunt alături de România și că „nu vom ceda niciun centimetru pătrat din teritoriul NATO”. Reacția MAE: cooperare extinsă, inclusiv pe apărare și economie Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a făcut referire la pozițiile exprimate de senatorul american și a subliniat „responsabilitatea comună pentru securitatea spațiului aliat”, mulțumind pentru solidaritate. Ea a amintit și o întâlnire la Washington, în toamna anului trecut, în care discuțiile au vizat cooperarea România–SUA în domeniile apărării și economiei, în cadrul Parteneriatului Strategic. În același context, ministrul a punctat că „solidaritatea este cheia pentru pace și baza prosperității” și a anunțat că, în luna octombrie, MAE va găzdui o delegație de membri ai Congresului SUA, cu accent pe apărare, prin programul MECEA, semnat luna trecută cu Departamentul de Stat. Ce s-a întâmplat la Galați și de ce contează Incidentul de la Galați a implicat prăbușirea unei drone, urmată de explozie și incendiu la un apartament de la etajul 10. A fost emis mesaj RO-Alert pentru Brăila, Tulcea și Galați, iar două persoane rănite au primit îngrijiri la fața locului și au fost transportate la spital. Ulterior, aproximativ 70 de persoane au fost evacuate din bloc. Potrivit sursei, cazul este prezentat drept cel mai grav incident de pe teritoriul României de la începutul războiului, iar situația a dus la convocarea de urgență a unei ședințe CSAT , pe fondul îngrijorărilor privind securitatea spațiului aerian al NATO. [...]
Ritmul lent al avansului rus reduce presiunea militară și crește costurile războiului pentru Moscova , iar obiectivul Ucrainei de a „face războiul inutil” pentru Kremlin devine mai realist, potrivit unei analize citate de Focus , bazată pe un interviu cu expertul militar Michael Kofman . Kofman, Senior Fellow la Carnegie Endowment for International Peace, spune că ofensiva de primăvară începută în mai a adus „aproape niciun succes”, iar în 2026 armata rusă ar înainta „cam la jumătate din viteza” de anul trecut. Concluzia lui: „Timpul nu mai favorizează Rusia”. Ținta Donbas „până în toamnă”, considerată nerealistă În ultimele săptămâni a reapărut în spațiul public ideea că Vladimir Putin ar urmări cucerirea întregului Donbas până în toamnă. Planul a fost relatat de Financial Times , care a invocat mai multe surse, inclusiv „două persoane aflate în contact cu șeful de la Kremlin”, iar comandanții militari de vârf ar fi susținut că obiectivul este realizabil. Kofman respinge însă scenariul ca fiind „absolut nerealist”. El indică eșecul încercării de încercuire a orașelor Sloviansk și Kramatorsk și faptul că, „mai ales în vest”, trupele ruse ar fi blocate de luni de zile la nord de Pokrovsk. Chiar dacă înaintarea spre Sloviansk și Kramatorsk continuă, ea se face în „ritm de melc”, potrivit expertului. „Frontul este stabil” și ar putea rămâne așa Deși încetinirea avansului rusesc este, în opinia sa, o observație-cheie, Kofman nu vede încă un punct de cotitură decisiv și consideră prematură o prognoză în care Kievul „câștigă războiul” iar Moscova „pierde”. În același timp, el subliniază că Ucraina se confruntă în continuare cu bombardarea infrastructurii. Obiectivul politic al Ucrainei ar fi, totuși, mai ușor de atins decât cel al Rusiei: menținerea apărării și transformarea războiului într-un demers „pur și simplu inutil” pentru Moscova. Kofman susține că acest lucru „reușește”, deoarece „frontul este stabil și va rămâne stabil”. Implicație de securitate: puține resurse pentru un conflict cu NATO Expertul apreciază că Rusia nu ar avea capacitatea să atace un stat NATO, tocmai din cauza dificultăților de pe frontul ucrainean. El argumentează că, dacă trupele ruse nu pot avansa mai repede spre Kramatorsk, nu este clar „cu ce trupe” ar putea fi atacat teritoriul NATO. În plus, Kofman spune că la Kremlin s-ar înțelege ce ar însemna un război cu NATO, iar problemele armatei ruse din Ucraina sunt vizibile inclusiv pentru conducerea de la Moscova. Ucraina lovește infrastructura petrolieră a Rusiei Pe fondul unei situații militare descrise ca „dinamică”, Ucraina atacă în prezent industria petrolieră rusă, potrivit informațiilor citate de Focus din raportări ale autorităților locale. În regiunea de graniță Belgorod, un „stat major regional de criză” a anunțat moartea a trei bărbați în urma a două atacuri în localitatea Oktiabrski, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina. În Armawir (regiunea Krasnodar), autoritățile au raportat un incendiu la un depozit de petrol, fără răniți. Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a confirmat atacul pe Telegram. De asemenea, Statul Major de la Kiev a recunoscut, între altele, atacuri asupra Taganrogului, unde ar fi fost lovit un terminal petrolier și avariat un rezervor de combustibil. [...]
Rusia își tensionează relația diplomatică cu Armenia după ce a decis să-și convoace ambasadorul la Moscova pentru consultări, pe fondul nemulțumirilor față de pașii Erevanului către Uniunea Europeană, potrivit Mediafax . Ministerul rus de Externe a transmis că ambasadorul Federației Ruse în Armenia, S.P. Kopyrkin, a fost rechemat „în legătură cu pașii întreprinși de conducerea armeană în direcția unei apropieri de Uniunea Europeană”. În material este menționat că informația a fost relatată de Ukrinform, care citează Reuters. Presiune politică prin instrumente regionale Decizia vine într-un moment în care, cu o zi înainte, pe 29 mai, Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) – bloc condus de Rusia – a anunțat că analizează posibilitatea suspendării Armeniei din organizație, pe fondul orientării pro-europene a autorităților armene. Totodată, UEEA ar fi cerut organizarea unui referendum pe această temă. Avertismente de la Kremlin și miza „scenariului ucrainean” În același context, Vladimir Putin a avertizat Armenia la summitul UEEA de la Astana, invocând riscul unui „scenariu ucrainean”, notează The Moscow Times. În articol este reprodusă declarația liderului rus: „Criza din Ucraina a început odată cu încercările de aderare la UE. Nu ne-am opus acestui lucru.” Materialul mai arată că, pe 10 mai, Putin a reluat ideea unui referendum în Armenia privind orientarea europeană și a vorbit despre o posibilă „separare blândă, inteligentă și reciproc avantajoasă” între cele două țări. Context: Armenia își intensifică legăturile cu Occidentul, dar rămâne dependentă economic Deși Armenia este oficial aliat al Rusiei, în ultimii ani a intensificat relațiile cu Occidentul, „în ciuda dependenței economice de Moscova”, potrivit textului. Sondajele citate indică faptul că, înainte de alegerile din iunie, partidul premierului pro-occidental Nikol Pașinian conduce în fața opoziției pro-ruse. [...]
