Știri
Știri din categoria Externe

Franța cere o ședință de urgență a Consiliului de Securitate ONU după ce atacuri rusești au avariat ambasade europene la Kiev, într-o escaladare care ridică miza diplomatică și poate împinge spre noi presiuni internaționale asupra Moscovei, potrivit Digi24.
Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a anunțat că a solicitat convocarea Consiliului de Securitate al ONU în urma unei serii de atacuri rusești asupra Ucrainei care au afectat ambasadele Austriei și Olandei din capitala ucraineană. Declarațiile sale sunt citate de France24.
Într-un mesaj publicat pe X, Barrot a condamnat atacurile și a invocat victime civile și pagubele produse reprezentanțelor diplomatice, afirmând că „Rusia va trebui să dea socoteală” în cadrul reuniunii cerute.
Austria a reacționat prin convocarea ambasadorului Rusiei la Viena, după ce ambasada sa din Kiev a fost avariată într-un atac cu drone care a avut loc cu o zi înainte, potrivit informațiilor prezentate în articol. Ministra austriacă de Externe, Beate Meinl-Reisinger, a spus că este a doua oară când reprezentanțe diplomatice austriece din Ucraina sunt afectate, menționând și un incident anterior în care a fost lovit consulatul onorific din Dnipro.
Ministerul austriac de Externe a precizat că ambasada din Kiev nu a fost vizată direct, iar pagubele au fost provocate de explozia unui proiectil în apropierea clădirii. Au fost raportate daune materiale, în principal geamuri sparte, și avarii la mai multe vehicule; nu au existat răniți în rândul personalului, pe fondul măsurilor de protecție aplicate (inclusiv folii anti-spargere pe ferestre).
Cancelarul austriac Christian Stocker a calificat incidentele drept „inacceptabile” și a subliniat că reprezentanțele diplomatice sunt inviolabile și trebuie protejate.
Articolul notează că noul val de atacuri cu rachete și drone a venit după ce președintele rus Vladimir Putin a promis o ripostă „dureroasă”, în urma avarierii podului din Crimeea de către Ucraina „zilele trecute”.
Separat, Ambasada Rusiei în Țările de Jos a îndemnat Haga să trateze „cu seriozitate” recomandarea ca diplomații străini să părăsească Kievul. Guvernul olandez a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul rus în Țările de Jos, după ce ambasada olandeză din Kiev a suferit pagube minore în urma căderii unui proiectil în apropierea clădirii.
Solicitarea Franței de a aduce cazul în Consiliul de Securitate al ONU mută incidentul din registrul bilateral în cel multilateral, cu potențial de creștere a presiunii diplomatice și de relansare a discuțiilor despre sancțiuni și alte instrumente de răspuns. Digi24 nu oferă detalii despre calendarul exact al reuniunii sau despre un proiect de rezoluție, astfel că pașii următori depind de decizia de convocare și de agenda stabilită la ONU.
Recomandate

Avariarea ambasadei Olandei la Kiev de o dronă rusească ridică miza diplomatică a atacurilor asupra capitalei Ucrainei, după ce Haga a anunțat că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, potrivit Kyiv Post . Incidentul a avut loc joi, 19 noiembrie, când o dronă rusească s-a prăbușit în spatele ambasadei Olandei, în timpul unui atac diurn amplu asupra Kievului. Ministrul olandez de Externe, Tom Berendsen, a transmis într-o declarație pe X că un proiectil a lovit în spatele ambasadei după-amiaza, provocând pagube minore, fără victime în rândul personalului. La câteva ore după atac, Berendsen a spus că l-a convocat pe ambasadorul Rusiei, ca reacție la lovitură. Reacția Olandei: „nu vom fi intimidați” Premierul olandez Rob Jetten a declarat că Olanda nu va fi intimidată, vorbind pentru radiodifuzorul public NOS de la Berlin, unde participa la summitul „Coalition of the Willing”. El a subliniat că atacurile asupra Kievului sunt o realitate zilnică pentru populația Ucrainei și că sprijinul pentru Kiev va continua, potrivit postului olandez RTL Nieuws . Ce se știe și ce rămâne neclar despre țintă La momentul relatării, nu era clar dacă drona a vizat zona din jurul ambasadei sau a căzut după ce a fost lovită de apărarea antiaeriană ucraineană. Un angajat al ambasadei, citat de RTL Nieuws, a spus că drona s-a prăbușit chiar în spatele clădirii și a avariat ferestrele. RTL Nieuws a relatat că patru persoane ar fi fost rănite, însă nu ar fi fost vorba despre angajați ai ambasadei; Kyiv Post precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre la momentul publicării. Un corespondent RTL Nieuws ar fi văzut ulterior o a doua dronă care ar fi survolat zona ambasadei înainte de a fi neutralizată, în timp ce un reporter politic al postului a avertizat că este prea devreme pentru a descrie incidentul drept un atac deliberat asupra misiunii diplomatice. Contextul mai larg: atacuri cu drone și deteriorarea altor obiective În același val de atacuri, resturi de dronă rusească au căzut și pe terenul Ministerului ucrainean de Externe . Ministrul Andrii Sybiha a declarat că fragmentele vor fi expuse în muzeul ministerului. Într-un raport separat, Sybiha a spus că și ambasada Austriei la Kiev a fost avariată de drone. Atacurile au provocat, potrivit relatării, un bilanț actualizat la un mort și cinci răniți în Kiev, pe fondul pagubelor materiale (inclusiv ferestre sparte la o catedrală și avarierea a peste 10 mașini). Primarul Vitali Kliciko a raportat că o dronă a lovit o clădire de birouri cu trei etaje în districtul Podilskyi, declanșând un incendiu la mansardă; alte incendii au fost raportate în districtele Desnianskyi și Holosiivskyi. Peste noapte, Rusia ar fi lansat 98 de drone și rachete antinavă Oniks asupra Ucrainei; Forțele Aeriene ucrainene au spus că 69 de drone au fost doborâte sau bruiate, iar impacturi au fost înregistrate în 18 locații. De ce contează Lovirea, chiar și indirectă, a unei ambasade a unui stat NATO amplifică riscul de escaladare diplomatică și crește presiunea pentru reacții oficiale, într-un moment în care, potrivit sursei, Vladimir Putin a amenințat cu represalii „mult mai dureroase” după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei și a exclus negocierile în urma acestor atacuri. [...]

Rusia condiționează reluarea dialogului cu UE pe Ucraina de excluderea Kajei Kallas , un semnal care poate bloca din start orice format de negociere și prelungește incertitudinea geopolitică ce apasă asupra economiei europene, potrivit Digi24 . Moscova spune că așteaptă un răspuns din partea Uniunii Europene la invitația lansată de președintele rus Vladimir Putin pentru discuții la Moscova despre Ucraina. În același timp, partea rusă avertizează că o eventuală implicare a șefei diplomației UE, Kaja Kallas , ar duce la „colapsul” negocierilor. Declarația a fost făcută de viceministrul rus de externe Serghei Riabkov, iar informația este relatată de Agerpres, care citează agențiile EFE și Reuters. De ce contează: un filtru politic care poate bloca negocierile Condiția formulată de Rusia ridică o problemă de funcționare pentru UE: dacă Moscova încearcă să selecteze interlocutorii europeni, orice discuție riscă să se transforme într-un test de unitate internă, nu într-un proces de negociere pe fond. Pentru mediul economic, miza este prelungirea incertitudinii legate de războiul din Ucraina, cu efecte în lanț asupra deciziilor de investiții, costurilor de finanțare și a volatilității pe piețele de energie și materii prime, în condițiile în care o dezescaladare diplomatică rămâne neclară. Ce urmează În acest moment, Rusia spune că așteaptă răspunsul UE la invitație. Nu reiese din informațiile citate dacă Bruxelles-ul a transmis deja o poziție oficială și nici ce format de discuții ar fi acceptabil pentru ambele părți. [...]

Vladimir Putin își reia mesajul de „unitate” cu Ucraina, într-un demers care urmărește să legitimeze politic războiul și să mute discuția de la costurile umane la o narațiune despre „viitor” și „partea corectă a istoriei”, potrivit Digi24 . Declarațiile apar într-un interviu acordat regizorului Emir Kusturica pentru filmul „Botezul nostru. Întâistătătorul”, realizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către Patriarhul Kirill , liderul Bisericii Ortodoxe Ruse. Relatarea este atribuită de publicație The Moscow Times, care citează mesajul lui Putin către ucraineni: să „treacă de partea” Rusiei și să „uite” tragediile actuale în numele „viitorului copiilor”. „Aș vrea să le spun: treceți de partea noastră, pentru că este partea noastră comună. Treceți de partea noastră comună, de partea corectă a istoriei.” Contextul: un mesaj politic pe fondul unui bilanț uman în creștere Digi24 notează că nu este prima dată când Putin invocă „unitatea” rușilor și ucrainenilor, deși războiul declanșat de Rusia „în urmă cu aproape cinci ani” a produs pierderi masive și distrugeri extinse, cu bombardamente zilnice asupra localităților ucrainene. În același material sunt citate estimări și raportări privind victimele: potrivit unui raport ONU din 17 noiembrie, 17.994 de civili ucraineni au fost confirmați morți din februarie 2022 până în prezent, iar 57.854 au fost răniți; ONU avertizează că numărul real al deceselor este „semnificativ mai mare” din cauza lipsei de acces în teritoriile ocupate de Rusia; potrivit unui raport din iulie al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, morții din rândul trupelor ucrainene ar putea fi între 125.000 și 150.000 , iar pierderile totale (inclusiv răniți și dispăruți) ar ajunge la 525.000 – 625.000 din 24 februarie 2022 până în prezent. „Dezbină și stăpânește”, acuzația la adresa Occidentului În interviu, Putin susține și că statele occidentale ar folosi o strategie de tip „dezbină și stăpânește” pentru a slăbi Rusia, adăugând că societatea rusă ar înțelege acest lucru. „O simt și o văd în starea societății noastre.” În lipsa unor elemente noi despre negocieri sau măsuri concrete, mesajul rămâne unul de poziționare politică: o încercare de a reîncadra războiul într-o logică de „destin comun”, în timp ce datele citate în același articol indică un cost uman care continuă să crească. [...]

Vladimir Putin a pus sub semnul întrebării credibilitatea Premiului Nobel pentru Pace , susținând că deciziile Comitetului Nobel ar fi motivate politic, într-un mesaj care alimentează disputa de legitimitate în jurul unor distincții cu greutate simbolică internațională, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la finalul participării lui Putin la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) , desfășurat în orașul chinez Shenzhen, în cadrul unei conferințe de presă. Liderul de la Kremlin a spus că nu știe „dacă actualul Premiu Nobel pentru Pace mai are vreo valoare” și a invocat „cazuri” în care acordarea ar fi fost influențată de „considerente politice”. Mesajul Kremlinului: Nobel, contestat; premiile rusești, prezentate ca „neutre” În contrapondere, Putin a prezentat sistemul de premiere din Rusia ca fiind decis de un „comitet reprezentativ, alcătuit din persoane respectate”, care ar lua „decizii neutre” pe teme legate de pace, securitate internațională și activitate umanitară. Tot în acest context, președintele rus a amintit că, „inițial”, Comitetul Nobel ar fi folosit bani câștigați de Alfred Nobel din afaceri în Rusia. Contextul politic: Trump și nemulțumirea legată de Nobel Potrivit aceleiași surse, Putin a reluat tema după ce Donald Trump nu a primit distincția. Articolul menționează și un episod din 2025, când, după acordarea Premiului Nobel pentru Pace Mariei Corina Machado, Putin a criticat comitetul pentru că ar fi recompensat în trecut persoane care „nu au făcut nimic pentru pace” și a evidențiat eforturile de „pacificare” ale omologului său american. La rândul său, Trump s-a plâns recent că nici el, nici Statele Unite nu au primit Premiul Nobel pentru Pace, acordat în acest an lui Navi Pillay, juristă cunoscută pentru activitatea în apărarea drepturilor omului. Într-o postare pe Truth Social, Trump a enumerat o serie de realizări pe care le atribuie politicii sale externe, inclusiv afirmația că ar fi pus capăt la opt războaie și că ar fi contribuit la recuperarea ostaticilor israelieni, inclusiv „ultimii 28”, atât în viață, cât și decedați. [...]

China a introdus licențe obligatorii la export pentru componente de drone folosite de Rusia , o măsură care poate complica aprovizionarea industriei ruse de drone de atac și crește presiunea operațională asupra lanțurilor de import, potrivit Digi24 . Noile restricții au intrat în vigoare pe 18 noiembrie, în aceeași zi în care Vladimir Putin s-a întâlnit la Shenzhen cu Xi Jinping și Donald Trump, relatează The Moscow Times, citată de publicația română. Măsura vizează componente utilizate în dronele Shahed (proiectate de Iran), pe care Rusia le asamblează inclusiv într-o fabrică din Alabuga, în Republica Tatarstan. Ce se schimbă, concret, pentru exportatori Conform unui aviz al Ministerului Comerțului din China , exportatorii trebuie să obțină autorizații speciale (licențe) pentru a livra în străinătate o serie de componente, între care: anumite motoare pentru drone; module radio; controlere de viteză; motoare electrice. Kievul a salutat decizia, iar comisarul prezidențial al Ucrainei pentru sancțiuni, Vladislav Vlasiuk, a transmis că Ucraina se așteaptă ca Beijingul să aplice măsurile „cu strictețe”. „Am furnizat informații detaliate despre aceste componente și despre producătorii lor chinezi și contăm pe un control riguros al acestor exporturi.” De ce contează: dependența Rusiei de tehnologie din China Măsurile vin într-un context în care Rusia a devenit „din ce în ce mai dependentă” de China pentru tehnologii afectate de sancțiunile occidentale. În acest cadru, Digi24 notează că Bloomberg a relatat anterior că Rusia ar fi obținut aproape 90% dintre componentele și tehnologiile critice din China, în creștere de la 80% în anul precedent, citând persoane familiarizate cu situația. În același timp, Vlasiuk a atras atenția că unele componente critice folosite în dronele rusești nu intră încă sub noile restricții, ceea ce sugerează că efectul practic al măsurii va depinde de aria exactă de aplicare și de cât de strict va fi controlul la export. [...]

Mesajul atribuit lui Donald Trump despre oprirea finanțării Ucrainei riscă să mute o parte din costul războiului pe bugetele europene , într-un moment în care liderii UE se tem că sunt împinși în afara negocierilor dintre marile puteri, potrivit Digi24 . Informația apare după o reuniune la care Trump a participat la câteva ore de la întâlnirea sa cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în China, însă Casa Albă contestă interpretarea că președintele american ar fi cerut oprirea ajutorului pentru Kiev. Potrivit unor oficiali europeni citați de presa internațională, Trump le-ar fi transmis liderilor europeni că ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei. În același timp, un oficial american citat de Politico susține că „nu este corect” să se afirme că Trump a cerut oprirea finanțării, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a descris discuția drept una cu ton „mai degrabă pozitiv”, axată pe ideea încheierii războiului și a costurilor acestuia. Ce s-a discutat și de ce contează pentru Europa Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Xi a avut loc la Shenzhen și a durat 90 de minute, iar cei trei lideri au convenit asupra unui plan în patru puncte pentru „reformarea ordinii mondiale”, notează Digi24, citând presa internațională. În paralel, liderii europeni au urmărit evoluțiile de la un summit organizat la Berlin „în semn de solidaritate cu Ucraina”, pe fondul îngrijorărilor legate de apropierea afișată de Trump față de Putin și de faptul că europenii au fost ținuți la distanță de discuțiile marilor puteri. Trump ar fi ridicat, în discuția cu europenii, tema ajutorului financiar „de miliarde de euro” acordat Ucrainei, sugerând că statele ar putea economisi bani dacă războiul s-ar încheia, potrivit unor oficiali europeni citați de Politico și The Telegraph. Reacții: avertismente despre efectul de încurajare a Rusiei În Europa, liderii i-au transmis lui Trump că Putin „nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus, la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, că liderul rus ar putea deveni „și mai îndrăzneț” după întâlnire. Contextul de securitate: amenințările lui Putin și atacul asupra podului din Crimeea Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile lui Putin după întâlnirea trilaterală. Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia va răspunde la atacurile asupra podului din Crimeea și a avertizat că reacția va fi „mult mai dureroasă” decât pagubele provocate podului. Armata ucraineană a confirmat că a lovit podul rutier și feroviar pentru a treia oară în această săptămână, potrivit Digi24. Putin a invocat și îngrijorări legate de posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina și a acuzat Europa și Kievul că refuză „concesii” pentru încheierea războiului. Declarația comună și mizele economice: energie și instituții internaționale Cei trei lideri au emis o „declarație de pace” care include angajamente privind reformarea ONU, creșterea aprovizionării cu combustibili fosili, susținerea imunității oficialilor de stat în fața instanțelor internaționale și discuții despre prevenirea proliferării nucleare. În declarația comună, au convenit și că Curtea Penală Internațională (CPI) și „organisme similare” nu ar trebui să „abuzeze” de jurisdicție, iar Trump a descris CPI drept „scăpată de sub control”. Documentul mai menționează intenția de a asigura „fluxuri stabile de energie” și de a intensifica producția de produse petroliere rafinate, pe fondul scumpirii petrolului din acest an, în contextul războaielor menționate în articol. Ce urmează: incertitudine asupra poziției SUA și presiune pe capitalele europene Din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Trump a cerut explicit oprirea finanțării Ucrainei sau dacă discuția a vizat, mai general, costurile războiului și presiunea pentru un acord. Cert este că, pe fondul excluderii europenilor din discuțiile marilor puteri, orice semnal de reducere a sprijinului american sau de reorientare a responsabilității financiare poate crește presiunea asupra bugetelor europene și asupra coeziunii politice privind continuarea sprijinului pentru Kiev. Sursă secundară citată în material: The Independent . [...]