Știri
Știri din categoria Externe
Mesajul a fost rostit luni, la Casa Albă, în fața jurnaliștilor, iar președintele american a descris Cuba drept „o națiune foarte slăbită în acest moment”, afirmând că ar putea „prelua” țara și că poate face „ce vrea” cu ea. Declarațiile marchează o escaladare a retoricii și sunt prezentate ca un semnal direct către conducerea de la Havana, în contextul în care Trump vorbește despre o posibilă intervenție americană.
„Cred că voi avea… onoarea de a lua Cuba. Fie că o eliberez, fie că o iau – cred că aș putea face orice vreau cu ea.”
Conform aceleiași surse, avertismentul vine pe fondul unei crize economice severe în Cuba și al unei pene de curent la nivel național, care afectează milioane de oameni. Situația ar fi fost agravată după ce SUA au blocat livrările de petrol din Venezuela, principala sursă de combustibil pentru Cuba, ceea ce a amplificat dificultățile economice ale insulei. Trump a indicat că intervenția americană în Venezuela a contribuit la agravarea crizei și a prezentat evoluțiile actuale drept un rezultat al acestei politici.
Biziday mai notează că Trump a invocat și presiuni din partea activiștilor de origine cubaneză, care ar fi încurajat Casa Albă să intensifice măsurile împotriva regimului comunist pentru a produce schimbări politice. În același timp, comentariile sale vin după ce, vineri, sugerase că o „preluare prietenoasă” a Cubei ar putea fi posibilă, ceea ce indică o schimbare de ton.
În ianuarie, SUA ar fi intensificat presiunea asupra Cubei după capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, episod despre care POLITICO scrie că a declanșat cea mai gravă criză economică de la prăbușirea Uniunii Sovietice.
Recomandate
Summitul NATO de la Ankara va evita tema drepturilor omului, pe fondul unei relații tot mai „tranzacționale” cu Turcia , într-un moment în care aliații pun accentul pe securitate și cooperare în apărare cu un stat considerat tot mai indispensabil pe flancul sud-estic al Europei, potrivit Reuters . Reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO este programată la Ankara în 7-8 iulie și, conform unor diplomați occidentali și turci implicați în pregătiri, nu este de așteptat să includă critici publice la adresa represiunii juridice împotriva principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului (CHP). Reuters notează că această schimbare de ton s-a accentuat mai ales după invazia Rusiei în Ucraina, când Europa s-a simțit mai expusă și a prioritizat consolidarea legăturilor de securitate cu Turcia. De ce contează: apărarea și industria militară cântăresc mai mult decât condiționalitatea politică În logica actuală a alianței, Turcia este văzută tot mai mult ca un actor-cheie: are a doua cea mai mare armată din NATO și este un exportator important de armament, inclusiv drone. Ankara vrea ca summitul să evidențieze unitatea alianței și să ajute la extinderea parteneriatelor din industria de apărare. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că urmează să fie anunțate acorduri în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, fără ca Reuters să detalieze ce tranzacții sau companii ar fi vizate. Tăcerea occidentală și semnalele către Ankara Reuters amintește un episod din 2021, când 10 ambasadori au cerut eliberarea filantropului Osman Kavala, pe care îl considerau deținut politic, iar președintele Tayyip Erdogan a reacționat ordonând expulzarea lor. Criza diplomatică a fost evitată după două zile, în urma unor declarații conciliatoare ale diplomaților, iar Erdogan a spus atunci că vor fi „mai atenți” pe viitor. „Și au fost”, notează Reuters, descriind o evitare sistematică a criticilor publice privind drepturile și libertățile. Criticii acestei abordări susțin că tăcerea relativă încurajează deriva autoritară și izolează opoziția. Fostul ambasador american la Ankara David Satterfield a spus că este important ca Occidentul să continue să vorbească despre degradarea instituțiilor democratice din Turcia și ca publicul turc să audă astfel de evaluări. Măsuri înainte de summit: restricții pentru presă și rețineri Pe fondul pregătirilor pentru summit, zeci de jurnaliști turci din instituții media independente ar fi fost refuzați la acreditare pentru a acoperi evenimentul, iar autoritățile au reținut peste 200 de persoane invocând motive de securitate, potrivit Reuters. Biroul lui Erdogan nu a comentat aceste aspecte, iar NATO a transmis că se bazează pe țara gazdă pentru îndrumare în chestiuni de acreditare. Între timp, puține capitale străine au comentat public represiunea împotriva CHP. Unii diplomați occidentali citați de Reuters spun că preferă să ridice îngrijorările în discuții private, considerând că criticile deschise au eficiență limitată. Context politic: vizita lui Trump și relația „caldă” cu Erdogan Summitul de la Ankara marchează prima vizită a lui Donald Trump în Turcia în calitate de președinte în actualul mandat, iar acesta ar urma să aibă și o întâlnire bilaterală cu Erdogan, pe care îl numește în mod regulat „prieten”, potrivit Reuters. Publicația descrie momentul ca pe un semnal al celor mai bune relații SUA–Turcia din ultimii ani. În ansamblu, mesajul transmis de aliați este că relația cu Ankara devine tot mai pragmatică, centrată pe securitate și apărare, în timp ce presiunea publică pe tema statului de drept și a drepturilor omului este, cel puțin pe termen scurt, împinsă în plan secund. [...]
Azerbaidjanul ia în calcul participarea la misiuni ONU și NATO , o mișcare care poate schimba echilibrul de securitate din Caucaz și poate complica calculele Rusiei în regiune, potrivit Mediafax . Anunțul a fost făcut de ministrul apărării din Azerbaidjan, Zakir Hasanov , citat de Nexta. Oficialul a spus că sunt analizate opțiuni pentru ca armata azeră să participe la operațiuni de menținere a păcii sub egida ONU și NATO. „În prezent, sunt studiate posibilitățile de participare a armatei la diferite operațiuni desfășurate de ONU și NATO, cu scopul de a contribui la menținerea păcii internaționale.” De ce contează: semnal politic într-o zonă unde Rusia încearcă să-și păstreze influența Publicația notează că anunțul este cu atât mai relevant cu cât, deși relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan au fost mult timp tensionate, Moscova a încercat recent să își consolideze relația cu Baku. Contextul invocat este apropierea Armeniei de Uniunea Europeană, care a determinat Rusia să caute pârghii pentru a-și menține influența în regiune. Contextul regional: Armenia se îndepărtează de Moscova În ultimii ani, Armenia s-a apropiat de UE și s-a distanțat de Rusia, iar Mediafax menționează că Moscova a reacționat inclusiv prin amenințări privind posibile creșteri ale prețurilor la gaze și prin oprirea unor schimburi comerciale cu Armenia. În plan politic intern, partidul premierului armean Nikol Pashinyan a obținut o „victorie zdrobitoare” la alegerile parlamentare, pe fondul unei agende pro-UE, asociată cu reducerea influenței ruse în țară. [...]
NATO discută un fond de 40 miliarde euro pentru Ucraina, cu o contribuție estimată a Germaniei de circa 12 miliarde euro , pe fondul evaluării Berlinului că războiul a intrat într-o fază „potențial decisivă”, potrivit Kyiv Post , care citează un interviu acordat de ministrul german al apărării, Boris Pistorius, publicației Der Spiegel. Pistorius a spus că summitul NATO care urmează ar urma să aprobe pachetul de sprijin de 40 miliarde euro (aprox. 201 miliarde lei), iar Germania ar urma să contribuie cu aproximativ 12 miliarde euro (aprox. 60 miliarde lei). Mesajul central al ministrului este că menținerea sprijinului militar și financiar în acest moment poate influența direcția conflictului. Oficialul german a argumentat că Ucraina are nevoie urgentă de finanțare pentru a-și extinde producția internă de armament și pentru a-și susține apărarea în fața invaziei la scară largă a Rusiei. „Ucraina are nevoie de bani pentru a produce arme și pentru a se apăra împotriva Rusiei. Văd ca pe o responsabilitate comună să nu slăbim ritmul”, a declarat Pistorius. Context: presiune pe capacitatea de producție și pe predictibilitatea finanțării În același material, Kyiv Post notează că declarațiile lui Pistorius vin în paralel cu apeluri din partea conducerii ucrainene pentru „următorul nivel” de ajutor, astfel încât Rusia să nu aibă timp să se adapteze pe câmpul de luptă. Tot în zona finanțării, Ucraina a primit 3,9 miliarde euro (aprox. 19,6 miliarde lei) de la Uniunea Europeană, ca primă plată de apărare în cadrul programului Ukraine Support Loan . Banii sunt destinați consolidării industriei de apărare, extinderii producției de drone și achizițiilor militare urgente, iar mecanismul este prezentat de autorități ca o soluție pentru finanțare mai predictibilă pe termen mediu, cu impact și asupra stabilității financiare. Alte angajamente anunțate: Danemarca Kyiv Post mai menționează un nou pachet de asistență militară al Danemarcei, în valoare de aproximativ 4,4 miliarde coroane daneze (690 milioane dolari, aprox. 3,2 miliarde lei), care include muniție, arme, echipamente și finanțare pentru instruirea militarilor ucraineni. Potrivit guvernului danez, Copenhaga a ajuns la angajamente totale de circa 76,8 miliarde coroane daneze (aprox. 12 miliarde dolari, aprox. 55 miliarde lei) în asistență militară pentru Ucraina. Ce urmăresc aliații, din perspectiva Berlinului Pistorius a mai afirmat că forțele armate germane sunt „semnificativ” mai pregătite de luptă decât în 2022, deși există în continuare lacune de capabilități și livrări de echipamente încă în așteptare. El a indicat creșterea efectivelor, intensificarea instruirii, majorarea producției de apărare și dezvoltarea de capabilități noi – în special în zona dronelor – pe baza lecțiilor din Ucraina. Pentru mediul economic și industrial european, discuția despre un fond NATO de 40 miliarde euro și despre alocări naționale de ordinul zecilor de miliarde indică o consolidare a finanțării pe termen mai lung a efortului de apărare, cu presiune directă pe bugete și cu efecte asupra planificării producției în industria de armament. [...]
Uniunea Europeană promite Armeniei sprijin economic suplimentar și acces mai larg pe piața UE , într-un moment în care Rusia își intensifică presiunea comercială asupra Erevanului, potrivit Agerpres . Miza este una direct economică: UE anunță bani noi și relaxarea regulilor de export, ca răspuns la restricțiile impuse de Moscova, care au lovit exporturile armene. În timpul unei vizite la Erevan, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , i-a transmis premierului Nikol Pașinian că Bruxelles-ul va crește sprijinul și va ajuta la aducerea mai rapidă a bunurilor armene pe piețele europene. Pachetul anunțat include un sprijin economic suplimentar de 18 milioane de euro și liberalizarea unor reguli de export. „Știu că Armenia se confruntă în continuare cu presiuni economice semnificative din partea Rusiei. Dar fiți siguri: atunci când presiunea asupra partenerilor noștri crește, UE intervine... Puteți conta pe noi.” Ce măsuri economice pune pe masă UE Concret, Comisia Europeană a anunțat două direcții principale: 18 milioane de euro sprijin economic suplimentar, parte dintr-un pachet mai amplu de 52 de milioane de euro conceput la începutul lunii iunie pentru Armenia; eliminarea tarifelor pentru aproape 80% din exporturile armene către UE , măsură menită să reducă barierele de acces pe piața europeană. Contextul presiunii ruse și expunerea comercială a Armeniei Rusia a impus „restricții comerciale extinse” înaintea alegerilor parlamentare din iunie, câștigate de partidul aflat la putere, Contractul Civil, cu 49,8% din voturi. Moscova a acuzat Occidentul de interferență și s-a alăturat opoziției armene în denunțarea unor presupuse încălcări electorale. Potrivit informațiilor citate, restricțiile ruse au afectat serios exporturile Armeniei pentru mai multe categorii de produse, inclusiv flori, pește, produse proaspete și băuturi alcoolice . În același timp, dependența comercială de Rusia rămâne ridicată: Rusia a reprezentat aproximativ 35% din comerțul exterior al Armeniei anul trecut , față de 11% pentru UE , conform statisticilor guvernamentale menționate. Ce urmează: sprijin regional mai larg În paralel, Ursula von der Leyen a declarat cu o zi înainte, la Baku, că Bruxelles-ul a promis 200 de milioane de euro sub formă de granturi pentru îmbunătățirea legăturilor de transport, energie și digitale în Caucazul de Sud, proiect prezentat ca sprijin pentru pacea dintre Azerbaidjan și Armenia după decenii de conflict. [...]
Ucraina își extinde atacurile cu drone în Rusia pentru a lovi economia și logistica militară , într-o strategie care urmărește să crească costurile războiului pentru Kremlin și să aducă presiunea mai aproape de viața de zi cu zi a rușilor, potrivit Adevărul , care citează o analiză The Atlantic . În ultimele săptămâni, țintele au inclus Moscova și zona din jurul capitalei, iar miza declarată nu este doar degradarea unor capabilități militare, ci și o presiune politică și economică directă asupra regimului condus de Vladimir Putin . Ținte cu rol militar și mesaj strategic Printre obiectivele lovite se numără Centrul de Comunicații Spațiale din Dubna, descris ca o instalație folosită de armata rusă pentru colectarea informațiilor și coordonarea operațiunilor din teritoriile ucrainene ocupate. Atacul ar fi fost al doilea asupra aceleiași ținte în aproximativ o săptămână, conform analizei publicate de The Atlantic . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a indicat că astfel de acțiuni vor continua: „Se pregătesc, de asemenea, acțiuni relevante împotriva altor instalații inamice similare.” Presiune economică: rafinării și combustibil pentru regiunea Moscovei Un exemplu central al acestei strategii este atacul asupra unei rafinării importante din Moscova, lovită pe 18 iunie într-un raid ucrainean de amploare. Instalația produce aproximativ 40% din combustibilul consumat în regiunea Moscovei și, potrivit informațiilor citate de The Atlantic, ar putea rămâne nefuncțională până la sfârșitul anului 2026. Atacul a provocat un incendiu și un nor dens de fum vizibil în mai multe zone ale capitalei ruse, iar mesajul urmărit de Kiev, potrivit analizei, este că inclusiv obiectivele economice critice pot fi atinse. De ce contează: veniturile din energie, vulnerabile la întreruperi Analiza citată indică drept miză diminuarea veniturilor de care Kremlinul are nevoie pentru finanțarea războiului. Rusia își susține în mare parte bugetul și cheltuielile militare prin exporturile de petrol și produse petroliere, iar atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice pot afecta atât aprovizionarea internă, cât și veniturile din exporturi. În acest context, analiștii citați descriu o dilemă pentru Vladimir Putin: limitarea exporturilor pentru a evita penurii pe piața internă ar reduce, în același timp, resursele financiare disponibile pentru război. „Operațiunea de influență de 40 de zile” și efectul probabil La 25 iunie, Zelenski a anunțat lansarea unei „operațiuni de influență de 40 de zile”, despre care a spus că urmărește să forțeze „statul agresor” să pună capăt războiului. Totuși, potrivit sursei citate, este puțin probabil ca atacurile să ducă rapid la retragerea Rusiei. Efectul urmărit ar fi mai degrabă erodarea imaginii de invulnerabilitate a Kremlinului și amplificarea întrebărilor privind capacitatea lui Putin de a proteja capitala, economia și infrastructura militară. [...]
Atacurile asupra infrastructurii energetice și militare din Ucraina ridică riscul de întreruperi și costuri suplimentare pentru funcționarea orașelor , după ce o serie de lovituri rusești asupra Kiev ului s-a soldat cu cel puțin zece morți și zeci de răniți, potrivit Antena 3 . Autoritățile de la Kiev au transmis că Rusia a lansat rachete balistice și drone asupra capitalei, fiind raportate distrugeri în peste 30 de zone ale orașului. Printre răniți se numără cel puțin un copil și mai mulți angajați ai serviciului de ambulanță, loviți într-un atac asupra unei substații de ambulanță, conform autorităților ucrainene. „Au existat lovituri directe foarte puternice asupra unor clădiri de locuințe, iar trupurile celor decedați sunt, din păcate, scoase de sub dărâmături”, a declarat Timur Tkacenko, șeful administrației militare a orașului. Țintele declarate de Rusia și acuzațiile Ucrainei Ministerul rus al apărării susține că a lansat un „atac masiv cu arme de înaltă precizie, cu rază lungă de acțiune”, inclusiv drone, împotriva infrastructurii militare și energetice din Kiev și din regiunile Dnipropetrovsk, Poltava, Cerkasi și Cernihiv. De cealaltă parte, Ucraina afirmă că au fost lovite obiective civile și clădiri de locuințe. Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a cerut „reacții internaționale ferme” și a avertizat că bilanțul victimelor ar putea crește. Context: avertismentul lui Zelenski și intensificarea atacurilor cu drone Atacurile au avut loc la câteva ore după ce președintele Volodimir Zelenski avertizase că datele serviciilor de informații indicau pregătirea de către Rusia a unui atac „masiv”. În aceeași zi, Zelenski le ceruse locuitorilor să fie „deosebit de atenți” și să ia în serios sirenele de avertizare aeriană. În paralel, materialul notează că, în ultima lună, Ucraina a lansat o campanie amplă cu drone împotriva Rusiei, vizând infrastructura energetică prin atacuri la mare distanță. Rusia a anunțat că, într-o singură noapte săptămâna trecută, ar fi interceptat 660 de drone în 12 regiuni, ceea ce ar indica unul dintre cele mai mari atacuri ucrainene de la începutul invaziei din 2022. [...]
