Știri
Știri din categoria Externe

Acuzațiile lui Trump despre „bioarme” în Iran ridică miza politică și pot alimenta noi justificări pentru presiuni și sancțiuni, în condițiile în care, deocamdată, nu a prezentat dovezi publice, iar evaluările experților citați rămân prudente, potrivit Al Jazeera.
Președintele SUA Donald Trump a declarat la Fox News că Iranul ar analiza „gaze” și „bio”, fără a oferi elemente care să susțină afirmațiile. El a susținut că Teheranul s-ar fi îndepărtat de dezvoltarea capacităților nucleare deoarece „noi i-am blocat”, adăugând că „vom vedea ce se întâmplă după 1 ianuarie”. Întrebat despre riscul unui atac la Washington, DC, Trump a spus că nu crede că oamenii ar trebui să fie îngrijorați, dar a amenințat cu represalii dacă s-ar întâmpla:
„Dacă se întâmplă, îi ștergem de pe fața pământului.”
Contextul imediat invocat de material este un reportaj CNN, care a relatat marți, citând informații ale serviciilor de informații americane, că Iranul ar putea dezvolta planuri de a viza oficiali de rang înalt din administrația Trump cu o armă chimică în Washington, DC.
În același timp, miercuri, secretarul de stat Marco Rubio a respins îngrijorările privind un posibil atac iranian, afirmând că SUA nu se confruntă cu o „amenințare iminentă”. Secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a confirmat aceeași concluzie, spunând că nu există indicii despre un atac iminent.
Iranul este semnatar al Convenției privind armele biologice și parte la Convenția privind armele chimice (ratificată în 1997). Cu toate acestea, materialul notează că agenții de informații occidentale susțin de mult timp că Iranul urmărește capabilități neconvenționale.
Un raport al think tank-ului britanic Royal United Services Institute (RUSI) este citat cu ideea că programul iranian de arme biologice ar fi accelerat după războiul Iran-Irak (încheiat în 1988), pe fondul utilizării extinse de arme chimice de către Irak și al dorinței Teheranului de a nu mai accepta un dezechilibru de capabilități.
Experții citați de Al Jazeera insistă însă asupra incertitudinilor:
Materialul plasează declarațiile lui Trump într-un tipar mai vechi al acuzațiilor americane privind arme de distrugere în masă în Orientul Mijlociu. Glen Rangwala, profesor asociat la University of Cambridge, spune că există „o istorie destul de extinsă” a unor acuzații nefondate ale administrațiilor americane și că acestea pot „ridica miza” internațional și pot pune criticii interni în defensivă.
Al Jazeera amintește că SUA au invadat Irakul în 2003 pe baza afirmațiilor privind programe chimice, biologice și nucleare, iar ulterior un comitet al Senatului a concluzionat că CIA și alți actori au manipulat dovezi pentru a justifica ocupația; după intervenție nu au fost găsite stocuri de arme interzise și nici dovezi ale unui program de dezvoltare.
În lipsa unor dovezi publice prezentate de Trump, articolul indică faptul că discuția rămâne, deocamdată, la nivel de acuzații politice, evaluări de intelligence relatate indirect și opinii de experți care cer prudență înainte de a trage concluzii despre capabilități și intenții.
Recomandate

Posibilitatea unor noi atacuri americane asupra Iranului ridică riscul unor represalii asupra infrastructurii energetice din Golf , un scenariu pe care Casa Albă ar încerca să-l evite, potrivit informațiilor prezentate de Digi24 , care citează New York Times și alte relatări din presa americană. Planul discutat în cercuri oficiale ar viza o nouă rundă de atacuri „cu o durată cuprinsă între patru și șapte zile”, în baza informațiilor serviciilor secrete și pe fondul presiunilor crescânde din partea Israelului, conform unor oficiali americani și israelieni citați sub anonimat. Miza economică: instalațiile petroliere și de gaze din Golf Un punct central al discuțiilor, potrivit publicației Axios (citată în material), este evaluarea riscului ca Iranul să răspundă prin lovirea instalațiilor petroliere și de gaze ale țărilor din Golf. În acest context, Casa Albă ar fi încercat să afle „dacă există vreo posibilitate de a evita declanșarea unor represalii devastatoare” asupra acestei infrastructuri. În paralel, secretarul de stat american Marco Rubio a declarat, săptămâna trecută, că presiunea economică deja exercitată asupra Iranului ar face inutilă o ofensivă militară la scară largă, potrivit informațiilor citate. Presiunea Israelului și diviziunile din echipa de securitate a lui Trump Deși Donald Trump a afirmat săptămâna trecută că un nou război este „puțin probabil”, Israelul ar continua să avertizeze Washingtonul cu privire la refacerea arsenalelor iraniene de rachete și drone și la progrese în dezvoltarea programelor de arme chimice și biologice, potrivit New York Times. În Israel, subiectul este și unul politic intern: purtători de cuvânt ai premierului Benjamin Netanyahu susțin că o nouă ofensivă ar urmări „asigurarea securității” țării, în timp ce criticii o descriu ca pe o strategie de prelungire a mandatului după alegeri, pe fondul încercărilor opoziției de a forma un nou guvern. Totodată, Axios relatează că echipa de securitate națională a lui Trump ar fi divizată: secretarul apărării, Pete Hegseth, s-ar arăta favorabil unui bombardament, în timp ce Trump și alți membri ai echipei ar încerca să afle poziția țărilor din Golf. Context militar: consolidarea prezenței SUA în regiune New York Times mai notează că SUA și-ar fi consolidat prezența militară în Orientul Mijlociu, cu zeci de avioane de vânătoare și bombardiere cu rază lungă de acțiune, inclusiv B-1 și B-2, pregătite pentru un eventual atac. Separat, Netanyahu l-a trimis săptămâna trecută la Washington pe directorul Mossad, Roman Gofman , care s-a întâlnit cu directorul CIA, John Ratcliffe, și cu emisarul Casei Albe pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff. În cadrul discuțiilor, Gofman ar fi prezentat eforturile Iranului în dezvoltarea de arme, potrivit informațiilor citate. [...]

Vladimir Putin a folosit întâlnirea trilaterală cu Donald Trump și Xi Jinping pentru a împinge ideea unei „noi Ialta”, sugerând că actorii implicați „vor trebui să se împace cu realitățile” de pe teren – un mesaj care ridică miza pentru orice negociere privind arhitectura de securitate în Europa și, implicit, pentru stabilitatea economică regională , potrivit Digi24 . Putin a fost singurul dintre cei trei lideri care a organizat o conferință de presă după reuniunea din China, unde a prezentat discuțiile ca pe un început de proces, nu ca pe un eveniment simbolic. El a spus că, după declarațiile oficiale, a urmat „o discuție liberă”, pe care a pus-o pe seama atmosferei create de Xi Jinping, și a afirmat că „s-au pus temelia” pentru continuarea dialogului, „în formatul acesta sau altul”. „Noua Ialta” ca justificare pentru acceptarea faptelor împlinite În intervenția sa, liderul de la Kremlin a elogiat înțelegerea de la Ialta, susținând că aceasta ar fi stat la baza ordinii internaționale postbelice și a formării ONU. În același registru, Putin a respins ideea că la Ialta „s-a împărțit lumea”, afirmând că acolo „doar au fost fixate realitățile” de după Al Doilea Război Mondial și sugerând că același tip de acceptare ar urma să se repete și acum. „Și în actualele războaie vor fi nevoiți să se împace cu realitățile.” Ce spune Putin despre negocieri și „compromisurile” propuse de SUA Putin a afirmat că Trump „se străduiește sincer” să încheie mai multe conflicte, inclusiv războiul din Ucraina, dar a invocat complexitatea sistemului politic american ca factor care încetinește deciziile. Totodată, a spus că există „compromisuri” propuse de partea americană, pe care Rusia le-ar susține, iar întrebarea ar fi dacă „alte părți”, inclusiv Ucraina, vor accepta încetarea acțiunilor militare „prin măsuri pașnice”. În aceeași conferință, Putin a reluat afirmația că Rusia „nu a început războiul” și a acuzat autoritățile ucrainene că nu ar dori oprirea conflictului, inclusiv din motive politice interne. Europa, invitată la masă, dar condiționată de „realități” Întrebat despre prezența europenilor la negocieri, Putin a spus că nu au fost stabilite termene, dar că Rusia vrea continuarea discuțiilor. A afirmat că SUA „roagă insistent” Moscova să accepte participarea europenilor, însă a cerut ca Europa să vină cu propriile „compromisuri” și să țină cont de „realitățile actuale”. Putin a mai declarat că a invitat europenii la Moscova „pentru a înțelege poziția lor”, urmând ca apoi să fie decis formatul de continuare a negocierilor privind Ucraina. Podul Kerci: avertisment privind escaladarea Pe tema atacului asupra podului Kerci , Putin a susținut că este un obiectiv civil și a avertizat că, după lovitură, „nu ne vom înțelege”, adăugând că vor exista „lovituri mult mai dureroase”. În același timp, a spus că podul va fi restaurat și că Rusia are resursele necesare. Ce urmează, din informațiile disponibile Din declarațiile prezentate de Digi24 reiese că Moscova încearcă să fixeze cadrul negocierilor în jurul ideii de recunoaștere a „realităților” rezultate din război și să mențină deschis un canal de discuție în format trilateral sau extins. Nu apar, însă, termene concrete pentru negocieri și nici detalii punctuale despre condițiile formulate oficial de Rusia în acest moment. [...]

Putin mizează pe un „triunghi” SUA–China–Rusia ca factor de stabilitate, într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne pe agenda marilor puteri , potrivit Al Jazeera , care relatează despre declarațiile făcute la un summit trilateral organizat la Shenzhen . În intervenția de deschidere, președintele Rusiei a spus că Rusia, China și Statele Unite „pot întări stabilitatea globală” dacă „cooperează constructiv”. Mesajul sugerează o încercare de repoziționare diplomatică a Moscovei în format restrâns, cu două dintre cele mai influente puteri ale lumii. Un element cu relevanță directă pentru evoluțiile geopolitice și riscurile economice asociate este faptul că Putin a afirmat că a discutat și despre Ucraina cu Donald Trump, în cadrul unei întâlniri cu ușile închise. Al Jazeera nu oferă detalii despre conținutul discuției sau despre eventuale concluzii ori pași următori. De ce contează Declarațiile vin într-un cadru care, cel puțin la nivel de mesaj public, încearcă să lege „stabilitatea globală” de cooperarea dintre Washington, Beijing și Moscova, în timp ce dosarul Ucraina rămâne un subiect central în dialogul dintre lideri. În lipsa unor informații suplimentare despre rezultate concrete, impactul imediat rămâne deocamdată la nivel de semnal politic. [...]

Kievul așteaptă un briefing al trimișilor SUA despre discuțiile lui Trump cu Putin și Xi, pe fondul negocierilor care pot influența sprijinul militar și energetic pentru Ucraina , potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a spus că informarea va avea loc la Berlin, în marja întâlnirilor din capitala Germaniei. Zelenski a vorbit în ajunul unei reuniuni a „Coaliției celor dispuși”, precizând că Ucraina va primi detalii despre discuțiile purtate de președintele american Donald Trump la Shenzhen, unde acesta participă la primul său summit trilateral cu președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping. Întâlnirea SUA–Rusia–China este programată pentru joi, 19 noiembrie, în marja summitului APEC. În mesajul său, Zelenski a insistat asupra principiului de participare directă a Ucrainei și a Europei la deciziile care le privesc: „Noi și europenii avem o poziție comună, clară: chestiunile privind Ucraina trebuie decise cu participarea Ucrainei, iar chestiunile privind Europa trebuie decise cu participarea Europei.” Deși Zelenski nu i-a numit, publicația notează că pista de negociere a Washingtonului cu Kievul și Moscova a fost condusă de trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Cei doi s-au întâlnit cu Putin la Moscova pe 12 noiembrie, după discuțiile trilaterale Ucraina–Rusia–SUA din Abu Dhabi (10–11 noiembrie), prima rundă de acest fel din februarie. Ulterior, au mers la Dublin în aceeași zi pentru a-l informa pe Zelenski. Contextul diplomatic: Ucraina reintră pe agenda discuțiilor de la Shenzhen Kyiv Post arată că, deși Washingtonul a semnalat inițial pe 13 noiembrie că războiul Rusiei împotriva Ucrainei nu va fi inclus în negocierile de la Shenzhen, Trump a declarat pe 16 noiembrie că intenționează să ridice subiectul în discuțiile cu Putin și Xi. Putin a ajuns la Shenzhen pe 17 noiembrie, în aceeași zi în care Zelenski s-a adresat reuniunii în format Ramstein , cerând mai multe avioane F-16 și rachete interceptoare. Tot la Shenzhen, Trump și Putin au avut un contact scurt în fața lui Xi, înainte de fotografia liderilor APEC, iar cei doi sunt așteptați să aibă și o întâlnire separată după sesiunea plenară din 19 noiembrie. În paralel, Xi a avut peste două ore de discuții cu Putin, după care purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că s-a discutat despre o „soluționare privind Ucraina”, fără detalii. Miza pentru Kiev: pachete noi de sprijin, cu accent pe apărare și energie Zelenski a mai spus că Ucraina pregătește noi pachete de sprijin împreună cu aliații pentru reuniunea „Coaliției celor dispuși” din 19 noiembrie, axate în principal pe apărare și sectorul energetic. Potrivit articolului, apărarea antiaeriană rămâne prioritatea principală, pe fondul deficitului de interceptoare necesare pentru a contracara rachetele balistice folosite de Rusia în campania de iarnă. La reuniunea Ramstein din 17 noiembrie, Marea Britanie a promis peste 1.000 de rachete de apărare antiaeriană cu rază scurtă, iar Germania și Norvegia au anunțat câte 300 milioane dolari fiecare (aprox. 1,38 miliarde lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar) pentru un pachet comun de armament produs în SUA, inclusiv interceptoare Patriot. Zelenski a salutat și un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei încă 45 miliarde euro (aprox. 225 miliarde lei) anul viitor, despre care a spus că l-a discutat cu președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Presiunea din teren: pene de curent și creșterea victimelor civile Ministrul Energiei, Denîs Șmîhal, a raportat că întreruperile de curent au fost cele mai severe în regiunile Harkiv și Sumî, în timp ce forțele ruse au lovit și regiunile Odesa, Nikolaev și Zaporojie. Articolul notează că sistemul energetic rămâne sub presiune, cu atacuri rusești aproape zilnice, care au provocat pene de curent în cascadă cel puțin din octombrie. Separat, Kyiv Post citează un raport al Misiunii ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU), potrivit căruia victimele civile au fost cu 95% mai mari în octombrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut: cel puțin 372 de civili uciși și 1.981 răniți, cel mai ridicat bilanț pentru o lună octombrie de la începutul invaziei pe scară largă din februarie 2022. [...]

Turneul asiatic al lui Donald Trump intră într-o fază cu miză de securitate și comerț , odată cu pregătirea întâlnirii trilaterale cu Xi Jinping și Vladimir Putin , pe fondul tensiunilor legate de Ucraina, Iran, tarife și înarmare, potrivit Digi24 , care preia o analiză Reuters. Ziua a doua a turneului a combinat gesturi simbolice – inclusiv o strângere de mână cu Putin – cu anunțuri de acorduri comerciale încă neclarificate. Semnal politic: strângerea de mână cu Putin, înaintea trilateralei Momentul în care Vladimir Putin s-a apropiat de Trump și i-a întins mâna în fața camerelor a fost prezentat ca o demonstrație publică de cordialitate, într-un context în care Rusia rămâne izolată de o mare parte a Occidentului din cauza războiului din Ucraina. Potrivit analizei, gestul i-a oferit lui Putin ocazia să arate că are acces direct la președintele american. Pentru Trump, episodul a reflectat importanța pe care o acordă relațiilor personale cu alți lideri. Schimbul de replici nu a produs, însă, un progres politic concret, dar a creat o atmosferă favorabilă înaintea întâlnirii de joi, când Trump, Putin și Xi urmează să aibă prima reuniune trilaterală. Separat, Trump s-a întâlnit și bilateral cu Putin. Agende divergente: arme nucleare, Ucraina, tarife Publicația notează că prioritățile celor trei lideri nu coincid. Trump vrea să discute despre limitarea armelor nucleare, subiect pe care Xi ar prefera să-l evite, în condițiile în care China este descrisă ca fiind într-un proces de înarmare nucleară accelerată pentru a reduce diferența față de SUA și Rusia. Trump a spus că vor fi abordate și Ucraina și Iran. În același timp, Putin a criticat sancțiunile occidentale impuse după invazia din Ucraina, iar Xi a criticat tarifele vamale impuse de SUA, pledând pentru „un comerț liber și deschis”. Comerț: acorduri anunțate, dar cu detalii limitate Trump a folosit turneul pentru a-și promova „victoriile economice”, într-un moment în care politicile sale tarifare sunt criticate intern pentru efectul asupra prețurilor, iar Partidul Republican a suferit pierderi în alegerile intermediare din noiembrie, potrivit analizei. În acest context, Trump a anunțat progrese comerciale cu: Thailanda : Casa Albă a vorbit despre o „concluzie substanțială”, urmând lucrări finale pentru încheierea acordului; Trump a afirmat că Thailanda ar urma să elimine tarifele pentru exporturile americane și să înlăture bariere netarifare semnificative, însă „detaliile nu sunt încă pe deplin clarificate”. Filipine : Trump a numit înțelegerea „istorică” și a spus că ar avantaja fermierii americani și sectorul energetic, dar fără cifre, calendar sau detalii; Manila a transmis că există doar o înțelegere preliminară privind cooperarea economică. Ce urmează: o întâlnire „foarte organizată”, dar cu risc de imprevizibilitate Pentru trilaterala de joi, așteptările sunt mari, însă șansele unei realizări majore sunt descrise ca reduse. Întâlnirea este anticipată ca fiind strict controlată ca acces și desfășurare, dar analiza avertizează asupra unui grad de imprevizibilitate legat de reacțiile lui Trump în fața camerelor. În paralel, sunt menționate îngrijorări ale liderilor ucraineni și europeni că Trump ar putea încerca un acord cu Putin privind Ucraina, precum și temeri în Taiwan legate de orice mișcare care ar putea încuraja China să intensifice presiunea asupra insulei autonome. [...]

Vladimir Putin încearcă să repoziționeze Rusia ca actor-cheie în arhitectura de securitate globală , legând explicit discuțiile despre Ucraina de o agendă mai largă de „stabilitate” și „drept internațional”, potrivit Digi24 , care citează France24. La prima reuniune trilaterală din istorie între Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, liderul de la Kremlin a declarat că Rusia, Statele Unite și China au un „interes comun” în soluționarea conflictelor internaționale, inclusiv a războiului din Ucraina . Putin a susținut că, la inițiativa lui Trump, situația din Ucraina a primit „o atenție deosebită” în cadrul discuțiilor. În aceeași logică, Putin a pledat pentru cooperare între cele trei puteri, argumentând că pot contribui la „consolidarea stabilității globale” dacă aleg să colaboreze „constructiv”. Mesajul este construit pe ideea unei responsabilități comune pentru pace și securitate internațională. Miza: Ucraina, plasată într-un cadru mai larg de securitate și reguli internaționale Putin a invocat și rolul celor trei state ca membri fondatori ai Organizației Națiunilor Unite, afirmând că au responsabilitatea de a consolida sistemul dreptului internațional. Potrivit TASS, el a spus că Rusia, China și SUA sunt unite nu doar de statutul de puteri învingătoare în al Doilea Război Mondial, ci și de responsabilitatea pentru menținerea păcii internaționale. În plus, președintele rus a indicat că liderii celor trei țări ar trebui să discute și teme precum „securitatea energetică”, alături de probleme globale și regionale. Ce se știe despre discuțiile Trump–Putin Înaintea acestor declarații, Kremlinul a anunțat că războiul din Ucraina a fost tema principală a unei întâlniri neprogramate între Donald Trump și Vladimir Putin, care a avut loc joi dimineață. Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a afirmat că Putin a ieșit de la întrevedere „într-o dispoziție excelentă”. Informațiile disponibile în material se opresc la nivel de declarații și caracterizări generale; nu sunt prezentate detalii despre eventuale decizii, termene sau pași concreți agreați în discuții. [...]