Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Ambasadorul SUA în Israel invocă un...

Ambasadorul SUA în Israel invocă un „drept biblic” asupra teritoriului dintre Egipt și Eufrat - declarațiile din podcastul cu Tucker Carlson provoacă reacții în SUA și Israel

Ambasadorul SUA discută despre drepturile Israelului în Orientul Mijlociu.

Ambasadorul SUA în Israel afirmă că Israelul ar avea un „drept biblic” asupra regiunii, potrivit Digi24, care citează un interviu acordat de Mike Huckabee jurnalistului Tucker Carlson. Declarațiile, făcute în cadrul unui podcast realizat în Israel, au stârnit reacții în spațiul public american și israelian.

În dialogul cu Carlson, Huckabee a susținut că Israelul ar avea un temei biblic pentru a controla o zonă extinsă din Orientul Mijlociu, făcând referire la un pasaj din Vechiul Testament care evocă un teritoriu „de la râul Egiptului până la fluviul Eufrat”. Întrebat explicit dacă Israelul ar avea dreptul să preia întregul teritoriu, ambasadorul a răspuns: „Ar fi în regulă dacă l-ar lua pe tot”.

Zona evocată în discuție ar include, în interpretarea geografică actuală menționată în podcast, state precum:

  • Israel
  • Iordania
  • Siria
  • Liban
  • părți din Arabia Saudită și Irak

Huckabee, fost guvernator al statului Arkansas și numit ambasador de administrația Trump, este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare și pro-Israel. Interviul vine într-un moment tensionat în regiune, pe fondul dezbaterilor privind sprijinul SUA pentru Israel și al criticilor venite din interiorul curentului politic conservator american.

Vizita lui Tucker Carlson în Israel a generat, la rândul ei, controverse. Acesta a susținut că ar fi fost supus unui tratament „bizar” pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, afirmație respinsă de autoritățile israeliene. Autoritatea Aeroportuară din Israel a precizat că jurnalistul „nu a fost reținut, întârziat sau interogat”, iar fostul premier Naftali Bennett l-a criticat public pe Carlson pentru declarațiile sale.

Declarațiile ambasadorului american au reaprins dezbaterea privind raportarea la argumente religioase în politica externă și la granițele recunoscute internațional în Orientul Mijlociu.

Recomandate

Articole pe același subiect

Netanyahu avertizează despre un răspuns drastic la amenințările din Iran.
Externe19 feb. 2026

Netanyahu avertizează Iranul cu un răspuns „de neimaginat” – Israel invocă coordonarea cu SUA

Netanyahu a avertizat că Israelul va răspunde „de neimaginat” dacă Iranul atacă , pe fondul consolidării prezenței militare americane în Orientul Mijlociu și al semnalelor că Washingtonul ia în calcul o decizie rapidă privind Teheranul. Declarația a fost făcută joi, 19 februarie 2026, la ceremonia de absolvire a unor ofițeri ai armatei israeliene, potrivit The Times of Israel . Premierul israelian a spus că Israelul „operează cot la cot” cu Statele Unite și că este „pregătit pentru orice scenariu”, într-un moment în care tensiunile au crescut odată cu blocarea negocierilor nucleare SUA–Iran și cu intensificarea mișcărilor militare în regiune. Presiune americană și calendar strâns În paralel, președintele SUA, Donald Trump , a sugerat că o decizie privind Iranul ar putea veni „în următoarele 10 zile”, declarație făcută în timpul unei reuniuni a inițiativei Board of Peace. Mesajul se suprapune peste informațiile apărute în presa americană despre repoziționarea de forțe în Orientul Mijlociu, inclusiv pregătiri pentru eventuale lovituri, deși nu a fost anunțată o decizie finală publică. Israel, sceptic față de negocieri Potrivit The Times of Israel, oficiali israelieni rămân rezervați în privința eficienței discuțiilor dintre SUA și Iran. Netanyahu a afirmat că i-a transmis lui Trump „poziția Israelului” privind principiile care ar trebui să stea la baza oricăror negocieri cu Teheranul, după vizita sa recentă la Washington. La aceeași ceremonie, ministrul apărării, Israel Katz, a transmis un avertisment către adversarii Israelului, iar șeful Statului Major, Eyal Zamir, a susținut că armata este într-un nivel ridicat de alertă. De ce contează declarația Avertismentul public al lui Netanyahu vine într-un moment în care piețele și diplomația urmăresc atent orice escaladare între Israel, SUA și Iran, pe fondul riscului de extindere regională a conflictului și a impactului asupra securității energetice, inclusiv în proximitatea Strâmtorii Hormuz. [...]

Masoud Pezeshkian exprimându-și determinarea în fața presiunilor externe.
Externe21 feb. 2026

Tensiuni în creștere pe dosarul nuclear iranian - Pezeshkian respinge presiunile, iar Europa își avertizează cetățenii să părăsească Iranul

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Iranul nu va ceda presiunilor externe , în plin context al negocierilor nucleare cu Statele Unite și al amenințărilor privind posibile lovituri militare americane, potrivit Reuters . „Marile puteri se aliniază pentru a ne forța să plecăm capul… însă nu vom face acest lucru”, a afirmat Pezeshkian într-un discurs transmis de televiziunea de stat iraniană. Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a spus că ia în calcul o lovitură militară limitată pentru a determina Iranul să accepte un acord. În paralel, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a anunțat că un proiect de acord nuclear ar putea fi finalizat în „două sau trei zile” și prezentat părții americane, inclusiv emisarului Steve Witkoff și lui Jared Kushner . Tensiunile au determinat reacții și în Europa. Serbia și Suedia și-au îndemnat sâmbătă cetățenii să părăsească Iranul, invocând riscul deteriorării situației de securitate și posibilitatea unor atacuri aeriene americane. Belgradul făcuse deja o recomandare similară în ianuarie. Pe fondul negocierilor, Iranul este acuzat că își consolidează infrastructura nucleară, iar Washingtonul insistă asupra unor concesii suplimentare. Retorica dură a ambelor părți sugerează că discuțiile se află într-un moment critic, cu riscul escaladării militare în cazul unui eșec diplomatic. [...]

Ambarcațiune distrusă în urma unui atac militar în Pacific.
Externe21 feb. 2026

Al treilea atac american asupra unei nave suspectate de trafic în Pacific - 150 de morți de la debutul campaniei

Forțele SUA au lansat al treilea atac asupra unei ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Pacific, iar bilanțul morților a ajuns la 150 , potrivit Știrile ProTV , care citează AFP prin Agerpres. În cea mai recentă operațiune, trei persoane au fost ucise. Acțiunea a fost coordonată de comandamentul militar american pentru America Latină și Caraibe. Ca și în intervențiile anterioare, armata SUA a publicat imagini video în care se vede ambarcațiunea lovită și distrusă în urma unei explozii surprinse din aer. Campania a început în septembrie 2025 și vizează nave suspectate că ar transporta droguri către piața americană. Administrația de la Washington nu a prezentat până acum dovezi publice privind implicarea directă a navelor atacate în activități de trafic. Legalitatea acestor operațiuni este contestată. Experți și oficiali ai ONU au calificat intervențiile drept „execuții extrajudiciare”, iar dezbaterea privind temeiul juridic al acțiunilor continuă atât în Statele Unite, cât și la nivel internațional. Este al treilea atac raportat în ultimele săptămâni, după incidente similare în Caraibe și în Pacific, soldate de asemenea cu victime. [...]

Donald Trump discutând despre situația militară din Orientul Mijlociu.
Externe21 feb. 2026

Washingtonul își întărește dispozitivul militar în Orientul Mijlociu - un posibil atac limitat asupra Iranului ar putea avea loc în acest weekend

Donald Trump a confirmat că ia în calcul o lovitură militară limitată împotriva Iranului , în timp ce Pentagonul a mobilizat forțe semnificative în Orientul Mijlociu, potrivit relatărilor live ale The New York Times . Declarația vine pe fondul negocierilor tensionate privind programul nuclear iranian și al unui amplu dispozitiv militar american desfășurat în regiune. Președintele american a spus că „ia în considerare” o acțiune militară pentru a forța Teheranul să accepte un acord. În paralel, oficiali iranieni au susținut că Washingtonul nu le-a cerut, în mod direct, oprirea totală a îmbogățirii uraniului, contrazicând poziția publică a Casei Albe. O acumulare militară masivă Potrivit CNN , SUA au poziționat în regiune: cel puțin 18 avioane F-35 în Iordania; avioane de avertizare timpurie E-3 și aeronave de comunicații E-11 în Arabia Saudită; drone și avioane de patrulare pentru supravegherea Strâmtorii Ormuz; două grupuri de portavioane, inclusiv USS Abraham Lincoln și USS Gerald Ford. În același timp, Iranul își consolidează instalațiile nucleare, îngropând infrastructura sensibilă sub straturi de beton și pământ, potrivit analizelor citate de presa americană. Experți și oficiali avertizează că un nou atac ar putea declanșa o escaladare mult mai amplă decât conflictul de 12 zile din 2025. Iranul a transmis la ONU că orice bază americană din regiune ar putea deveni țintă legitimă în cazul unui atac, punând în pericol zeci de mii de militari americani staționați în Orientul Mijlociu. Pe plan economic, prețul petrolului a crescut cu aproximativ 5% în ultima săptămână, investitorii evaluând riscul unei perturbări a transportului prin Golful Persic. În timp ce administrația americană susține că diplomația rămâne o opțiune, amploarea mobilizării militare indică pregătiri pentru scenarii mai dure. Următoarele zile ar putea fi decisive pentru direcția pe care o va lua confruntarea dintre Washington și Teheran. [...]

Reuniune internațională pentru reconstrucția Gazei și dezarmarea Hamas.
Externe21 feb. 2026

Fondul pentru Gaza ajunge la 17 mld. dolari - dezarmarea Hamas și retragerea Israelului, test-cheie

Statele Unite vor contribui cu 10 miliarde de dolari la reconstrucția Gazei , conform anunțului făcut de președintele Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, informează Radio Europa Liberă . Această sumă se adaugă celor 7 miliarde de dolari deja strânși de alte națiuni pentru același scop. Evenimentul, desfășurat la Washington pe 19 februarie 2026, a avut ca obiectiv principal coordonarea eforturilor de reconstrucție a regiunii Gaza, afectată de conflictele recente. Contribuția Statelor Unite Donald Trump a subliniat importanța contribuției financiare a Statelor Unite, menționând că fondurile vor fi utilizate pentru dezarmarea Hamas și pentru retragerea trupelor israeliene. De asemenea, a anunțat că FIFA va contribui cu 75 de milioane de dolari pentru proiecte de fotbal în Gaza, iar Națiunile Unite vor oferi 2 miliarde de dolari pentru asistență umanitară. „Vom consolida Națiunile Unite. Ne vom asigura că facilitățile sale sunt bune. Au nevoie de ajutor, îi vom ajuta financiar și ne vom asigura că Organizația Națiunilor Unite este viabilă”, a declarat Trump. România, prezentă în calitate de observator România a fost reprezentată de președintele Nicușor Dan , care a participat ca observator la reuniune. Acesta a subliniat că România este pregătită să sprijine activitatea Consiliului pentru Pace, oferind asistență umanitară și expertiză în diverse domenii. Printre propunerile sale se numără creșterea numărului de zboruri pentru evacuarea copiilor bolnavi din Gaza și tratarea lor în spitalele românești, extinderea programelor de burse pentru studenții palestinieni și contribuția la reconstruirea instituțiilor locale. Reacții internaționale și planuri de viitor Consiliul pentru Pace, care include Israelul dar nu și reprezentanți palestinieni, a generat îngrijorări cu privire la posibila subminare a rolului ONU în soluționarea conflictelor globale. Cu toate acestea, Trump a asigurat că SUA vor continua să susțină ONU financiar pentru a-i asigura viabilitatea. În cadrul reuniunii, a fost anunțată și formarea unei Forțe Internaționale de Stabilizare, care va include trupe din cinci țări: Indonezia, Maroc, Kazahstan, Kosovo și Albania. Această forță va avea rolul de a menține pacea în Gaza, în timp ce comitetul palestinian susținut de SUA începe recrutarea de polițiști locali. Provocările Consiliului pentru Pace În pofida eforturilor internaționale, dezarmarea Hamas și gestionarea fluxului de ajutor umanitar rămân provocări majore pentru Consiliul pentru Pace . Hamas a exprimat reticență în a preda armele, iar purtătorul de cuvânt al organizației a subliniat necesitatea unei forțe internaționale care să monitorizeze încetarea focului și să prevină agresiunile israeliene. În concluzie, inițiativa Consiliului pentru Pace reprezintă un pas important în direcția reconstrucției și stabilizării regiunii Gaza, însă succesul său va depinde de cooperarea internațională și de capacitatea de a depăși obstacolele politice și militare existente. [...]

Congresul Partidului Muncitorilor stabilește strategia Coreei de Nord pentru următorii ani.
Externe20 feb. 2026

Coreea de Nord își trasează strategia pentru 2026–2030 - Accent pe armament și alianța cu Rusia

Coreea de Nord a anunțat că și-a îndeplinit obiectivele stabilite acum cinci ani , la deschiderea rarului congres al Partidului Muncitorilor, primul din 2021, potrivit The Japan Times . Evenimentul, desfășurat la Phenian, este doar al patrulea congres organizat în ultimii 45 de ani și urmează să stabilească direcția politicii externe și de apărare pentru perioada 2026–2030. Liderul Kim Jong Un a declarat că planurile din domeniile politic, economic, militar , cultural și diplomatic au fost „îndeplinite cu succes”, susținând că statul și-a consolidat poziția pe scena internațională, în pofida sancțiunilor și a izolării. Congresul are o miză strategică majoră, într-un context regional tensionat. La reuniunea din 2021, Kim a prezentat o listă amplă de obiective privind dezvoltarea de arme nucleare și rachete capabile să evite sistemele de apărare antirachetă din Japonia și Coreea de Sud , desemnând Statele Unite drept „principalul inamic”. De atunci, Phenianul a accelerat testele militare și a investit în modernizarea arsenalului. Printre direcțiile militare dezvoltate în ultimii ani se numără: rachete balistice intercontinentale cu combustibil solid; arme nucleare tactice; rachete de croazieră pentru atac la sol; programe de supraveghere spațială, inclusiv satelitul Malligyong-1 lansat în 2023. Relația cu Rusia devine un pilon central. Phenianul ar fi trimis aproximativ 12.000 de militari pentru a sprijini invazia rusă din Ucraina, obținând în schimb tehnologie militară, resurse energetice și sprijin economic. Parteneriatul strategic consolidat în 2024 ar putea fi transpus acum în obiective industriale și militare concrete. În plan diplomatic, congresul este atent monitorizat de Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia . Premierul japonez Sanae Takaichi și-a exprimat recent disponibilitatea pentru dialog, inclusiv pe tema cetățenilor japonezi răpiți în trecut. Totodată, rămâne de văzut dacă Phenianul va reacționa la eventuale inițiative ale fostului președinte american Donald Trump privind reluarea negocierilor. Pe plan intern, reuniunea ar putea consolida și mai mult autoritatea lui Kim Jong Un . Analiștii iau în calcul atribuirea unui nou titlu oficial, posibil cel de președinte, și observă cu atenție aparițiile publice ale fiicei sale, Ju Ae, considerată de serviciile sud-coreene drept posibil succesor. Evoluțiile așteptate la congres pot fi sintetizate astfel: Domeniu Posibile decizii Apărare Extinderea arsenalului nuclear și convențional Relații externe Mesaje către SUA, Coreea de Sud și Japonia Parteneriat cu Rusia Noi acorduri militare și industriale Politică internă Consolidarea poziției lui Kim și eventuale schimbări de titlu Congresul , care durează mai multe zile, va indica dacă Phenianul mizează pe escaladare militară sau pe o eventuală relansare a dialogului, însă pe termen scurt semnalele sugerează o continuare a consolidării capacităților strategice. [...]