Știri
Știri din categoria Externe
Emisarul SUA Steve Witkoff spune că s-a avansat spre noi discuții trilaterale, după vizite la Moscova și Kyiv, inclusiv „mișcare” pe calendarul unor întâlniri suplimentare, potrivit Kyiv Post. Mesajul vine în contextul în care atât Ucraina, cât și Rusia transmit semnale că formatul ar putea fi reluat, dar fără termene concrete.
Witkoff a publicat actualizarea într-o declarație pe X, luni, 7 septembrie, după întâlniri cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin. El a precizat că deplasarea a avut loc la indicația președintelui american Donald Trump și că delegația a inclus, alături de Jared Kushner, oficiali din Consiliul Național de Securitate, Departamentul de Stat și Trezorerie.
„S-au făcut progrese substanțiale, inclusiv pași pentru programarea unor discuții trilaterale suplimentare.”
Zelenski a confirmat, tot luni, că Ucraina își pregătește „următorii pași” după trei runde de negocieri la Kyiv, la care au participat și reprezentanți ai E3 (Franța, Marea Britanie și Germania). După încheierea întâlnirilor de duminică, Zelenski a avut și o discuție separată, unu-la-unu, cu Witkoff și Kushner.
Potrivit președintelui ucrainean, discuțiile au vizat:
Kremlinul a transmis, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, că Rusia nu exclude reluarea formatului trilateral, însă fără a oferi un orizont de timp.
„Este încă prea devreme să discutăm locul și datele exacte.”
Vizita lui Witkoff și Kushner a fost anticipată de luni, iar cei doi au ajuns la Kyiv cu trenul duminică, după un atac rusesc asupra aeroportului capitalei, notează publicația. Deputatul ucrainean Oleksii Honcharenko a afirmat anterior că o dronă rusească ar fi lovit un avion la aeroportul Juleanî (Kyiv International Airport), fără confirmare oficială, și a speculat că ar fi fost un semnal politic; această interpretare nu este confirmată de autorități.
Între timp, Putin a respins explicit apelul Ucrainei pentru un armistițiu mai larg de trei zile pe întreaga linie a frontului.
Un element cu potențial impact economic este implicarea Trezoreriei SUA. Înaintea întâlnirilor, Gene Lange, șef interimar al diviziei de sancțiuni din Trezoreria americană, a mers la Moscova pentru o sesiune pregătitoare cu Kirill Dmitriev, reprezentant special al lui Putin pentru cooperare economică.
Oficialii ruși au descris discuțiile de la Moscova drept „semnificative” și „franche” și au spus că, pe lângă concepte de soluționare a conflictului, au fost ridicate și posibile proiecte comerciale SUA–Rusia de amploare. Materialul nu oferă detalii despre natura acestor proiecte sau despre eventuale condiții legate de sancțiuni.
Deși Witkoff vorbește despre „mișcare” spre noi discuții trilaterale, nu există încă date, locuri sau un format confirmat public. În paralel, Kyiv Post notează că Putin își menține condițiile, inclusiv cererea ca Ucraina să cedeze restul regiunilor Donețk și Luhansk înaintea oricărui compromis pe linia frontului — cereri respinse constant de Ucraina, iar evaluările ruse privind „momentumul” de pe câmpul de luptă sunt contestate de analiști independenți menționați de publicație.
Recomandate
Kievul a extins negocierile de pace într-un format SUA–Europa , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a trecut, duminică, la o a treia rundă de discuții la care participă reprezentanți ai Marii Britanii, Franței și Germaniei, pe lângă emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este conturarea unei înțelegeri „durabile și juste”, care să blocheze reluarea agresiunii ruse, într-un moment în care Washingtonul și Moscova au avut deja contacte directe. Zelenski a spus că, după două runde bilaterale cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, discuțiile au fost extinse într-o a treia sesiune, cu participarea reprezentanților celor trei capitale europene. Președintele ucrainean a mulțumit delegației americane pentru deplasarea la Kiev, pe care a descris-o drept prima vizită oficială a celor doi emisari în capitala Ucrainei, și a insistat asupra alinierii cu partenerii europeni. „Suntem foarte recunoscători că europenii sunt cu noi astăzi și că suntem în cercul unor astfel de națiuni. Pentru noi, este foarte important să facem totul astfel încât acest război să se încheie. Aici, suntem cu toții de aceeași parte.” De ce contează: formatul lărgit crește presiunea pentru un cadru comun Trecerea la un format care include simultan SUA și principalele puteri europene sugerează o încercare de a evita negocieri fragmentate și de a construi o poziție comună a aliaților în jurul condițiilor unui acord. Zelenski a reiterat că obiectivul este încetarea războiului printr-o soluție „dreaptă”, care să prevină „permanent” o nouă agresiune rusă. Context: contactele SUA–Rusia și armistițiul limitat pe Kiev Potrivit articolului, aceste consultări au loc după o întâlnire de trei ore și 10 minute între președintele rus Vladimir Putin și emisarii americani, la Kremlin, sâmbătă seara, 5 septembrie. În cadrul discuțiilor de la Moscova, oficiali ruși ar fi abordat propuneri de reglementare și proiecte comerciale bilaterale, iar Putin ar fi acceptat oprirea loviturilor asupra Kievului pentru trei zile, respingând însă un armistițiu mai larg pe linia frontului. Cine a participat la primirea delegației americane la Kiev La sosirea emisariilor americani în gara centrală din Kiev, aceștia au fost întâmpinați de oficiali ucraineni de rang înalt, inclusiv: Kyrylo Budanov, șeful Biroului Președintelui; Sergiy Kyslytsya, prim-adjunct al șefului Biroului; Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe (SZRU); Davyd Arakhamia, lider de grup parlamentar. O conferință de presă era programată pentru mai târziu în cursul zilei, după încheierea celor două runde inițiale de discuții cu delegația americană, conform aceleiași surse. [...]
Trimișii speciali ai SUA au reluat la Kiev discuțiile despre încheierea războiului, dar fără semne imediate de progres diplomatic , după o rundă de întâlniri pe care au descris-o drept „importantă” și „substanțială”, potrivit Kyiv Post . Vizita de duminică, 6 septembrie, este prima deplasare la Kiev a emisarilor Steve Witkoff și Jared Kushner , în contextul eforturilor administrației Trump de a reporni negocierile de pace. Witkoff și Kushner s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski la o zi după ce au discutat la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin, la Kremlin. Cei doi emisari au spus că sunt „încurajați” de discuțiile bilaterale, însă nu au indicat un rezultat concret sau un acord în curs. „Am avut o discuție foarte semnificativă, substanțială, importantă, și suntem foarte încurajați și așteptăm să continuăm atât timp cât va fi nevoie”, a declarat Witkoff după întâlnire. „Sperăm că această călătorie a adus câteva modalități noi de a avansa. Cred că am învățat mult din această vizită”, a spus Kushner. De ce contează: formatul se lărgește către un cadru european După discuțiile bilaterale, întâlnirile s-au extins într-un format multilateral, cu participarea reprezentanților Regatului Unit, Franței și Germaniei, iar o nouă rundă era încă în desfășurare la momentul relatării. Zelenski a salutat prezența europenilor în discuții. „Suntem recunoscători că europenii sunt cu noi astăzi și că suntem într-o astfel de coaliție de țări”, a declarat Zelenski. Context operațional: Kievul rămâne inaccesibil pe cale aeriană Delegația americană a ajuns la Kiev cu trenul, ca și alți oficiali străini, pe peron fiind afișat mesajul „Peace Express”. Zelenski a spus că Ucraina a „pregătit totul pentru a face aeroporturile operaționale”, dar că loviturile rusești fac imposibilă sosirea cu avionul; spațiul aerian ucrainean este închis din 2022. În același timp, Rusia și Ucraina au promis să nu își lovească reciproc capitalele pe durata vizitei emisarilor americani, însă luptele au continuat în alte zone. Forțele aeriene ucrainene au raportat un atac nocturn cu 108 drone și rachete, iar Moscova a susținut că a doborât 258 de drone. Ce urmează: „planuri substanțiale” anunțate în săptămânile viitoare Un oficial de la Casa Albă a transmis, într-o declarație către AFP citată de publicație, că la Moscova emisarilor li s-au discutat „planuri substanțiale” care ar urma să fie anunțate „în săptămânile următoare”. Kremlinul a afirmat că americanii au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără detalii. Pe teren, așteptările rămân prudente: publicația notează reacții ale unor locuitori din Kiev care consideră importantă prezența americanilor, dar nu văd motive solide pentru un progres rapid, pe fondul escaladării atacurilor din această vară și al faptului că războiul a intrat în al cincilea an. [...]
Discuțiile dintre Kremlin și emisarii SUA au inclus și teme economice, semn că Washingtonul și Moscova testează un cadru mai larg decât un armistițiu , însă fără indicii de progres concret pe dosarul Ucrainei, potrivit The Jerusalem Post , care citează relatări Reuters. Președintele rus Vladimir Putin a avut sâmbătă o întâlnire de peste trei ore cu doi emisari americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, descrisă de consilierul Kremlinului Yuri Ușakov drept „foarte utilă”. Ușakov a spus că cei doi au prezentat „o serie de idei” privind posibile căi către o înțelegere, fără să ofere detalii și fără să indice vreun „breakthrough”. Dincolo de Ucraina: „proiecte majore” și subiecte economice pe agendă Un element cu potențial impact economic este că, potrivit lui Ușakov, discuțiile „au depășit un simplu schimb de opinii” despre război și au intrat „în detaliu” și pe: „probleme economice”; „potențiale proiecte majore, reciproc avantajoase” ruso-americane. În aceeași notă, emisarul lui Putin pentru investiții, Kirill Dmitriev, a scris ulterior pe X (fost Twitter) că vizita a fost una „importantă” pentru pace. Dmitriev și Ușakov au participat la întâlnire. Fără reacție publică din partea emisariilor SUA, urmează discuții la Kiev Nu a existat un comentariu public din partea lui Witkoff și Kushner. Cei doi au plecat din Moscova la scurt timp după discuții și urmau să se întâlnească duminică, la Kiev, cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Putin a lăudat, în declarații televizate la începutul întâlnirii, eforturile președintelui american Donald Trump de a opri războiul. Trump a sugerat vineri că SUA ar avea o propunere nouă pentru încheierea conflictului, fără să ofere detalii. „Pauză” de lovituri asupra Kievului și escaladarea atacurilor la distanță Kremlinul a transmis că Putin ar fi ordonat armatei ruse să nu lovească Kievul timp de trei zile, pe durata deplasării emisariilor americani, potrivit purtătorului de cuvânt Dmitri Peskov. Contextul imediat rămâne însă unul de intensificare a atacurilor la distanță: în ultimele 10 zile, Rusia a lovit capitala ucraineană cu rachete și drone, inclusiv sediul SBU, iar Ucraina a atacat rafinării, terminale petroliere și depozite ale retailerului online Wildberries, pentru a crește costurile războiului pentru Moscova. Zelenski a spus că Ucraina ar fi pregătită să se abțină de la lovituri asupra Moscovei până luni. Miza reală: poziții încă incompatibile Articolul notează că diferența dintre pozițiile Rusiei și Ucrainei rămâne foarte mare. O sursă apropiată Kremlinului, citată de Reuters, a afirmat că Putin ar urmări în continuare capturarea de teritorii și că nu ar exista șanse de acord asupra liniei frontului până la „securizarea” restului regiunii Donețk, estimată de aceeași sursă ca posibilă până la finalul anului — evaluare pe care analiști militari occidentali o consideră puțin probabilă, având în vedere ritmul lent al avansului rus. În paralel, Kremlinul a reiterat că poziția enunțată de Putin în urmă cu doi ani — cedarea de către Ucraina a întregului teritoriu a patru regiuni revendicate de Rusia și renunțarea la planul de aderare la NATO — rămâne „de neclintit”. [...]
Moscova condiționează un posibil summit Putin–Trump–Xi de o agendă clară , semnalând că o întâlnire la vârf ar avea loc doar dacă părțile pot defini dinainte mizele și rezultatele așteptate, potrivit Agerpres . Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a declarat că Rusia „nu a exclus” posibilitatea unei întâlniri trilaterale între președinții Rusiei, SUA și Chinei. În același timp, el a precizat că, înainte de „pregătirile propriu-zise”, este necesar să fie înțeles care va fi agenda reuniunii. Oficialul rus a indicat că discuția despre format depinde de „substanța întâlnirii” și de ceea ce se poate aștepta „ca rezultat”. Ce ar însemna, practic, „agenda” pentru a trece la pregătiri Din declarațiile lui Riabkov reiese că Moscova nu tratează întâlnirea ca pe un obiectiv în sine, ci ca pe un instrument care trebuie să producă rezultate definite. În acest cadru, condiția invocată este una operațională: stabilirea temelor și a așteptărilor înainte de a începe organizarea. Contextul: fereastra APEC din noiembrie La începutul lunii, consilierul Kremlinului Iuri Ușakov a vorbit despre posibilitatea unei întâlniri între Vladimir Putin, Donald Trump și Xi Jinping în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în noiembrie, la Shenzhen, în China. Informația este atribuită de Agerpres agenției ruse TASS, citată de Reuters . [...]
Rusia închide Consulatul General al Germaniei din Sankt Petersburg , cu termen-limită 18 septembrie , o decizie care reduce capacitatea operațională a Germaniei de a oferi servicii consulare și de a menține canale instituționale pe teren, pe fondul escaladării reciproce dintre Moscova și Berlin, potrivit Mediafax . Ministerul rus de Externe a anunțat că „își retrage consimțământul” pentru funcționarea consulatului și a precizat că acesta trebuie să își înceteze activitățile cel târziu pe 18 septembrie. Informația este atribuită de publicație și cotidianului Le Figaro. Ce declanșează măsura și cum se leagă de deciziile Germaniei Închiderea consulatului german este prezentată de Moscova drept răspuns la decizia Berlinului de a închide consulatul rus din Bonn și centrul cultural rus din Berlin („Casa Rusă”), măsuri care ar urma să intre în vigoare tot de la 18 septembrie. Ministerul rus de Externe a acuzat Germania că ar fi provocat „un nou ciclu de escaladare a relațiilor bilaterale”. Efecte operaționale: restrângerea prezenței și a activității culturale Pe lângă componenta consulară, Rusia anunțase anterior închiderea iminentă a centrelor culturale germane pe teritoriul său și l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri german, invocând „acțiunile și declarațiile anti-ruse ale autorităților germane”. În același context, Ministerul rus de Externe a mai transmis că angajații Institutului Goethe trebuie să părăsească Rusia cel târziu până la 13 septembrie. Contextul de securitate invocat de Berlin Deciziile anunțate de Germania au venit după ce Berlinul a acuzat oficial Rusia de tentativă de atac terorist la începutul lunii august, folosind o dronă încărcată cu explozibil pe aeroportul din Leipzig , descris ca un centru militar cheie pentru armata germană, NATO și ajutorul pentru Ucraina. Separat, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Berlinul că vrea să „reaprindă” războiul cu Rusia, potrivit informațiilor citate de Mediafax. [...]
Donald Trump a relansat tema redenumirilor simbolice în plin context electoral , sugerând ca statul New Mexico să fie redenumit „New America”, potrivit news.ro , care citează AFP. Propunerea a fost respinsă imediat de guvernatoarea statului și este descrisă ca o inițiativă percepută mai ales ca o încercare de a muta atenția de la subiecte nepopulare. Trump a făcut sugestia într-o postare pe Truth Social , susținând că „mulți oameni” ar fi propus schimbarea numelui și că „New America” ar fi „mai prestigios și mai frumos” pentru locuitori. Casa Albă a republicat o imagine în care partea „Mexico” din denumirea statului apare tăiată și înlocuită cu „America”, iar presa americană ar fi indicat că ideea ar proveni dintr-o farsă de pe internet. Reacția autorităților din New Mexico: „nu este supus dezbaterii” Guvernatoarea democrată Michelle Lujan Grisham a declarat pentru Fox News că numele statului „nu este supus dezbaterii; este al nostru de mult înainte de înființarea Statelor Unite”. Ea a acuzat, totodată, că președintele încearcă să „distragă atenția americanilor” de la probleme precum creșterea accentuată a prețurilor la benzină. Un tipar recent: lac, golf, strâmtoare Propunerea privind New Mexico vine la câteva zile după ce Trump a semnat un decret prin care lacul Ontario ar urma să fie redenumit „Lake America”, pe fondul războiului comercial cu Canada. În același registru, săptămâna trecută a propus redenumirea Strâmtorii Ormuz în „Strâmtoarea Trump”, iar în ianuarie 2025, la începutul celui de-al doilea mandat, a redenumit unilateral Golful Mexicului în „Golful Americii”, decizie contestată de Mexic. Canada a respins, de asemenea, inițiativa privind lacul Ontario. În material se arată că această „obsesie pentru denumiri” este interpretată de observatori și detractori ca o tentativă de a schimba agenda publică, în condițiile în care popularitatea lui Trump este la cel mai scăzut nivel, iar Partidul Republican se teme de o înfrângere severă la alegerile din noiembrie pentru controlul Congresului. [...]
