Avertismentele privind o „mobilizare discretă” de 300.000 de militari în Rusia și posibile atacuri hibride asupra infrastructurii din state NATO ridică riscurile de securitate cu efecte economice directe în Europa, inclusiv prin presiune suplimentară pe costurile de protecție a rețelelor critice și pe industria de apărare, potrivit Adevărul.

În parlamentul polonez, premierul Donald Tusk a spus că Rusia ar putea pregăti atacuri hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina, inclusiv împotriva Poloniei, cu scopul de a slăbi hotărârea țărilor NATO de a activa prevederile Alianței în cazul unei agresiuni. Tusk a adăugat că astfel de acțiuni ar putea fi prezentate drept „accidentale” și ar putea coincide cu „schimbări politice în anumite țări europene”, fără să indice despre ce state ar fi vorba. Declarațiile sunt atribuite de Adevărul publicației The Sun, care a relatat pe această temă (The Sun).

Presiune pe flancul estic și vulnerabilități de infrastructură

Avertismentele vin după ce Polonia a ridicat avioane de luptă ca răspuns la un atac rusesc în vestul Ucrainei, în apropierea frontierei poloneze. În același timp, oficiali occidentali citați în material avertizează că Rusia ar putea intensifica lansările de drone și rachete către teritoriul statelor NATO pentru a testa reacția Alianței.

Riscurile menționate includ atacuri hibride asupra infrastructurii esențiale, inclusiv sabotaj asupra unor obiective importante, precum și amenințări la adresa conductelor submarine și a cablurilor de comunicații — zone unde o perturbare poate produce efecte economice în lanț, de la energie la telecomunicații.

Scenariul unei mobilizări de 300.000 de oameni și incertitudinile din jurul lui

În paralel, șefi ai serviciilor de informații susțin că Moscova ar putea pregăti o „mobilizare discretă” de aproximativ 300.000 de militari după alegerile pentru Duma de Stat. Evaluările citate indică faptul că Kremlinul ar putea folosi rezultatele scrutinului pentru a susține că populația sprijină continuarea războiului.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că Rusia ar trebui să își modifice practicile de recrutare pentru a susține efortul militar, inclusiv printr-o eventuală chemare obligatorie a rezerviștilor, pe fondul unui dezechilibru între pierderi și recrutare. ISW notează însă că nu este clar când și sub ce formă ar putea fi dispusă o nouă mobilizare și că negările oficiale nu exclud o astfel de posibilitate.

Pe 18 septembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că autoritățile ruse nu intenționează să organizeze o mobilizare secretă după alegeri.

Reacții în Europa: măsuri de protecție a infrastructurii

În contextul acestor temeri, Franța a anunțat măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a industriei de apărare împotriva unor eventuale acte de sabotaj, potrivit materialului.

Separat, Adevărul notează că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat anterior că Rusia ar intenționa să recruteze încă 300.000 de militari până la sfârșitul anului 2026 și alți 300.000 în 2027.

În ansamblu, informațiile rămân în zona evaluărilor și avertismentelor (nu a unor decizii confirmate public), dar ele conturează un risc operațional în creștere pentru statele de pe flancul estic și pentru infrastructura europeană — risc care, dacă se materializează, poate accelera cheltuielile de securitate și poate amplifica incertitudinea pentru companii în sectoare sensibile.