Știri
Știri din categoria Externe
Cuba spune că armata se pregătește pentru o posibilă agresiune americană, relatează Agerpres, citând AFP, după declarațiile viceministrului cubanez de externe Carlos Fernandez de Cossio într-un interviu acordat postului NBC.
„Armata noastră este mereu pregătită. De fapt, ea se pregătește zilele acestea pentru posibilitatea unei agresiuni militare. Privind la ceea ce se întâmplă în lume, am fi naivi să nu o facem”, a spus oficialul cubanez.
În același timp, diplomatul a susținut că guvernul de la Havana încearcă să evite o escaladare suplimentară a relațiilor cu Washingtonul și cu președintele Donald Trump. El a adăugat că autoritățile cubaneze nu văd motive care să justifice o astfel de acțiune, exprimând speranța că scenariul nu se va materializa.
Carlos Fernandez de Cossio a mai afirmat că Cuba nu își dorește un conflict cu SUA și că, deși consideră legitimă protejarea țării, este dispusă la discuții. Potrivit acestuia, Havana ar fi pregătită „să se așeze la masă” pentru negocieri.
Contextul invocat în material include intensificarea presiunii economice a SUA, după ce Washingtonul ar fi blocat complet aprovizionarea cu combustibil a Cubei, în urma capturării președintelui venezuelean Nicolas Maduro, descris ca furnizor de petrol pentru insulă. În paralel, Donald Trump a făcut declarații despre preluarea Cubei și „eliberarea” acestei țări, fără detalii, și a susținut anterior că guvernul cubanez „va cădea foarte curând”.
Separat, presa americană a relatat despre contacte între secretarul de stat Marco Rubio și Raul Guillermo Rodriguez Castro, nepotul fostului președinte cubanez Raul Castro, descrise mai degrabă ca interacțiuni decât negocieri, cu referiri la posibile reforme economice graduale și la o retragere treptată a sancțiunilor americane impuse Cubei încă din perioada Războiului Rece.
Recomandate
Secretarul Trezoreriei SUA spune că Washingtonul are „bani din belșug” pentru războiul cu Iranul , potrivit Reuters . Declarația îi aparține lui Scott Bessent și a fost făcută duminică, în contextul în care administrația americană pregătește o solicitare de fonduri suplimentare către Congres pentru a menține armata „bine aprovizionată” pe termen mai lung. „Avem din belșug bani pentru a finanța acest război. Este vorba de fonduri suplimentare. Președintele Trump a consolidat armata, așa cum a făcut-o în primul său mandat și așa cum procedează acum în al doilea mandat, și dorește să se asigure că armata va fi bine aprovizionată în viitor.” În emisiunea „Meet the Press” de la NBC News , Bessent a exclus și varianta majorării taxelor pentru finanțarea războiului. În paralel, solicitarea armatei americane pentru 200 de miliarde de dolari în fonduri suplimentare întâmpină opoziție în Congres, unde democrați și o parte dintre republicani pun sub semnul întrebării necesitatea, după alocările consistente pentru apărare din anul trecut. Bessent a susținut cererea, fără să confirme suma, iar administrația nu a trimis încă o solicitare formală către Senat și Camera Reprezentanților, precizând că cifra ar putea fi modificată. Secretarul Apărării, Pete Hegseth , a argumentat recent că fondurile suplimentare sunt necesare „pentru a ne asigura că suntem finanțați corespunzător pentru ceea ce s-a făcut și pentru ceea ce s-ar putea să trebuiască să facem în viitor” și a respins ideea unor majorări de impozite. Potrivit reprezentanților administrației, primele șase zile ale războiului cu Iranul au costat peste 11 miliarde de dolari, iar primele estimări indică faptul că acesta ar putea deveni cel mai costisitor conflict pentru SUA de la războaiele prelungite din Irak și Afganistan. În plan bugetar, Congresul condus de republicani a aprobat deja finanțări ridicate pentru armată de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în ianuarie 2025. Luna trecută, Trump a promulgat legea alocărilor pentru apărare pentru anul fiscal 2026, cu o finanțare de aproximativ 840 de miliarde de dolari, iar vara trecută a fost adoptat un pachet de reduceri de taxe și cheltuieli care a inclus 156 de miliarde de dolari pentru apărare. Bessent a apărat și decizia administrației de a ridica sancțiunile asupra petrolului iranian și rus, susținând că măsura ar limita riscul scumpirii petrolului la 150 de dolari pe baril și ar reduce veniturile totale ale Iranului și Rusiei; el a adăugat că o analiză a Trezoreriei ar indica un câștig suplimentar maxim de 2 miliarde de dolari pentru Rusia din veniturile petroliere. [...]
Leon Panetta spune că Donald Trump nu are o ieșire clară din războiul cu Iranul , potrivit HotNews.ro , care relatează despre un interviu acordat de fostul șef al CIA publicației The Guardian. Panetta afirmă că acțiunile președintelui american au alimentat o criză pe piața globală de energie, în contextul războiului lansat împotriva Iranului la 28 februarie. Fost director al CIA (februarie 2009 – iunie 2011) și ulterior secretar al apărării (iulie 2011 – februarie 2013), Panetta susține că aparatul american de securitate națională a luat mereu în calcul capacitatea Iranului de a genera o criză prin blocarea strâmtorii Ormuz. Pe această rută trece, în mod normal, aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și gaze naturale lichefiate, iar pentru statele din Golful Persic reprezintă și principala cale de import pentru alimente. În interviul citat, Panetta îl acuză pe Trump că „tinde să fie naiv” în privința felului în care pot evolua evenimentele și critică modul în care președintele își susține public pozițiile, sugerând că acestea nu sunt dublate de o strategie de ieșire din conflict. „Dacă o spune și continuă să o spună, există întotdeauna o speranță că se va adeveri ceea ce spune. Însă asta fac copiii. Președinții nu fac asta” Panetta mai afirmă că uciderea liderului suprem iranian Ali Khamenei, într-un atac israelian sprijinit de SUA la începutul războiului, nu a fost o decizie oportună, în condițiile în care acesta a fost succedat de fiul său, Mojtaba Khamenei. În evaluarea fostului oficial, schimbarea a dus la consolidarea regimului de la Teheran și la instalarea unui lider mai tânăr, cu o poziție „mult mai dură”. În ceea ce privește blocarea strâmtorii Ormuz de către Iran, ca răspuns la atacurile Statelor Unite și Israelului, Panetta consideră că situația era previzibilă și că reprezenta una dintre vulnerabilitățile majore ale unui război cu Iranul, cu potențialul de a declanșa „o criză petrolieră imensă”. El susține că Trump poate revendica o victorie, însă fără o încetare a focului nu are un rezultat concret, iar o astfel de încetare rămâne improbabilă cât timp Teheranul menține presiunea prin controlul asupra strâmtorii. [...]
Un parlamentar iranian spune că Teheranul cere o taxă de 2 milioane de dolari navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, relatează Antena 3 CNN , citând BBC. Declarația vine pe fondul tensiunilor din Golf și al presiunii asupra transportului maritim într-un punct-cheie pentru exporturile de energie. Potrivit postului public iranian, Alaeddin Boroujerdi a afirmat că Iranul a impus în strâmtoare „un nou regim de guvernare” și a justificat măsura prin costurile conflictului. „Războiul are costuri.” În același context, Donald Trump ar fi dat Iranului un ultimatum de 48 de ore pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz și, în caz contrar, a amenințat că va distruge centralele energetice iraniene. Până acum, Iranul a amenințat că va răspunde prin atacuri asupra infrastructurii energetice din Golf care are legătură cu Statele Unite, mai notează materialul. Autoritățile iraniene au susținut, totodată, că navele care traversează Strâmtoarea Ormuz și nu au legături cu „inamici” ar putea trece în siguranță dacă își coordonează trecerea cu Iranul. Pentru Teheran, renunțarea la o blocadă de facto ar însemna pierderea principalului instrument de presiune în conflict, în timp ce o eventuală lovire a centralelor electrice ar putea avea consecințe „devastatoare” pentru Iran, potrivit relatării. În plan regional, ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a declarat că state din Golf au contactat Iranul pentru a căuta o soluție, iar Omanul s-a evidențiat prin apeluri la diplomație. Miza pentru economiile din Golf rămâne ridicată, în condițiile în care dependența de energie este majoră, iar reacția lor ar putea influența evoluția războiului, mai arată articolul. [...]
Londra se delimitează de ultimatumul lui Donald Trump către Iran , potrivit HotNews.ro , după ce președintele SUA a amenințat Teheranul cu distrugerea centralelor electrice dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în 48 de ore, relatează Reuters. Ministrul britanic Steve Reed a spus, într-un interviu pentru Sky News, că Trump „vorbește în nume propriu” atunci când formulează astfel de amenințări și a fost întrebat direct care este poziția Marii Britanii față de ultimatumul lansat de liderul de la Casa Albă. „Președintele SUA este perfect capabil să vorbească în nume propriu și să își susțină declarațiile”, a răspuns oficialul britanic. Reed a adăugat că Regatul Unit nu intenționează să fie implicat într-un conflict, dar își va apăra interesele în regiune și va lucra cu aliații pentru reducerea tensiunilor. „Nu vom fi atrași în război, dar ne vom proteja propriile interese în regiune. Vom lucra împreună cu aliații noștri pentru a detensiona situația”, a declarat ministrul din cabinetul britanic. Într-un alt interviu, acordat BBC, Reed a contestat afirmațiile potrivit cărora Iranul ar avea intenția sau capacitatea de a ataca Europa cu rachete balistice. Declarațiile vin după ce, sâmbătă, Forțele de Apărare ale Israelului au transmis pe rețelele sociale că Iranul dispune de rachete „care pot ajunge la Londra, Paris sau Berlin”, însă ministrul britanic a susținut că nu există evaluări care să confirme acest lucru. Ultimatumul lui Trump, formulat sâmbătă seară, vizează redeschiderea completă a rutei maritime prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global. Trump a scris pe Truth Social că, în lipsa redeschiderii Strâmtorii Ormuz în 48 de ore, SUA vor lovi infrastructura energetică iraniană , precizând că mesajul a fost publicat la 23:44 GMT pe 21 martie, ceea ce fixează termenul-limită la 23:44 GMT pe 23 martie (01:44, ora României, pe 24 martie). Armata iraniană a reacționat duminică, avertizând că va viza infrastructura energetică și stațiile de desalinizare din regiune dacă SUA își pun în aplicare amenințarea privind distrugerea centralelor electrice ale Iranului. [...]
La trei săptămâni de la debutul războiului SUA-Israel împotriva Iranului, conflictul a intrat într-o fază confuză , potrivit Digi24 , care citează BBC. În timp ce președintele american Donald Trump a susținut public că războiul este „practic încheiat”, pe teren continuă bombardamentele și atacurile cu rachete ale SUA și Israelului asupra țintelor iraniene, iar noi forțe terestre americane se îndreaptă spre regiune. Un punct central al tensiunilor rămâne Strâmtoarea Ormuz , coridor maritim prin care trece aproximativ 20% din exporturile mondiale de petrol. Deși Trump a descris „deschiderea” strâmtorii drept o „manevră militară simplă”, în prezent tranzitul ar fi permis doar navelor aprobate de Iran, în timp ce atacurile cu drone și rachete continuă în regiune, inclusiv asupra bazei comune SUA–Marea Britanie din Diego Garcia. Într-o postare de sâmbătă seara pe Truth Social, Trump a amenințat cu escaladarea, avertizând că, dacă Iranul nu „deschide complet, fără amenințări” Strâmtoarea Ormuz în 48 de ore, armata SUA va începe să vizeze centralele electrice iraniene, „începând cu cea mai mare”. Cu o zi înainte, el publicase o listă de obiective militare, prezentată drept cea mai detaliată de la începutul războiului, care include slăbirea sau distrugerea armatei iraniene, a infrastructurii de apărare și a programului de arme nucleare, precum și protejarea aliaților SUA din regiune. „Vorbim despre trupe pe teren. Vorbim despre acest tip de operațiune de lungă durată”, a declarat Chip Roy, congresman republican din Texas. „Au de oferit mult mai multe informații și de dat mult mai multe explicații cu privire la modul în care vom finanța acest demers și care este misiunea de îndeplinit.” În paralel, relatează Digi24, mass-media americană a informat că o unitate expediționară a Marinei SUA, cu aproximativ 2.500 de militari și nave/aeronave de sprijin, a fost trimisă din Japonia spre Orientul Mijlociu, urmând să ajungă în zilele următoare. O altă forță de dimensiuni similare ar fi plecat recent din California, cu sosire așteptată la mijlocul lunii aprilie. În acest context, analiști militari au sugerat posibilitatea ca SUA să urmărească ocuparea insulei Kharg, care găzduiește principalul terminal de export de petrol al Iranului, o mișcare care „ar putea, în teorie, să întrerupă livrările de petrol ale țării” și să reducă veniturile Teheranului. Miza economică și energetică a scenariului Kharg este majoră, iar reacțiile potențiale indică riscuri de extindere regională. Presa de stat iraniană a transmis că un atac asupra insulei ar determina Iranul să provoace „instabilitate” în Marea Roșie și să „incendieze” instalațiile energetice din regiune, ceea ce ar amplifica vulnerabilitățile pe rutele maritime și în infrastructura energetică. Dincolo de retorica publică, consemnează Digi24, administrația Trump s-ar pregăti să ceară Congresului o finanțare de urgență de 200 de miliarde de dolari pentru operațiunea militară, semnal care ar indica o posibilă campanie mai lungă și mai costisitoare. În ansamblu, articolul descrie un moment de cotitură în conflict, dar cu o direcție încă incertă, pe fondul „ceții războiului” și al mesajelor contradictorii. Mesajele publice ale lui Trump indică simultan „finalul” războiului și amenințări de escaladare (inclusiv țintirea centralelor electrice). Strâmtoarea Ormuz rămâne un punct critic pentru piața petrolului, iar controlul tranzitului are implicații globale. Trimiterea de forțe terestre americane alimentează ipoteza unei operațiuni asupra insulei Kharg, cu impact direct asupra exporturilor iraniene de petrol. Iranul avertizează că o astfel de escaladare ar putea extinde tensiunile spre Marea Roșie și infrastructura energetică regională. În Congresul SUA apar cereri de explicații privind misiunea și finanțarea, pe fondul discuțiilor despre o alocare de urgență de 200 de miliarde de dolari. [...]
Administrația Trump a început să planifice posibile discuții de pace cu Iranul , deși se așteaptă ca luptele să mai continue câteva săptămâni, relatează Mediafax , care citează Axios. Potrivit informațiilor prezentate, mesajele sunt transmise indirect, prin intermediul unor state precum Egiptul și Qatarul. În paralel, administrația americană ar pregăti cadrul pentru eventuale discuții, în condițiile în care conflictul nu ar fi aproape de o oprire imediată. Iranul ar fi deschis negocierilor, însă condiționează intrarea într-un proces de pace de un armistițiu, garanții împotriva unor atacuri viitoare și compensații. Președintele Donald Trump respinge, în acest moment, aceste cerințe, conform sursei citate. „Iranul este deschis discuțiilor, dar dorește un armistițiu, garanții împotriva viitoarelor atacuri și compensații – cerințe pe care Trump le respinge în prezent.” Pe fond, Washingtonul ar urmări un set de condiții stricte, inclusiv „zero îmbogățire a uraniului” și reducerea capacităților de rachete ale Iranului, deși Teheranul a respins în trecut termeni similari. Mediafax mai notează că un eventual acord ar necesita probabil și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, limitarea programelor nucleare și de rachete ale Iranului, precum și încetarea sprijinului pentru grupurile regionale, elemente cu impact direct asupra securității regionale și a fluxurilor energetice. [...]
