Știri
Știri din categoria Externe
Cuba spune că armata se pregătește pentru o posibilă agresiune americană, relatează Agerpres, citând AFP, după declarațiile viceministrului cubanez de externe Carlos Fernandez de Cossio într-un interviu acordat postului NBC.
„Armata noastră este mereu pregătită. De fapt, ea se pregătește zilele acestea pentru posibilitatea unei agresiuni militare. Privind la ceea ce se întâmplă în lume, am fi naivi să nu o facem”, a spus oficialul cubanez.
În același timp, diplomatul a susținut că guvernul de la Havana încearcă să evite o escaladare suplimentară a relațiilor cu Washingtonul și cu președintele Donald Trump. El a adăugat că autoritățile cubaneze nu văd motive care să justifice o astfel de acțiune, exprimând speranța că scenariul nu se va materializa.
Carlos Fernandez de Cossio a mai afirmat că Cuba nu își dorește un conflict cu SUA și că, deși consideră legitimă protejarea țării, este dispusă la discuții. Potrivit acestuia, Havana ar fi pregătită „să se așeze la masă” pentru negocieri.
Contextul invocat în material include intensificarea presiunii economice a SUA, după ce Washingtonul ar fi blocat complet aprovizionarea cu combustibil a Cubei, în urma capturării președintelui venezuelean Nicolas Maduro, descris ca furnizor de petrol pentru insulă. În paralel, Donald Trump a făcut declarații despre preluarea Cubei și „eliberarea” acestei țări, fără detalii, și a susținut anterior că guvernul cubanez „va cădea foarte curând”.
Separat, presa americană a relatat despre contacte între secretarul de stat Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul fostului președinte cubanez Raul Castro, descrise mai degrabă ca interacțiuni decât negocieri, cu referiri la posibile reforme economice graduale și la o retragere treptată a sancțiunilor americane impuse Cubei încă din perioada Războiului Rece.
Recomandate
Declarațiile lui Donald Trump pun din nou sub presiune împărțirea costurilor în NATO , cu potențiale efecte directe asupra bugetelor de apărare ale statelor membre și asupra planificării investițiilor militare, potrivit Mediafax . Președintele american a spus că este „ridicol” ca Washingtonul să continue o relație „unilaterală” cu Alianța și a susținut că „relația nu este reciprocă”. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social , unde Trump a inclus și un grafic despre cheltuielile NATO, din care ar rezulta că SUA investesc semnificativ mai mult decât ceilalți membri. Criticile vin cu mai puțin de o săptămână înaintea summitului NATO de la Ankara (7-8 iulie), care va reuni 32 de state membre. De ce contează: presiune pentru creșterea cheltuielilor de apărare În contextul în care Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru nivelul cheltuielilor militare și pentru reacția lor la războiul din Iran, mesajul reia ideea că Europa ar trebui să preia rolul principal în propria apărare. Mediafax notează că Washingtonul a luat deja măsuri pentru a-și reduce angajamentele pe continent. Context: ținta de 5% din PIB, deja pe masă La summitul NATO de anul trecut, aliații au convenit să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB, pe fondul solicitărilor repetate ale lui Trump. Tot la reuniunea de la Ankara, Canada ar urma să anunțe aproximativ zece state fondatoare pentru o bancă globală dedicată apărării, inițiativă care ar urma să mobilizeze finanțări de până la 100 de miliarde de lire sterline pentru consolidarea capacităților militare ale aliaților. [...]
Șeful Sberbank cere oprirea războiului pe fondul presiunii economice din Rusia , într-un mesaj public rar pentru un lider al unei companii de stat, potrivit Adevărul . Gherman Gref , președintele celei mai mari bănci din Rusia, i-a transmis indirect lui Vladimir Putin că „toți” își doresc încetarea rapidă a luptelor, avertizând totodată că economia se confruntă cu dificultăți tot mai mari. Gref a făcut declarațiile într-un interviu difuzat de televiziunea de stat, susținând că principala preocupare a rușilor este oprirea ostilităților. „Cred că ceea ce îi preocupă pe fiecare dintre noi este același lucru. Nu cred că există cineva care să nu-și dorească în primul rând o încheiere rapidă a luptelor.” De ce contează: semnal din vârful sistemului financiar de stat Mesajul este neobișnuit în contextul în care, de regulă, oficialii și șefii marilor companii de stat evită orice critică publică la adresa liniei Kremlinului. În acest caz, apelul vine din partea unei figuri centrale a sistemului financiar rus, ceea ce îl transformă într-un indicator al tensiunilor economice acumulate pe fondul războiului. Costurile războiului, în lectura lui Gref Bancherul a avertizat și anterior că economia Rusiei resimte tot mai puternic costurile conflictului. În material sunt menționate, ca factori care amplifică problemele economice: cheltuieli militare ridicate; sancțiuni occidentale; atacuri ucrainene asupra infrastructurii petroliere. În paralel, populația ar resimți inflație ridicată, dobânzi record, scăderea veniturilor și disponibilizări, potrivit aceleiași surse. Gref a rezumat riscul macroeconomic printr-o formulare directă: „Am răcit deja prea mult economia.” Presiune militară și energetică: atacuri în adâncimea teritoriului rus Articolul plasează apelul lui Gref în contextul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia. Autoritățile de la Kiev au anunțat atacuri asupra unei instalații petroliere din Ufa (la peste 1.300 km de front) și asupra unui obiectiv militar-industrial din regiunea Penza. Președintele Volodimir Zelenski a descris aceste acțiuni ca parte a unei strategii de lovire a obiectivelor strategice ruse. „În fiecare zi este pus în aplicare planul nostru de sancțiuni cu rază lungă de acțiune. Este un răspuns pe deplin justificat la tot ceea ce Rusia face împotriva noastră.” Ministerul ucrainean al Apărării susține că, în luna iunie, forțele ucrainene au atacat 11 rafinării de petrol, alături de depozite de combustibil și alte obiective militare. Separat, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat lovirea unor hangare cu avioane de luptă pe un aerodrom din Crimeea anexată. Ce urmează și ce rămâne neconfirmat În plan militar, comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a spus că există indicii privind o posibilă ofensivă rusă din regiunea Briansk, cu scopul de a deschide un nou sector de front în regiunea Cernihiv. El a adăugat că este puțin probabil ca Belarus să permită din nou folosirea teritoriului său pentru o invazie, deși scenariul este luat în calcul. Materialul notează că afirmațiile oficialilor ucraineni despre situația de pe front și impactul loviturilor asupra economiei ruse nu au putut fi verificate independent, iar Kremlinul nu a comentat declarațiile lui Gherman Gref. În plus, un sondaj citat de Institutul pentru Studiul și Analiza Conflictelor din Kiev indică faptul că 81% dintre ruși și-ar dori încheierea războiului, însă publicația precizează implicit limita: „dacă cifra este confirmată”. [...]
Temerile Washingtonului privind posibile asasinate israeliene asupra negociatorilor iranieni arată cât de fragil era canalul diplomatic cu Teheranul , în condițiile în care o astfel de operațiune ar fi putut deraia un acord provizoriu și ar fi relansat ostilitățile, potrivit news.ro , care citează declarații ale unor oficiali americani actuali și foști, preluate de The New York Times. Îngrijorările administrației americane s-ar fi concentrat pe doi oficiali iranieni implicați în discuțiile diplomatice: ministrul de externe Abbas Araghchi și președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf . În evaluarea Washingtonului, un atac împotriva lor ar fi riscat să compromită negocierile purtate în primăvară și să reactiveze conflictul. În acest context, sursele citate susțin că administrația Trump ar fi cerut mai multor țări din regiune să transmită discret autorităților iraniene avertismente privind riscul unei operațiuni israeliene care i-ar viza pe principalii negociatori. Contextul: ținte anterioare și „interlocutori” eliminați Materialul menționează că, în primele luni ale războiului, Israelul a vizat mai mulți înalți responsabili iranieni, inclusiv persoane considerate la Washington drept potențiali interlocutori. Sunt indicate numele lui Ali Larijani (responsabil cu securitatea națională) și al fostului ministru de externe Kamal Kharazi, despre care se afirmă că au fost uciși în atacuri israeliene în timp ce participau la discuții cu Statele Unite. Episodul din aprilie: solicitări de garanții și măsuri de securitate Potrivit surselor citate, în aprilie, cu ocazia unei vizite a lui Mohammad Bagher Ghalibaf la Islamabad pentru o întâlnire cu vicepreședintele american JD Vance, partea iraniană ar fi cerut, prin Pakistan și Qatar, garanții de securitate, invocând temeri legate de o tentativă de asasinat care ar fi urmărit sabotarea negocierilor. În același episod, avioane de vânătoare pakistaneze ar fi escortat aeronava delegației iraniene, iar o alertă privind o amenințare israeliană ar fi dus la o aterizare de urgență la Mashhad, înainte ca delegația să revină la Teheran pe cale rutieră. În pofida acestor riscuri, Araghchi și Ghalibaf ar fi continuat discuțiile cu SUA, participând la întâlniri ulterioare în Qatar (mai) și Elveția (iunie), conform relatării atribuite The New York Times, citată de AFP. [...]
UE pregătește acces aproape fără taxe pentru exporturile Armeniei , o mișcare cu miză economică și de reglementare care ar putea accelera reorientarea comerțului armean dinspre Rusia spre piața europeană, potrivit Economedia . Planul Bruxelles-ului vizează eliminarea tarifelor pentru aproximativ 80% din exporturile Armeniei, conform Politico, citat de publicație. În paralel, UE ar urma să scutească de taxe vamale aproape toate exporturile agricole armenești, până la 99% din producție. În zona agricolă, măsura ar acoperi în principal: fructe și legume; produse vegetale; alcool. Pe lângă relaxarea tarifară, pachetul include asistență financiară pentru Armenia și sprijin pentru reorientarea exporturilor de pe piața rusă către cea europeană. Oficialii de la Bruxelles prezintă inițiativa drept un răspuns la presiunea economică exercitată de Rusia asupra Armeniei și o încercare de consolidare a legăturilor cu Erevan. Contextul este unul geopolitic cu efecte directe în economie: în ultimii ani, Armenia s-a apropiat de UE și s-a distanțat de Rusia, iar Moscova a amenințat cu posibile creșteri ale prețurilor la gaze și a oprit unele schimburi comerciale cu Armenia. În plan intern, partidul premierului Nikol Pashinyan a câștigat alegerile parlamentare, pe fondul unei agende de apropiere de UE, notează aceeași sursă. [...]
Azerbaidjanul ia în calcul participarea la misiuni ONU și NATO , o mișcare care poate schimba echilibrul de securitate din Caucaz și poate complica calculele Rusiei în regiune, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut de ministrul apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov , citat de Nexta. Oficialul a spus că sunt analizate opțiuni pentru ca armata azeră să participe la operațiuni de menținere a păcii sub egida ONU și NATO. „În prezent, sunt studiate posibilitățile de participare a armatei la diferite operațiuni desfășurate de ONU și NATO, cu scopul de a contribui la menținerea păcii internaționale.” De ce contează: semnal politic într-o zonă unde Rusia încearcă să-și păstreze influența Publicația notează că anunțul este cu atât mai relevant cu cât, deși relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au fost mult timp tensionate, Moscova a încercat recent să își consolideze relația cu Baku. Contextul invocat este apropierea Armeniei de Uniunea Europeană, care a determinat Rusia să caute pârghii pentru a-și menține influența în regiune. Contextul regional: Armenia se îndepărtează de Moscova În ultimii ani, Armenia s-a apropiat de UE și s-a distanțat de Rusia, iar Mediafax menționează că Moscova a reacționat inclusiv prin amenințări privind posibile creșteri ale prețurilor la gaze și prin oprirea unor schimburi comerciale cu Armenia. În plan politic intern, partidul premierului armean Nikol Pashinyan a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile parlamentare, pe fondul unei agende pro-UE, asociată cu reducerea influenței ruse în țară. [...]
NATO discută un fond de 40 miliarde euro pentru Ucraina, cu o contribuție estimată a Germaniei de circa 12 miliarde euro , pe fondul evaluării Berlinului că războiul a intrat într-o fază „potențial decisivă”, potrivit Kyiv Post , care citează un interviu acordat de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, publicației Der Spiegel. Pistorius a spus că summitul NATO care urmează ar urma să aprobe pachetul de sprijin de 40 miliarde euro (aprox. 201 miliarde lei), iar Germania ar urma să contribuie cu aproximativ 12 miliarde euro (aprox. 60 miliarde lei). Mesajul central al ministrului este că menținerea sprijinului militar și financiar în acest moment poate influența direcția conflictului. Oficialul german a argumentat că Ucraina are nevoie urgentă de finanțare pentru a-și extinde producția internă de armament și pentru a-și susține apărarea în fața invaziei la scară largă a Rusiei. „Ucraina are nevoie de bani pentru a produce arme și pentru a se apăra împotriva Rusiei. Văd ca pe o responsabilitate comună să nu slăbim ritmul”, a declarat Pistorius. Context: presiune pe capacitatea de producție și pe predictibilitatea finanțării În același material, Kyiv Post notează că declarațiile lui Pistorius vin în paralel cu apeluri din partea conducerii ucrainene pentru „următorul nivel” de ajutor, astfel încât Rusia să nu aibă timp să se adapteze pe câmpul de luptă. Tot în zona finanțării, Ucraina a primit 3,9 miliarde euro (aprox. 19,6 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, ca primă plată de apărare în cadrul programului Ukraine Support Loan . Banii sunt destinați consolidării industriei de apărare, extinderii producției de drone și achizițiilor militare urgente, iar mecanismul este prezentat de autorități ca o soluție pentru finanțare mai predictibilă pe termen mediu, cu impact și asupra stabilității financiare. Alte angajamente anunțate: Danemarca Kyiv Post mai menționează un nou pachet de asistență militară al Danemarcei, în valoare de aproximativ 4,4 miliarde coroane daneze (690 milioane dolari, aprox. 3,2 miliarde lei), care include muniție, arme, echipamente și finanțare pentru instruirea militarilor ucraineni. Potrivit guvernului danez, Copenhaga a ajuns la angajamente totale de circa 76,8 miliarde coroane daneze (aprox. 12 miliarde dolari, aprox. 55 miliarde lei) în asistență militară pentru Ucraina. Ce urmăresc aliații, din perspectiva Berlinului Pistorius a mai afirmat că forțele armate germane sunt „semnificativ” mai pregătite de luptă decât în 2022, deși există în continuare lacune de capabilități și livrări de echipamente încă în așteptare. El a indicat creșterea efectivelor, intensificarea instruirii, majorarea producției de apărare și dezvoltarea de capabilități noi – în special în zona dronelor – pe baza lecțiilor din Ucraina. Pentru mediul economic și industrial european, discuția despre un fond NATO de 40 miliarde euro și despre alocări naționale de ordinul zecilor de miliarde indică o consolidare a finanțării pe termen mai lung a efortului de apărare, cu presiune directă pe bugete și cu efecte asupra planificării producției în industria de armament. [...]
