Știri
Știri din categoria Externe
Rusia își intensifică loviturile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei înainte de iarnă, într-o campanie menită să crească presiunea economică și socială asupra populației și să forțeze Kievul să cedeze, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post.
Atacul din noaptea de 2 spre 3 noiembrie a fost descris ca o lovitură „mare”, combinată, cu drone și rachete, țintind infrastructura energetică. În lectura ISW, miza depășește efectul militar imediat: loviturile urmăresc să amplifice costurile pentru societatea ucraineană pe durata iernii, când cererea de energie și vulnerabilitatea rețelelor cresc.
Țintirea repetată a energiei implică, în practică, un risc mai mare de întreruperi și avarii care pot afecta atât consumul casnic, cât și activitatea companiilor, în special în perioadele de vârf. ISW încadrează aceste atacuri într-o „campanie de lovituri” a Rusiei, cu obiectiv de coerciție politică prin presiune economică și socială.
Pe lângă componenta energetică, evaluarea menționează mai multe direcții relevante din ultimele 24 de ore:
Dacă tiparul descris de ISW se menține, presiunea asupra sistemului energetic ucrainean rămâne un factor central al iernii, cu efecte potențiale în lanț asupra funcționării economiei și a serviciilor publice. În paralel, atenția se mută și spre întâlnirea trilaterală anunțată pentru 10–11 noiembrie la Abu Dhabi, pentru care, în acest moment, evaluarea indică doar calendarul și faptul că au apărut „detalii noi”, fără a preciza rezultate așteptate.
Recomandate
Lukașenko mizează pe un final „în următoarele luni”, pe fondul epuizării resurselor și cere reluarea negocierilor Rusia–Ucraina la Minsk, fără mediere, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul în care este anunțată o nouă rundă de discuții trilaterale Rusia–SUA–Ucraina, programată în 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi . La a IV-a Conferință internațională de la Minsk privind securitatea eurasiatică, președintele Belarusului a spus că toate părțile implicate „s-au săturat” de război și că acesta s-ar putea încheia în următoarele luni, invocând lipsa de „forțe” și „resurse”. El a prezentat afirmația drept o opinie personală. Presiunea negocierilor: Minsk, propus ca loc de discuții „fără mediere” Lukașenko a susținut că în Europa „au început deja să înțeleagă” cine ar fi declanșat escaladarea și a reluat ideea că, în 2022, conflictul s-ar fi putut încheia „în câteva săptămâni”. În același timp, a acuzat „prietenii” britanici ai Kievului că ar fi cerut continuarea luptei „până la ultimul ucrainean”, prin înarmarea Ucrainei, ceea ce ar fi dus, în viziunea sa, la pierderea unei șanse de pace. Președintele Belarusului a propus reluarea negocierilor de pace la Minsk: „Veniți, să discutăm. Fără niciun fel de mediere”. Totuși, a precizat că nu dorește să-și asume rolul de mediator, motivând că, în ultimii 30 de ani, „s-a săturat” de astfel de activități. Următorul pas: discuții Rusia–SUA–Ucraina la Abu Dhabi, pe 10–11 noiembrie În paralel, este anunțată o nouă rundă de negocieri trilaterale între Rusia, SUA și Ucraina, în 10–11 noiembrie, la Abu Dhabi, potrivit informațiilor citate de Digi24. Trimisul special al președintelui american, Steve Whitcoff, a indicat că agenda include încetarea conflictului, acorduri de securitate postbelice și dezescaladarea. O sursă Reuters a precizat că SUA ar urma să fie reprezentate de Whitcoff și de Jared Kushner, care ar urma să joace rol de mediatori între Moscova și Kiev. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat că delegația va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Federației Ruse, participant la rundele anterioare de negocieri. [...]
Rusia a înregistrat în octombrie a doua lună consecutivă de pierderi teritoriale și cele mai mari pierderi lunare de până acum , potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post , un semnal că Moscova plătește un cost tot mai ridicat pentru menținerea presiunii pe front fără a obține câștiguri decisive. Analiza notează că forțele ruse au reușit doar avansuri marginale în direcția Dobropillya , după ce au angajat resurse și personal „substanțiale”. Chiar și în scenariul capturării localității, ISW apreciază că acest lucru nu ar permite „avansuri ample” ale Rusiei în regiunea Donețk, ceea ce sugerează o eficiență redusă a efortului ofensiv raportat la costuri. Presiune operațională: planuri neschimbate și progres lent în puncte-cheie ISW mai arată că, în pofida înfrângerilor suferite în urma operațiunii ucrainene „Vivaldi” în direcția Lyman, comanda militară rusă nu pare să-și fi modificat planurile nici măcar pentru unitățile afectate. Publicația menționează și efecte „în cascadă” ale operațiunii ucrainene asupra ofensivelor ruse împotriva așa-numitului „Fortress Belt” din est. În același timp, Rusia nu ar fi finalizat capturarea Kostyantynivka la peste un an după ce ar fi infiltrat inițial localitatea, un indicator de blocaj operațional într-o zonă importantă a frontului. Ofensive limitate pe mai multe direcții și „zona tampon” de la graniță Potrivit evaluării, Rusia continuă să angajeze personal și elemente mecanizate în direcția Hulyaipole și în vestul regiunii Zaporijia, dar cu avansuri „limitate” și în principal locale. În nord, forțele ruse își mențin eforturi ofensive restrânse pentru extinderea „zonei tampon” revendicate de-a lungul frontierei internaționale în regiunile Sumî și Harkiv, însă cu câștiguri tactice doar localizate. ISW mai indică faptul că Rusia ar fi deprioritizat în mare măsură operațiunile ofensive în direcțiile Kupiansk și Borova, după recentele operațiuni ucrainene „Vivaldi” și „Veles”. Riscuri regionale și dimensiunea economică: securitatea exporturilor de cereale Pe componenta de securitate regională, analiza menționează că drone rusești ar fi încălcat probabil spațiul aerian al Republicii Moldova și al României în seara de 31 octombrie, în contextul unei „normalizări” a încălcărilor tot mai frecvente ale spațiului aerian european. Separat, Ucraina și Turcia ar avansa cooperarea pentru susținerea unui armistițiu limitat în Marea Neagră și pentru securizarea transportului maritim al exporturilor globale de cereale, pe fondul creșterii riscurilor pe rutele maritime din cauza loviturilor la distanță. Lovituri la distanță și intensificarea atacurilor cu drone ISW mai consemnează că Ucraina a continuat campania de lovituri la distanță asupra infrastructurii petroliere ruse în noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie. În același interval, Rusia ar fi lansat 433 de drone asupra Ucrainei, inclusiv 64 de drone cu propulsie cu reacție. În ansamblu, evaluarea indică o presiune militară susținută, dar cu rezultate limitate pe teren pentru Rusia, în condițiile unor pierderi ridicate și ale extinderii riscurilor de securitate în proximitatea granițelor UE și NATO. [...]
Administrația Trump testează o canalizare diplomatică neobișnuită prin prima-doamnă , după ce reprezentanți ai Rusiei și Ucrainei urmează să se întâlnească joi la Casa Albă, într-o inițiativă atribuită direct Melaniei Trump , pe fondul unui armistițiu umanitar în regiunea Herson, potrivit Mediafax . Întâlnirea este programată la Washington și este prezentată de Casa Albă drept o „inițiativă diplomatică neobișnuită” pentru soția unui președinte american. Administrația americană a anunțat marți evenimentul, fără să ofere deocamdată numele reprezentanților Moscovei și Kievului care vor participa, iar Rusia și Ucraina nu au comentat oficial. Tot joi, la ora 18.00 (ora României), Melania Trump urmează să susțină o declarație despre armistițiul din orașul ucrainean Oleşki , aflat sub ocupație rusă, și despre operațiunea umanitară desfășurată în regiunea Herson. Ce știm despre armistițiul invocat de Casa Albă Casa Albă îi atribuie Melaniei Trump obținerea armistițiului din Oleşki și zona învecinată, susținând că aceasta ar fi inițiat independent contactele dintre cele două părți. Armistițiul a fost anunțat la 23 octombrie, a intrat în vigoare pe 27 octombrie și s-a încheiat în seara zilei de 1 noiembrie. Potrivit Melaniei Trump, în intervalul armistițiului ar fi fost evacuate aproximativ 800 de persoane. Controverse privind rolul primei-doamne Publicația franceză Le Monde contestă versiunea Casei Albe și susține că implicarea Melaniei Trump ar fi fost exagerată. Conform acestei relatări, serviciile de informații militare ale Rusiei și Ucrainei ar fi negociat timp de patru luni situația din Oleşki, înainte ca prima-doamnă să fie prezentată drept principal mediator, iar rolul ei ar fi putut fi amplificat pentru a-i face pe plac președintelui Donald Trump. În același timp, Kremlinul i-ar fi transmis Melaniei Trump „mulțumiri speciale” pentru contribuția la operațiunea umanitară, mai notează Mediafax. Ce s-a întâmplat la Oleşki în timpul operațiunii umanitare Vineri, 30 octombrie, reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei au ajuns în Oleşki cu ajutoare (alimente, medicamente, apă potabilă și alte bunuri). În aceeași zi, un convoi de autobuze a preluat civilii care au dorit să părăsească orașul. Mediafax precizează că o parte dintre cei evacuați spre Ucraina au fost transportați prin Rusia și Belarus, iar alți locuitori au fost transferați în centre de cazare temporară din Crimeea anexată și din regiunea rusă Krasnodar. În lipsa detaliilor despre componența delegațiilor și mandatul discuțiilor de la Casa Albă, miza imediată rămâne dacă această formulă – promovată public de administrația americană – poate fi transformată într-un canal de negociere funcțional sau rămâne strict legată de episoade punctuale, precum armistițiul umanitar din Herson. [...]
Rusia a cedat teren în octombrie pe frontul din Ucraina , un semnal de încetinire operațională a campaniei militare, într-un moment în care Moscova susține public că mai are de cucerit doar o mică parte din Donbas, potrivit Digi24 , care citează o analiză AFP bazată pe datele Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA. În ansamblu, trupele ruse au pierdut 28 km² în luna octombrie, pe fondul unei tendințe de încetinire a avansului observată încă de la începutul lui 2026. Informația este atribuită de Digi24 unei analize AFP, care folosește date ISW, preluate în material prin Agerpres. Unde se văd schimbările pe hartă Cele mai notabile mișcări din ultimele luni s-au concentrat în apropierea orașelor Sloviansk și Kramatorsk, puncte-cheie în regiunea Donețk. În septembrie, datele analizate de ISW indicau un avans de 172 km² în favoarea Ucrainei, în cadrul contraofensivei „Vivaldi ”, în zona orașelor-garnizoană Kramatorsk și Lîman. Operațiunea a continuat în octombrie, cu aproximativ 60 km² recuceriți suplimentar. În paralel, Rusia a reușit un avans de 25 km² la sud de Kramatorsk, apropiindu-se la mai puțin de 12 km de oraș. Încetinirea avansului Rusiei în 2026, în contrast cu anii anteriori Pe întregul an 2026, Rusia nu ar fi progresat cu mai mult de 11 km² pe lună pe întregul front, un ritm mult sub anii precedenți, potrivit datelor citate în material: 300 km² pe lună în 2024; 400 km² pe lună în 2025. Digi24 notează și comparația folosită în analiză: acest ritm echivalează cu mai puțin de zece hectare pe zi. Context politic: discuții de reluat în noiembrie Rusia și Ucraina ar urma să se întâlnească în noiembrie în Emiratele Arabe Unite pentru reluarea convorbirilor sub mediere americană, discuții descrise ca fiind blocate din februarie. Pe 16 octombrie, președintele rus Vladimir Putin a numit „pozitivă” dinamica trupelor ruse și a estimat că ar mai rămâne de cucerit puțin peste 10% din regiunea Donbas. În același timp, o analiză AFP citată de Digi24 arată că, deși Lugansk este aproape integral sub control rus, controlul Moscovei în Donețk s-ar menține la circa 80% din ianuarie. Ce includ și ce exclud estimările Materialul precizează că estimările ISW exclud avansurile revendicate de partea rusă, care nu sunt nici confirmate, nici infirmate de institut. ISW lucrează împreună cu Critical Threats Project, un centru american specializat în analiza conflictelor. În ansamblu, Rusia controlează peste 19% din teritoriul Ucrainei, iar din aceste zone ocupate circa 7 puncte procentuale ar corespunde Crimeei și sectoarelor din Donbas aflate sub controlul separatiștilor ruși înainte de februarie 2022. [...]
Armistițiul temporar de la Oleșkî s-a încheiat la termen, după evacuarea a aproape 800 de civili , într-o operațiune care a inclus deminarea unor rute și livrarea de ajutoare esențiale, potrivit Digi24 . Mesajul privind finalul încetării focului a fost transmis de prima-doamnă a SUA, Melania Trump , care a salutat cooperarea dintre Rusia și Ucraina. Într-o postare pe Facebook datată 1 noiembrie 2026 și prezentată sub însemnele oficiale ale primei-doamne, Melania Trump a afirmat că armistițiul „s-a încheiat conform calendarului stabilit” și a descris misiunea umanitară drept un succes. „Misiunea a fost un succes, asigurând livrarea unor ajutoare esențiale în regiune și permițând evacuarea a aproape 800 de persoane.” Totodată, Melania Trump a felicitat ambele părți pentru rolul lor în desfășurarea operațiunii și a exprimat speranța ca episodul de la Oleșkî să devină un punct de plecare pentru o pace mai largă. „În numele Americii, felicit Rusia și Ucraina pentru spiritul de conducere și cooperarea de care au dat dovadă în legătură cu armistițiul de la Oleșkî. Sper ca Oleșkî să reprezinte un punct de plecare pentru o pace durabilă între cele două națiuni.” Ce a însemnat armistițiul, în termeni operaționali Încetarea temporară a focului a început la 27 octombrie și s-a încheiat la 1 noiembrie 2026, conform planificării, potrivit declarației citate. Intervalul a permis: deminarea unor drumuri de acces; transportul ajutoarelor umanitare; evacuarea civililor care au dorit să părăsească localitatea, conform Reuters, citată de Digi24. Context: unde este Oleșkî și de ce evacuarea a fost dificilă Oleșkî este în regiunea Herson , în sudul Ucrainei, pe malul stâng al Niprului, vizavi de orașul Herson controlat de autoritățile ucrainene. Localitatea se află sub ocupație rusă din 2022. Înainte de invazia rusă, orașul avea aproximativ 24.000 de locuitori. Estimări prezentate anterior de Casa Albă indicau că între 1.700 și 2.000 de persoane mai rămăseseră în localitate, majoritatea vârstnici, inclusiv aproximativ 50 de copii. În zonă, accesul la alimente, medicamente, apă potabilă și electricitate era limitat, iar drumurile erau minate. Traseul de evacuare: ocol prin teritorii controlate de Rusia Potrivit informațiilor citate, persoanele evacuate care au ales să revină în teritoriile controlate de Ucraina au urmat un traseu ocolitor: transport cu autobuzele prin Crimeea ocupată până în orașul rus Anapa, apoi cu avionul în Belarus, de unde și-au continuat călătoria spre Ucraina. [...]
Ucraina condiționează oprirea atacurilor asupra rafinăriilor rusești de livrarea rapidă de interceptoare Patriot , într-o încercare de a-și proteja infrastructura energetică și de a răspunde cererii președintelui american Donald Trump de a reduce loviturile asupra instalațiilor energetice, potrivit HotNews . Volodimir Zelenski a spus, într-o intervenție la Fox News, că a discutat de mai multe ori cu Trump și echipa acestuia despre oprirea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice, pe fondul presiunii inflaționiste generate de scumpirea energiei în contextul conflictelor din Iran și al războiului dintre Rusia și Ucraina. În această logică, Zelenski a susținut că Kievul nu poate renunța unilateral la ripostă cât timp Rusia continuă să lovească sectorul energetic ucrainean. El a formulat explicit condiția: dacă Washingtonul furnizează timp de o lună sisteme de apărare aeriană Patriot (rachete interceptoare folosite împotriva dronelor și rachetelor), Ucraina ar opri pentru aceeași perioadă atacurile asupra rafinăriilor rusești. „Am spus că, dacă doriți ca noi să nu atacăm rafinăriile rusești, atunci ei nu trebuie să ne atace sistemul energetic. O altă opțiune: dați-ne rachete Patriot.” Întrebat dacă propunerea ar putea fi percepută drept o încercare de presiune asupra președintelui republican, Zelenski a respins această interpretare, afirmând că nu are „nicio îngrijorare” când „împărtășește adevărul între parteneri”. Aprobarea SUA există, dar problema rămâne calendarul livrărilor Administrația Trump a aprobat vineri vânzarea a 500 de rachete Patriot către Ucraina, potrivit Departamentului de Stat. Totuși, Zelenski a avertizat că livrările ar putea dura ani, în condițiile în care oficiali ucraineni semnalează de câteva săptămâni epuizarea stocurilor. În acest context, președintele ucrainean a indicat și o variantă de lucru discutată anterior: aliații americani și europeni ar putea livra rachete din propriile stocuri, urmând ca acestea să fie refăcute ulterior prin achiziția autorizată de SUA. Context: încercări fragile de reducere a escaladării și reluarea discuțiilor în noiembrie Pe teren, o încetare a focului în regiunea estică Herson – descrisă drept cea mai lungă de la începutul invaziei pe scară largă din 2022 – s-a încheiat duminică, după ce Rusia a refuzat prelungirea, potrivit unor oficiali ucraineni. În paralel, discuțiile mediate de SUA ar urma să fie reluate în cursul lunii noiembrie, după ce au fost întrerupte în momentul atacului comun al Statelor Unite și Israelului împotriva Iranului, în februarie. [...]
