Știri
Știri din categoria Externe

China avertizează că blocarea porturilor iraniene riscă să perturbe o rută-cheie pentru energie, cerând „navigație fără obstacole” în Strâmtoarea Ormuz și menținerea încetării focului dintre Washington și Teheran, potrivit Agerpres.
Beijingul a făcut apelul cu câteva ore înainte de blocarea porturilor iraniene anunțată de armata americană și a cerut ambelor părți să nu reia ostilitățile, după eșecul discuțiilor purtate în Pakistan. Mesajul chinez vizează, în esență, reducerea riscului de întrerupere a traficului prin Ormuz, un punct de tranzit critic pentru comerțul global cu bunuri și, mai ales, cu energie.
Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a descris strâmtoarea drept „o cale comercială internațională importantă pentru bunuri și energie” și a susținut că este „în interesul comun al comunității internaționale” să fie menținute securitatea, stabilitatea și traficul fără blocaje. Oficialul a indicat drept cauză a „cvasiparaliziei” Strâmtorii Ormuz războiul declanșat de SUA și Israel și a cerut „încetarea focului imediat” și reținere din partea tuturor actorilor.
China are o expunere directă la fluxurile energetice din regiune. Potrivit companiei de analiză Kpler, Iranul trimitea către China peste 80% din exporturile sale de petrol înainte de război. Tot Kpler arată că peste jumătate din importurile chineze de petrol brut transportate pe mare proveneau din Orientul Mijlociu și tranzitau în cea mai mare parte prin Strâmtoarea Ormuz.
În acest context, orice restricție asupra porturilor iraniene sau o degradare a securității în zonă amplifică riscul operațional pentru transportul maritim și, implicit, pentru aprovizionarea cu energie.
Guo Jiakun a afirmat că Beijingul este dispus „să continue să joace un rol pozitiv și constructiv” și a anunțat că șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, este așteptat în China marți și miercuri. China a cerut, de asemenea, ca Teheranul și Washingtonul să continue contactele diplomatice, în pofida eșecului discuțiilor din Pakistan, pe care le-a descris drept „un pas spre dezescaladarea situației”.
Separat, China a respins informațiile din presă potrivit cărora ar fi livrat sau s-ar pregăti să livreze echipamente militare Iranului, calificându-le drept „calomnii fără fundament și acuzații răuvoitoare”. The New York Times a scris, citând responsabili americani, că serviciile secrete americane ar fi obținut informații conform cărora China ar fi putut expedia recent rachete portabile Iranului, dar că nu există certitudine. CNN a relatat că, potrivit serviciilor de informații americane, China s-ar pregăti să livreze în săptămânile următoare sisteme portabile de rachete antiaeriene, prin țări terțe.
Oficialul chinez a susținut că Beijingul a avut „întotdeauna o atitudine prudentă și responsabilă” privind exporturile de material militar și că aplică „controale stricte” conform legislației și obligațiilor internaționale.
Recomandate

Iran avertizează că poate condiționa accesul la porturile din Golf , pe fondul blocadei navale anunțate de SUA în Strâmtoarea Ormuz , o escaladare care riscă să lovească direct fluxurile de energie și transportul maritim din regiune, potrivit Digi24 . Comandamentul unificat al forțelor armate iraniene a transmis, prin televiziunea publică IRIB (preluată de Al Jazeera), că porturile din Golful Persic și din Marea Omanului sunt „fie pentru toți, fie pentru nimeni”. Mesajul vine în contextul în care Iranul susține că își exercită „suveranitatea” în apele teritoriale și își justifică măsurile ca apărare a „drepturilor legale” ale țării. În declarația citată, Iranul afirmă că va continua să „asigure securitatea” strâmtorii, iar „navele afiliate inamicului” nu ar avea dreptul să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Alte nave ar putea tranzita, însă doar dacă respectă reglementările impuse de Iran. Totodată, Teheranul spune că va implementa „un mecanism permanent de control” al strâmtorii, invocând amenințări persistente la adresa securității naționale, inclusiv după încheierea războiului. Blocada SUA: aplicare „imparțială” și interceptarea navelor care plătesc „taxe” Iranului Președintele american Donald Trump a anunțat că a ordonat Marinei SUA să instituie „imediat” o blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz, ca reacție la refuzul Iranului de a renunța la ambițiile nucleare în negocierile de pace de la Islamabad. Armata americană a precizat că va începe luni blocarea întregului trafic maritim care intră și iese din porturile și zonele de coastă iraniene, după ce discuțiile din weekend nu au dus la un acord pentru încetarea războiului. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a indicat că blocada începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și va fi „aplicată în mod imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau părăsesc porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile iraniene din Golful Arab și Golful Oman. În același timp, navele care tranzitează Strâmtoarea Ormuz către și dinspre porturi non-iraniene nu ar urma să fie împiedicate, iar informații suplimentare vor fi transmise marinarilor comerciali printr-o notificare oficială înainte de începerea blocadei. Trump a mai spus că forțele americane vor intercepta orice navă din apele internaționale care a plătit o „taxă” Iranului, pe care a numit-o ilegală. De ce contează: risc operațional pentru transport și presiune pe prețul petrolului Miza imediată este funcționarea unui punct de tranzit esențial pentru energia globală: Strâmtoarea Ormuz este descrisă în material drept un „punct de strangulare” pentru aproximativ 20% din aprovizionarea globală cu energie. În acest context, armata SUA a anunțat și că va începe să distrugă minele pe care iranienii le-ar fi aruncat în strâmtoare. Efectele de piață au apărut rapid: prețurile de referință ale țițeiului au crescut cu peste 7%, depășind 100 de dolari pe baril în tranzacțiile de luni dimineață din Asia; dolarul a urcat, iar contractele futures pe acțiuni din SUA au scăzut după anunțul privind blocada. Materialul notează și că, deși datele de transport maritim arătau că trei superpetroliere încărcate la maxim au trecut prin strâmtoare sâmbătă, luni – înainte de blocadă – petrolierele evitau ruta. În paralel, Iranul a calificat restricțiile SUA asupra circulației navelor în apele internaționale drept „un act ilegal” și „echivalent cu pirateria” și a avertizat că, dacă securitatea porturilor este amenințată, „niciun port din Golful Persic și din Marea Omanului nu va fi în siguranță”. Contextul negocierilor și limita de sustenabilitate Discuțiile de la Islamabad, desfășurate de sâmbătă până duminică dimineața, au fost prezentate drept prima întâlnire directă SUA–Iran din ultimii peste zece ani și cele mai importante discuții la nivel înalt de la Revoluția Islamică din 1979. Negocierile au avut loc la câteva zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu menit să oprească șase săptămâni de lupte, care – potrivit materialului – au blocat aprovizionarea vitală cu energie și au amplificat temerile privind un conflict regional mai amplu. Dana Stroul, fostă înaltă funcționară a Pentagonului în administrația Biden, a declarat că Trump „vrea o soluție rapidă”, dar că misiunea este „dificil de executat” de unul singur și „probabil nesustenabilă” pe termen mediu și lung. [...]

Mesajul Beijingului sugerează continuitatea investițiilor și a cooperării economice chino-ungare , în pofida schimbării de putere de la Budapesta, după victoria partidului Tisza condus de Peter Magyar , potrivit G4Media . Guvernul chinez l-a felicitat luni pe liderul ungar pentru victoria în alegerile parlamentare și și-a reafirmat disponibilitatea de a lucra cu noul guvern pentru „consolidarea relațiilor bilaterale”, relatează EFE, citată de Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a spus că Beijingul este dispus să „intensifice schimburile la nivel înalt”, să consolideze „încrederea politică reciprocă” și să extindă „cooperarea practică”, inclusiv prin creșterea schimburilor între populațiile celor două țări. De ce contează: Ungaria, un canal economic al Chinei în UE În ultimii ani, Ungaria a fost unul dintre principalii parteneri ai Chinei în Uniunea Europeană, în cadrul politicii de „deschidere către Est” promovată de Viktor Orbán , cu investiții chineze importante în sectoare precum automobilele electrice, bateriile și infrastructura. În acest context, semnalul de la Beijing indică interesul pentru păstrarea unui cadru favorabil proiectelor economice deja atrase sau planificate. Schimbarea politică este majoră: victoria partidului Tisza pune capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán, care și-a recunoscut înfrângerea după alegerile de duminică. Context european: tensiuni comerciale și poziționarea Budapestei Ungaria a adoptat, de asemenea, o poziție critică față de unele inițiative ale Bruxelles-ului îndreptate împotriva Beijingului, inclusiv taxele vamale aplicate vehiculelor electrice chinezești, și s-a prezentat drept o punte între China și piața comunitară, notează EFE. Rămâne de văzut în ce măsură noul guvern va păstra această linie în relația cu UE și China; articolul nu oferă detalii despre pozițiile economice ale lui Peter Magyar față de investițiile chineze sau față de dosarele comerciale europene. [...]

Vizita lui Serghei Lavrov la Beijing (14–15 aprilie) indică o coordonare ruso-chineză mai strânsă pe dosare cu impact direct asupra riscurilor geopolitice și, implicit, asupra piețelor , în condițiile în care agenda include atât războiul din Ucraina, cât și Orientul Mijlociu, potrivit Digi24 . Beijingul a anunțat luni, 13 aprilie, că ministrul rus de Externe va efectua o vizită oficială în China în perioada 14–15 aprilie. Informația a fost transmisă de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, în cadrul unei conferințe de presă. În timpul vizitei, Lavrov urmează să aibă discuții cu șeful diplomației chineze, Wang Yi . Conform declarațiilor părții chineze, cei doi vor „schimba opinii” și își vor „coordona pozițiile” privind dezvoltarea relațiilor bilaterale, cooperarea în diverse domenii, precum și teme internaționale și regionale de interes comun. Ministerul rus de Externe a precizat, într-un comunicat, că pe agendă se află războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu. Context: parteneriatul Beijing–Moscova, accelerat după 2022 China și Rusia sunt descrise ca parteneri economici și politici apropiați, iar relația s-a aprofundat după invazia Rusiei în Ucraina din 2022. Digi24 notează că informația despre vizită este relatată de Kyiv Post . În plus, Wang Yi a avut o discuție telefonică cu Serghei Lavrov pe 5 aprilie, când cei doi au convenit că Beijingul și Moscova vor colabora pentru reducerea tensiunilor din Orientul Mijlociu. [...]

Planul SUA de a bloca porturile iraniene și Strâmtoarea Hormuz riscă să tensioneze din nou piața energiei , după ce armata Iranului a avertizat că o astfel de măsură „ar echivala cu piraterie” și a sugerat că ar putea extinde riscurile de securitate asupra întregii zone a Golfului, potrivit Al Jazeera . Armata iraniană susține că restricțiile americane privind „navigația maritimă și tranzitul în apele internaționale” ar fi ilegale. Într-un comunicat citit la televiziunea de stat, comandamentul central Khatam al-Anbiya a transmis că, dacă securitatea „porturilor Iranului din apele Golfului Persic și ale Mării Arabiei” este amenințată, „niciun port” din aceste zone nu ar mai fi în siguranță. Măsura anunțată de Washington ar urma să înceapă luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după ce discuțiile dintre părțile aflate în război, desfășurate în Pakistan, au eșuat. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a precizat că blocada ar fi aplicată „imparțial” navelor „tuturor națiunilor” care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv din porturile iraniene de la Golful Arabiei și Golful Oman. În același timp, armata americană a spus că nu va împiedica navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. De ce contează: Hormuz rămâne un punct critic pentru petrol și gaze Traficul prin Strâmtoarea Hormuz – rută cheie pentru transporturile globale de petrol și gaze – a fost „puternic restricționat” de la începutul războiului, Iranul permițând, potrivit articolului, doar câteva nave care deservesc țări „prietene”, precum China. În acest context, orice escaladare operațională în zonă are potențialul de a afecta fluxurile comerciale și costurile de transport, cu efecte în lanț asupra prețurilor la energie. Al Jazeera notează că prețurile petrolului, care scăzuseră odată cu armistițiul, au urcat luni cu aproape 8%, iar cotațiile de referință WTI și Brent au depășit 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Reacții internaționale: China critică, aliați NATO se delimitează China – importator important de petrol iranian – a criticat planul SUA. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, Guo Jiakun, a spus că Strâmtoarea Hormuz este o rută internațională importantă pentru bunuri și energie și că menținerea securității și a fluxului neîntrerupt este în interesul comunității internaționale, cerând Iranului și SUA să nu reaprindă războiul. În rândul aliaților NATO ai Washingtonului, ministrul spaniol al apărării, Margarita Robles, a declarat că blocada „nu are sens”. Premierul britanic Keir Starmer a spus, într-un interviu radio pentru BBC, că Marea Britanie nu se va alătura blocadei. Context: armistițiul ține, dar riscul de reluare a tensiunilor rămâne Deși negocierile din weekend au eșuat, armistițiul dintre SUA, Israel și Iran, intrat în vigoare săptămâna trecută, „se menține”, fără indicii privind o reluare imediată a războiului, potrivit articolului. Totuși, anunțul privind blocada și reacția Teheranului reintroduc un risc major pentru stabilitatea rutelor maritime din regiune, într-un moment în care economia globală a fost deja afectată de conflictul început la finalul lunii februarie. [...]

Franța și Regatul Unit pregătesc o misiune multinațională „strict defensivă” pentru a repune pe agenda internațională libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz , într-un moment în care SUA au anunțat o „blocadă” navală în zonă, potrivit Agerpres . Parisul și Londra vor organiza „în zilele următoare” o conferință cu statele dispuse să contribuie la o „misiune multinațională pașnică” menită să „reinstaureze libertatea de navigație” în strâmtoare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron , citat de AFP. Macron a precizat că misiunea ar urma să fie „strict defensivă” și „distinctă de părțile beligerante” și că va fi desfășurată „de îndată ce situația o va permite”. În același timp, el a indicat că inițiativa nu este gândită să fie integrată direct în eforturile Statelor Unite în strâmtoare, notează AFP. Diferențiere față de abordarea SUA și poziția Londrei Președintele francez nu a comentat decizia americană privind instituirea unei „blocade” navale în Strâmtoarea Ormuz, anunțată de Donald Trump după eșecul negocierilor dintre SUA și Iran și care urma să intre în vigoare luni, conform informațiilor transmise de AFP. Premierul britanic Keir Starmer a declarat că nu susține această blocadă. Macron și Starmer au avut duminică o discuție, potrivit aceleiași surse. Mesajul politic: soluție diplomatică și „cadru robust” în regiune Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, Macron a cerut să nu fie precupețit „niciun efort” pentru a se ajunge rapid, pe cale diplomatică, la o „reglementare solidă și durabilă” a conflictului din Orientul Mijlociu, care să ofere regiunii un „cadru robust” pentru pace și securitate. În același mesaj, liderul francez a legat obiectivul de navigația în Ormuz de teme mai largi, inclusiv activitățile nucleare și balistice ale Iranului, acțiunile sale „destabilizatoare” în regiune și necesitatea ca Libanul să revină „pe calea păcii”, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale. [...]

Reluarea negocierilor SUA–Iran depinde de un acord înainte de 21 aprilie, în timp ce Washingtonul pregătește o blocadă navală care poate escalada rapid conflictul , potrivit Axios . Mediatori din Pakistan, Egipt și Turcia urmează să continue discuțiile cu ambele părți „în zilele următoare”, cu obiectivul de a acoperi diferențele rămase și de a ajunge la un acord care să pună capăt războiului, înainte ca armistițiul să expire pe 21 aprilie. Blocada navală, instrument de presiune în negocieri În paralel cu efortul diplomatic, președintele Donald Trump ia în calcul reluarea loviturilor dacă blocada navală americană nu determină Iranul „să își schimbe cursul”, au spus surse citate de publicație. Țintele ar putea include infrastructură pe care Trump ar fi amenințat anterior că o va ataca înainte de anunțarea armistițiului. Un oficial american a descris blocada — la fel ca decizia SUA de a se retrage din discuțiile din Pakistan — drept parte a negocierilor în desfășurare și a susținut că Trump vrea să împiedice Iranul să folosească Strâmtoarea Hormuz ca pârghie. Mizele: îmbogățirea uraniului și banii înghețați Potrivit unor oficiali americani și unor surse regionale, principalele divergențe din negocierile de 21 de ore din Pakistan au vizat dosarul nuclear: cererea SUA ca Iranul să înghețe îmbogățirea uraniului și să renunțe la stocul de uraniu puternic îmbogățit; suma de bani înghețați pe care Iranul vrea ca SUA să o elibereze în schimbul concesiilor nucleare. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a susținut că părțile erau „la câțiva centimetri” de un acord înainte ca SUA să „mute porțile”, însă această caracterizare nu a fost confirmată de oficiali americani și surse regionale, care au insistat totuși că s-au înregistrat progrese. Semnale că „ușa nu este închisă” O sursă regională a descris situația drept o negociere dură, dar încă deschisă: „Nu suntem într-un blocaj complet. Ușa nu este închisă încă. Ambele părți negociază. E un bazar.” Un oficial american a spus că un acord ar putea fi atins dacă Iranul arată mai multă flexibilitate și acceptă că propunerea de la Islamabad este „cea mai bună” pe care o poate obține. Ambasadorul Iranului în Pakistan, Reza Amiri Moghadam, participant la negocieri, a scris pe X că discuțiile de la Islamabad nu au eșuat, ci au pus bazele unui proces diplomatic și că, dacă „încrederea și voința” se consolidează, se poate construi un cadru sustenabil pentru interesele tuturor părților. Ce urmează: calendarul blocadei și fereastra până la 21 aprilie Vicepreședintele JD Vance, care a condus echipa americană, i-a întâlnit pe iranieni pentru prima dată la Islamabad; un oficial american a descris discuțiile ca „dure”, dar devenite „un schimb prietenos și productiv de propuneri”. În același timp, Vance a discutat cu premierul israelian Benjamin Netanyahu după plecarea din Islamabad; Netanyahu a spus ulterior cabinetului său că SUA au întrerupt discuțiile după ce au concluzionat că Iranul a încălcat armistițiul prin nerechiderea Strâmtorii Hormuz. Pe plan operațional, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că blocada navală asupra Iranului începe luni la ora 10:00 ET (17:00, ora României) și „va fi aplicată imparțial” navelor tuturor statelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. CENTCOM a adăugat că SUA „nu vor împiedica libertatea de navigație” pentru navele care tranzitează Strâmtoarea Hormuz către și dinspre porturi neiraniene. [...]