Știri
Știri din categoria Externe
Un armistițiu de 10 zile între Israel și Liban ar urma să reducă temporar riscul de escaladare în regiune, după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că liderii celor două țări au convenit să înceapă încetarea focului la ora 17:00 EST (miezul nopții în România), potrivit Reuters.
Trump nu a precizat în postările sale pe Truth Social în ce zi ar începe armistițiul, însă un oficial american, citat sub protecția anonimatului, a declarat pentru Reuters că încetarea focului ar urma să înceapă joi.
Președintele american a afirmat că a avut „discuții excelente” cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și cu președintele libanez Joseph Aoun și a spus că îi va invita la Casa Albă pentru „convorbiri substanțiale” între cele două țări.
În același mesaj, Trump a mai spus că a cerut vicepreședintelui JD Vance, secretarului de stat Marco Rubio și șefului Statului Major Interarme, Dan Caine, să lucreze cu Israelul și Libanul pentru a ajunge la o pace „de durată”.
Recomandate
O posibilă întâlnire Zelenski–Trump la final de septembrie poate influența direcția negocierilor privind războiul din Ucraina , după ce președintele ucrainean a spus că se așteaptă să aibă această discuție la New York, potrivit news.ro . Volodimir Zelenski a declarat, într-o conferință de presă susținută în timpul unei vizite în Canada, că „la sfârșitul lui septembrie” ar urma să existe ocazia unei întâlniri „cu echipa americană” la New York și a evocat explicit o „reuniune la New York cu președintele Trump”. Contextul anunțului este legat de demersurile recente ale Washingtonului pentru identificarea unei ieșiri din conflict. Conform relatării AFP preluate de news.ro, declarația lui Zelenski vine după vizitele de weekendul trecut la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner . Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție („preconizează”, „cred”), fără detalii despre format, agendă sau confirmări din partea părții americane. [...]
Traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne grav perturbat , în pofida mesajelor optimiste ale președintelui SUA, care a reluat ideea redenumirii rutei după el, pe fondul escaladării atacurilor asupra navelor, potrivit The Jerusalem Post . Într-un discurs de 100 de minute susținut miercuri la prima convenție republicană de tip „midterm”, Donald Trump i-a ironizat pe liderii Iranului și a susținut că războiul „se va încheia foarte curând după alegeri”. Președintele a afirmat că Teheranul ar aștepta rezultatul scrutinului pentru a negocia „cu democrați slabi” și a insistat că SUA nu vor permite Iranului să obțină arma nucleară. În același context, Trump a declarat că SUA „controlează Strâmtoarea Hormuz” și a repetat propunerea lansată cu circa o săptămână înainte de a redenumi pasajul drept „Strâmtoarea Trump”, adăugând că va face „un anunț” în acest sens. Atacuri asupra navelor și blocaje persistente în Hormuz Dincolo de retorică, publicația notează că, la șase luni de la debutul conflictului, transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz rămâne „sever” afectat, în condițiile unor eforturi concurente ale SUA și Iranului de a controla această rută strategică. Miercuri, Iranul a anunțat că a atacat 10 nave în apropierea strâmtorii, după ce SUA ar fi scufundat cinci petroliere iraniene — descris drept cel mai amplu schimb de atacuri asupra transportului maritim dintre cele două părți de la începutul războiului. Mesaj politic intern, cu efecte externe Trump a mai spus că Iranul „se destramă” și că nu mai este „bătăușul Orientului Mijlociu”, încadrând conflictul într-o cheie electorală și sugerând că Teheranul ar renunța la confruntare „imediat după Ziua Alegerilor” pentru a obține un acord. Pentru piețe și companii, miza imediată rămâne însă funcționarea unei artere critice pentru transportul de energie: chiar și în lipsa unor detalii suplimentare despre măsuri concrete, relatarea indică faptul că riscul operațional în zonă continuă, iar atacurile asupra navelor se intensifică. [...]
Kremlinul spune că Putin și Trump au discutat despre o posibilă întâlnire cu Xi, un semnal de repoziționare diplomatică înainte de APEC. Potrivit Agerpres , cei doi lideri au abordat ideea unei reuniuni trilaterale cu președintele Chinei, Xi Jinping, în marja summitului APEC din noiembrie, programat în China. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a confirmat discuția, întrebat despre o întâlnire la Shenzhen în cadrul convorbirii telefonice de marți dintre Donald Trump și Vladimir Putin. „Fără nicio îndoială.” Convorbirea a avut loc după vizitele la Kiev și Moscova, în weekend, ale emisarilor Washingtonului, care au avut ca obiectiv relansarea negocierilor de pace pentru încheierea războiului dintre Rusia și Ucraina, descrise ca fiind într-un impas de mai mult timp. Peskov a mai spus că ideea unui summit tripartit a fost menționată și anterior și că „o astfel de oportunitate se va prezenta”. Context: apropierea Moscovei de Beijing și formatul „trei mari” la APEC În material se arată că, de la declanșarea ofensivei în Ucraina, în februarie 2022, Rusia – izolată de Occident – s-a apropiat „considerabil” de China. Putin și Xi s-au întâlnit la finalul lui august la Bișkek, în Kârgâzstan, la summitul Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS). Consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Ușakov, a declarat după acea întrevedere că au fost discutate atât întâlniri bilaterale între Putin, Trump și Xi, cât și varianta unei întâlniri în trei. Ce urmează: APEC în noiembrie, participare confirmată doar din partea Rusiei Summitul APEC (Cooperare economică Asia-Pacific) este programat la Shenzhen pe 18 și 19 noiembrie, iar Rusia a anunțat că Vladimir Putin intenționează să participe. În schimb, Washingtonul „nu a confirmat încă” prezența lui Donald Trump, potrivit informațiilor transmise. [...]
SUA extind barierele comerciale cu o interdicție de import pentru produse canadiene, o măsură care ridică riscul de scumpiri și perturbări pe lanțurile de aprovizionare între cei mai mari parteneri comerciali din America de Nord, potrivit News . Interdicția vizează, între altele, băuturi alcoolice, produse lactate și motociclete și este prezentată ca răspuns la tarifele de retorsiune introduse de Canada pentru produse americane. Măsura a fost detaliată printr-o serie de ordine executive emise marți de președintele SUA, Donald Trump , care a acuzat Canada că „discriminează” Statele Unite. Interdicția de import urmează să intre în vigoare pe 29 septembrie. În aceeași zi, premierul canadian Mark Carney a avertizat, într-un discurs video, că îndepărtarea Canadei de SUA, cel mai mare partener comercial al țării, „va avea un preț”. Deși ambele părți spun că își doresc un acord, nu au fost programate noi discuții după eșecul negocierilor de la finalul lunii august. De ce contează: presiune pe prețuri și pe vânzări în ambele economii Pe fondul escaladării, antreprenori de pe ambele părți ale frontierei și-au exprimat temeri privind consecințele războiului comercial: creșteri de prețuri și scăderea numărului de clienți. Contextul este sensibil pentru Canada, în condițiile în care, în general, peste două treimi din exporturile sale merg către SUA. Casa Albă a impus luna trecută tarife de 50% asupra unor mărfuri canadiene în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari, după mai multe runde de negocieri eșuate. Potrivit materialului, aceste tarife au afectat sectoare precum industria mobilierului și a vinului din Canada, dar și unele firme producătoare de echipamente sportive și de pescuit. Canada a răspuns cu tarife de aceeași valoare pentru mărfuri americane precum oțelul, îmbrăcămintea și mobilierul, intrate în vigoare marți, după miezul nopții. Ce produse sunt vizate: interdicții totale și taxe mai mari Unele produse sunt interzise complet la import în SUA, iar pentru altele tarifele sunt majorate, inclusiv pentru brânzeturi și bărci cu motor. Produse canadiene interzise la import în SUA (lista din material): produse lactate (de exemplu, zer); melasă de trestie; bere fără alcool; o listă extinsă de vinuri, rom și vodcă; bere fabricată din malț; motociclete, inclusiv mopede. Produse pentru care se aplică taxe de import mai mari (exemple din material): diverse tipuri de brânzeturi; piei brute; hârtie; anumite piese de mobilier și saltele; anumite metale, inclusiv aluminiu și fier; bărci cu motor; cărucioare de golf; piese și accesorii pentru undițe de pescuit (lista este redată în material ca fiind mai amplă). Următorul pas: risc de noi restricții și blocaj în negocieri Donald Trump a sugerat că ar putea urma și alte restricții comerciale, inclusiv un avertisment către compania canadiană Bombardier , că nu își va mai putea vinde produsele în SUA decât dacă își mută producția acolo. Deborah Elms, expertă în comerț la Fundația Hinrich, a declarat pentru BBC că interdicția ar putea avea un impact „puternic” pentru companiile canadiene cu clienți în SUA, deși estimări preliminare indică un „impact modest”, care ar afecta mărfuri în valoare de aproximativ 1 miliard de dolari. În același timp, ea a atras atenția că tonul acestor măsuri nu ajută la reluarea negocierilor. [...]
Ucraina amenință cu lovituri mai adânci în Rusia, iar țintele energetice cresc riscul de costuri economice pentru Moscova , potrivit Kyiv Post , care relatează declarațiile lui Kyrylo Budanov într-un interviu pentru televiziunea publică letonă. Budanov, prezentat de publicație drept șef al Administrației Prezidențiale, a avertizat că, dacă Rusia continuă războiul, Ucraina va intensifica atacurile pe teritoriul rus, atât ca distanță, cât și ca putere de lovire. „Dacă Rusia nu oprește ostilitățile împotriva noastră, va simți consecințele tot mai puternic. Loviturile noastre vor ajunge mai adânc și vor avea o putere de luptă mai mare.” Lovituri la distanțe record și ținte din industria gazelor Avertismentul vine după ce Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei (SSO) au anunțat că unități de „Deep Strike” au lovit două instalații rusești majore de gaz-condensat în Districtul Autonom Iamalo-Neneț. Potrivit SSO, dronele ar fi parcurs peste 3.000 km în interiorul Rusiei, într-un atac descris drept record. Inițial, au existat informații că ținta a fost uzina de pregătire a condensatului din Novîi Urengoi, la circa 3.200 km de teritoriul ucrainean. Ulterior, SSO a confirmat lovituri atât la Novîi Urengoi, cât și la Purovski, pe care le-a descris drept instalații importante pentru industria gazelor din Rusia. În material sunt menționate și capacitățile declarate ale celor două obiective: Novîi Urengoi: capacitate anuală proiectată de 19,5 milioane tone metrice de materii prime; Purovski: a procesat 13,4 milioane tone metrice de condensat de gaze în 2025. Președintele Volodîmîr Zelenski a afirmat, de asemenea, că forțele ucrainene au lovit opt obiective de infrastructură rusești „care lucrează pentru război”, inclusiv o rafinărie din regiunea Iamalo-Neneț. Condițiile invocate de Budanov pentru oprirea luptelor Budanov a spus că Ucraina este pregătită să oprească ostilitățile „în orice moment”, dar doar pe baza unor termeni acceptabili, nu a unui „ultimatum” rusesc. El a indicat drept scenariu „cel mai realist” oprirea luptelor pe linia frontului existentă în ziua semnării unui acord și acordarea de garanții de securitate Ucrainei. În același timp, a precizat că Ucraina nu va recunoaște juridic ocupația rusă asupra niciunui teritoriu ucrainean. Posibila reluare a discuțiilor Ucraina–SUA–Rusia Budanov a mai declarat că dialogul trilateral între Ucraina, SUA și Rusia ar urma să continue, susținând că Washingtonul și Kievul și-au arătat disponibilitatea de a negocia, iar poziția Moscovei „se va vedea în timp”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus că Moscova se așteaptă ca negocierile trilaterale să fie reluate „în viitorul previzibil”, fără un program formalizat, dar cu o „voință politică comună”, potrivit relatării. Publicația notează că ultima rundă completă de negocieri a avut loc la Geneva, în 17–18 februarie, după o întâlnire anterioară la Abu Dhabi, în 4–5 februarie, iar de atunci nu au mai existat discuții trilaterale. De ce contează Accentul pe ținte din infrastructura energetică și pe lovituri la distanțe de mii de kilometri mută presiunea dincolo de front și ridică miza economică pentru Rusia, în măsura în care astfel de atacuri afectează instalații relevante pentru industria gazelor. În paralel, condițiile enunțate de Budanov conturează o linie de negociere care combină înghețarea frontului cu garanții de securitate, fără concesii juridice privind teritoriile ocupate. [...]
Rusia avertizează că va ținti Lituania cu arme nucleare dacă statul baltic ajunge să găzduiască focoase ale aliaților din NATO, pe fondul demersurilor de la Vilnius de a elimina o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare, potrivit Daily Mail . Miza este una de securitate și reglementare: schimbarea cadrului legal ar putea repoziționa Lituania în arhitectura de descurajare nucleară a Alianței și ar amplifica riscul de escaladare în regiune. Kremlinul a transmis că o eventuală prezență a armelor nucleare NATO pe teritoriul lituanian ar schimba statutul țării în calculele militare ale Rusiei. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a descris scenariul drept „o turnură foarte serioasă în ceea ce privește escaladarea tensiunilor”, într-o declarație pentru televiziunea de stat. „Dacă există arme nucleare pe teritoriul care sunt îndreptate spre noi, atunci, în consecință, teritoriul acelei țări va intra în vizorul propriilor noastre arme nucleare.” Ce se schimbă în Lituania și în ce stadiu este decizia Lituania „se mișcă” pentru a ridica o interdicție constituțională privind stocarea de arme nucleare în țară, ca parte a eforturilor de întărire a posturii de securitate în contextul ofensivei Rusiei în Ucraina, notează publicația. Potrivit informațiilor din articol, decizia: este în lucru în parlament; are nevoie de o majoritate de două treimi pentru a fi adoptată; are sprijinul președintelui și al principalelor partide; ar putea intra în vigoare în această iarnă. Președintele Lituaniei, Gitanas Nauseda , anunțase planurile în iulie, afirmând că țara sa vrea să fie „parte integrantă” din descurajarea nucleară. Nu există, deocamdată, un plan de găzduire a focoaselor În același timp, oficiali lituanieni au spus în mod repetat că nu există planuri ca Lituania să găzduiască astfel de arme pe teritoriul său, potrivit sursei. Cu toate acestea, simpla modificare a interdicției constituționale este tratată de Moscova ca un potențial pas care ar putea deschide calea pentru o schimbare de politică în viitor. În context regional, articolul amintește un incident din mai, când avioane NATO au fost ridicate de la sol pentru a intercepta o dronă care a zburat deasupra capitalei Vilnius, iar premierul și președintele au fost duși într-un adăpost; locuitorii au fost îndemnați să se adăpostească după activitate de drone din apropierea graniței cu Belarus, aliat al Rusiei. [...]
