Știri
Știri din categoria Externe

Danemarca ridică miza pe securitate și controlul accesului în spațiul Schengen, după ce autoritățile au legat o tentativă de asasinat de o operațiune atribuită Moscovei, potrivit Libertatea. Guvernul de la Copenhaga a decis expulzarea atașatului militar al Ambasadei Rusiei și anunță că lucrează la nivel european pentru înăsprirea regulilor de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși.
Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a anunțat vineri expulzarea atașatului militar rus, care are la dispoziție șapte zile pentru a părăsi Danemarca. În paralel, Danemarca și-a exprimat intenția de a suspenda eliberarea vizelor Schengen „neesențiale” pentru cetățenii ruși, într-o mișcare care ar putea avea efecte directe asupra mobilității și relațiilor economice transfrontaliere.
Șeful diplomației daneze a spus că autoritățile au început demersuri „la nivel european” pentru a înăspri regulile de acces ale cetățenilor ruși în Europa și pentru a opri „toate vizele neesențiale”. În același timp, Ministerul danez de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-l informa despre decizia de expulzare.
În conferința de presă, Rasmussen a transmis un mesaj direct către Moscova:
„Noi prezentăm lucrurile în mod clar: v-am demascat.”
Tot el a afirmat că „cel mai puternic răspuns” al Danemarcei este să rămână fermă în sprijinul pentru Ucraina și să continue acest sprijin.
Decizia vine după ce Serviciul național de securitate și informații al Danemarcei (PET) a anunțat arestarea a doi suspecți în legătură cu plănuirea asasinării rapperului ucraineano-american Kyivstoner. Potrivit informațiilor prezentate, asasinarea ar fi urmat să fie comisă de o grupare criminală daneză, la solicitarea unui serviciu secret de la Moscova, în timpul unui concert programat pe 25 septembrie, lângă Copenhaga.
Cu puțin timp înainte de concert, poliția a oprit în apropiere o mașină în care se aflau trei persoane; în urma percheziției, au fost găsite arme de foc și cuțite.
Cei doi suspecți au fost acuzați de tentativă de omor și de sprijinirea unui serviciu de informații străin pentru operațiuni clandestine în Danemarca. Ei ar fi membri ai grupării Loyal to Familia (LTF), interzisă din 2021, pe care poliția daneză și PET o suspectează că a participat la planificarea asasinatului.
Șeful PET, Rasmus Kieffer-Kristensen, a avertizat că acest caz întărește percepția unei Rusii „din ce în ce mai agresive”, „gata să își asume riscuri”.
În material se mai arată că Rusia îl consideră pe Kyivstoner o „țintă prioritară”, pe fondul acuzației că ar face „contrabandă cu drone” pentru armata ucraineană.
Recomandate

Donald Trump își leagă mesajul diplomatic de un semnal de putere tehnologică , susținând că noul Air Force One a „impresionat” atât China, cât și Rusia, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă la Casa Albă , după o vizită în Asia pe care președintele SUA a descris-o drept una dintre cele mai reușite din istoria Americii. Trump a apărut la podium cu aproximativ 25 de minute mai târziu decât era programat și a fost însoțit de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio. În intervenția sa, președintele american a afirmat că delegația s-a întors „aseară” din Asia și a prezentat drept element distinctiv aeronava prezidențială, despre care a spus că a realizat „cel mai lung zbor efectuat vreodată de Air Force One”. Trump a susținut că „noul Air Force One poate zbura fără a fi nevoie să oprească pentru realimentare”. Mesajul transmis: capabilități logistice și simbol de influență Trump a comparat noua aeronavă cu „vechiul echipament”, pe care l-a descris drept inferior, și a sugerat că modernizarea are și o dimensiune de percepție externă. „China a fost foarte impresionată, iar Rusia a fost foarte impresionată.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii tehnice suplimentare despre aeronavă și nici reacții oficiale din partea Chinei sau Rusiei; afirmațiile sunt prezentate ca declarații ale lui Trump în cadrul conferinței de presă. [...]

Prima întâlnire trilaterală Xi–Trump–Putin a fost construită ca un exercițiu de putere într-un cadru economic , iar semnalele nonverbale au întărit ierarhia dintre cei trei lideri, inclusiv prin raportarea la greutatea economică a fiecărei țări, potrivit unei analize citate de Digi24 . Reuniunea a avut loc joi, la Shenzhen , în sudul Chinei, în marja summitului anual APEC (Cooperarea Economică pentru Asia-Pacific) , la care au participat aproximativ 20 de lideri, notează AFP, citată de News.ro. Discuțiile au fost „orchestrate cu minuțiozitate”, însă fiecare dintre cei trei a abordat întâlnirea diferit, potrivit lui Gabor Holch, consultant în management intercultural cu sediul în Shanghai, intervievat de AFP. Puterea economică, tradusă în „respect” și autoritate la masă Holch susține că întâlnirea a avut loc „în cadrul unui summit economic”, iar „respectul și autoritatea” acordate fiecărui lider corespund și puterii economice a țării sale. În această logică, Rusia apare drept „de departe cel mai puțin puternic partener” dintre cei trei, în evaluarea specialistului. Declarațiile introductive au fost făcute în fața camerelor, înainte ca jurnaliștii să părăsească sala pentru discuțiile cu ușile închise, un format care a lăsat publicului mai ales secvențele atent controlate de protocol și limbaj corporal. Stiluri diferite: contact vizual la Trump, disciplină la Putin, subtilitate la Xi În analiza citată, Donald Trump este descris ca fiind în largul său în discuții informale și ca având un comportament mai „deschis” în fața camerelor: s-ar fi abătut uneori de la textul pregătit, căutând contact vizual și adresându-se direct celorlalți doi lideri. În contrast, Vladimir Putin ar fi rămas concentrat pe discursul citit, până la gestul de a-și scoate căștile în timp ce vorbea, pentru a se concentra „100%” pe text, potrivit lui Holch. Xi Jinping este caracterizat drept un „om de stat asiatic tipic”, care transmite semnale nonverbale „extrem de subtile”, precum un zâmbet schițat sau o încruntare. Gesturi simbolice și scenografie: de la aeroport la masa rotundă În spațiul public au circulat și alte momente care au alimentat interpretări: o îmbrățișare scurtă între Xi și Trump la aeroportul din Shenzhen, ajutorul oferit de Trump omologului chinez pe o scară rulantă și salutul către Putin cu „prietenul meu” în timpul strângerii de mână. În timpul discuțiilor, cei trei au stat în jurul unei mese rotunde din lemn închis, cu flori roz în centru. Holch explică alegerea prin importanța formelor rotunde în cultura chineză, asociate cu ideea de armonie, și apreciază elementul natural din centrul mesei ca fiind „extrem de simbolic”. În ansamblu, lectura propusă de specialist indică faptul că, dincolo de declarațiile oficiale, întâlnirea a funcționat și ca o demonstrație de poziționare într-un cadru economic, în care gesturile și protocolul au transmis mesaje despre raportul de forțe dintre cele trei puteri. [...]

Mesajul transmis de Jared Kushner sugerează o posibilă convergență SUA–Europa pe „garanțiile de securitate” pentru Ucraina , un element-cheie care poate influența atât arhitectura de securitate a continentului, cât și costurile politice și bugetare ale sprijinului occidental, potrivit Digi24 . Jared Kushner, emisar american, a declarat la Berlin că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți în cadrul „Coaliției Voinței” și că își propune un acord privind Ucraina „cu Europa alături”, fără a „impune nimic unilateral”. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, în contextul discuțiilor despre încheierea războiului din Ucraina. „Aș dori să reiterez că președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” Kushner a mai spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei în privința Ucrainei „converg din ce în ce mai mult”. În același timp, el a indicat că Trump este deschis la oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina, ca parte a unui acord de pace cu Rusia, menționând că acestea ar trebui integrate într-un „pachet de securitate mai amplu”. Ce s-a discutat la Berlin și de ce contează Potrivit lui Kushner, discuțiile purtate de SUA la Berlin cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski au înregistrat „progrese semnificative” privind forma pe care ar putea să o ia garanțiile de securitate pentru Kiev. El a legat aceste discuții și de un „plan de prosperitate” pentru perioada de după război, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar. În lipsa unor elemente concrete despre angajamente, mecanisme sau finanțare, mesajul rămâne, deocamdată, unul de poziționare: Washingtonul încearcă să transmită că o eventuală formulă de pace ar fi negociată împreună cu europenii, iar tema garanțiilor de securitate este tratată ca piesă centrală a pachetului post-conflict. [...]

Rusia condiționează reluarea dialogului cu UE pe Ucraina de excluderea Kajei Kallas , un semnal care poate bloca din start orice format de negociere și prelungește incertitudinea geopolitică ce apasă asupra economiei europene, potrivit Digi24 . Moscova spune că așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene la invitația lansată de președintele rus Vladimir Putin pentru discuții la Moscova despre Ucraina. În același timp, partea rusă avertizează că o eventuală implicare a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , ar duce la „colapsul” negocierilor. Declarația a fost făcută de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, iar informația este relatată de Agerpres, care citează agențiile EFE și Reuters. De ce contează: un filtru politic care poate bloca negocierile Condiția formulată de Rusia ridică o problemă de funcționare pentru UE: dacă Moscova încearcă să selecteze interlocutorii europeni, orice discuție riscă să se transforme într-un test de unitate internă, nu într-un proces de negociere pe fond. Pentru mediul economic, miza este prelungirea incertitudinii legate de războiul din Ucraina, cu efecte în lanț asupra deciziilor de investiții, costurilor de finanțare și a volatilității pe piețele de energie și materii prime, în condițiile în care o dezescaladare diplomatică rămâne neclară. Ce urmează În acest moment, Rusia spune că așteaptă răspunsul UE la invitație. Nu reiese din informațiile citate dacă Bruxelles-ul a transmis deja o poziție oficială și nici ce format de discuții ar fi acceptabil pentru ambele părți. [...]

Cancelarul german Friedrich Merz ridică miza financiară a sprijinului UE pentru Ucraina și avertizează că Germania ar putea bloca bugetul multianual al Uniunii pentru 2028–2034 dacă statele membre nu contribuie la un nou pachet de ajutor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre finanțarea pe termen lung a Kievului și al presiunilor bugetare care se conturează în interiorul UE. Merz a declarat, la Forumul Economic Germano-Ucrainean , că „Rusia nu va câștiga acest război” și a promis intensificarea sprijinului pentru Ucraina, în perspectiva unei ierni pe care o consideră posibil cea mai dificilă de la începutul conflictului. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Presiune pe bugetul UE: cereri de zeci de miliarde de euro În contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, peste împrumutul de 90 de miliarde de euro aflat în derulare pentru perioada 2026–2027, cancelarul german a avertizat că ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 dacă nu există contribuții din partea statelor membre pentru acest sprijin. Separat, Comisia Europeană a propus în această săptămână un nou împrumut pentru Ucraina, de 45 de miliarde de euro. Conform informațiilor din articol, mecanismul ar urma să fie similar cu cel al împrumutului anterior: Ucraina ar rambursa doar dacă Rusia plătește „reparații de război”, iar în caz contrar costul ar reveni statelor europene garante. De ce insistă Berlinul: iarna și infrastructura energetică Merz a argumentat că lunile următoare vor pune Ucraina la o încercare majoră, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, inclusiv centrale electrice și rețele de distribuție, cu scopul de a crește presiunea asupra populației în pragul iernii. Cancelarul a spus că Germania își va consolida sprijinul pentru Ucraina atât în domeniul apărării, cât și prin ajutor umanitar și economic, pentru a ajuta Kievul să treacă peste perioada rece. Mesajul politic: războiul, prezentat ca risc direct pentru Europa În discursul său, Merz a avertizat că agresiunea Rusiei nu vizează doar Ucraina, ci întreaga Europă, invocând intensificarea atacurilor hibride împotriva statelor europene și afirmând că Germania este deja o țintă. „Războiul lui Putin este îndreptat împotriva Europei. Este îndreptat împotriva valorilor noastre. Este îndreptat împotriva modului nostru de viaţă: în libertate, în pace, într-un stat de drept democratic.” În același registru, Merz a susținut că sprijinirea Kievului este și o „investiție” în viitorul Germaniei, prin stabilitate, oportunități de export, proiecte comune și creștere economică, potrivit relatării Digi24. [...]

Franța cere o ședință de urgență a Consiliului de Securitate ONU după ce atacuri rusești au avariat ambasade europene la Kiev, într-o escaladare care ridică miza diplomatică și poate împinge spre noi presiuni internaționale asupra Moscovei, potrivit Digi24 . Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot , a anunțat că a solicitat convocarea Consiliului de Securitate al ONU în urma unei serii de atacuri rusești asupra Ucrainei care au afectat ambasadele Austriei și Olandei din capitala ucraineană. Declarațiile sale sunt citate de France24. Într-un mesaj publicat pe X, Barrot a condamnat atacurile și a invocat victime civile și pagubele produse reprezentanțelor diplomatice, afirmând că „Rusia va trebui să dea socoteală” în cadrul reuniunii cerute. Ce s-a întâmplat la Kiev și ce reacții au urmat Austria a reacționat prin convocarea ambasadorului Rusiei la Viena, după ce ambasada sa din Kiev a fost avariată într-un atac cu drone care a avut loc cu o zi înainte, potrivit informațiilor prezentate în articol. Ministra austriacă de Externe, Beate Meinl-Reisinger, a spus că este a doua oară când reprezentanțe diplomatice austriece din Ucraina sunt afectate, menționând și un incident anterior în care a fost lovit consulatul onorific din Dnipro. Ministerul austriac de Externe a precizat că ambasada din Kiev nu a fost vizată direct, iar pagubele au fost provocate de explozia unui proiectil în apropierea clădirii. Au fost raportate daune materiale, în principal geamuri sparte, și avarii la mai multe vehicule; nu au existat răniți în rândul personalului, pe fondul măsurilor de protecție aplicate (inclusiv folii anti-spargere pe ferestre). Cancelarul austriac Christian Stocker a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a subliniat că reprezentanțele diplomatice sunt inviolabile și trebuie protejate. Contextul invocat: promisiunea unei riposte „dureroase” Articolul notează că noul val de atacuri cu rachete și drone a venit după ce președintele rus Vladimir Putin a promis o ripostă „dureroasă”, în urma avarierii podului din Crimeea de către Ucraina „zilele trecute”. Separat, Ambasada Rusiei în Țările de Jos a îndemnat Haga să trateze „cu seriozitate” recomandarea ca diplomații străini să părăsească Kievul. Guvernul olandez a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul rus în Țările de Jos, după ce ambasada olandeză din Kiev a suferit pagube minore în urma căderii unui proiectil în apropierea clădirii. De ce contează: presiune diplomatică și risc de noi măsuri Solicitarea Franței de a aduce cazul în Consiliul de Securitate al ONU mută incidentul din registrul bilateral în cel multilateral, cu potențial de creștere a presiunii diplomatice și de relansare a discuțiilor despre sancțiuni și alte instrumente de răspuns. Digi24 nu oferă detalii despre calendarul exact al reuniunii sau despre un proiect de rezoluție, astfel că pașii următori depind de decizia de convocare și de agenda stabilită la ONU. [...]