Știri
Știri din categoria Externe

Sondajele post-dezbatere indică un avantaj de campanie pentru dreapta în Spania, după ce Alberto Núñez Feijóo (Partidul Popular) a fost perceput drept câștigător al confruntării televizate cu premierul Pedro Sánchez, într-un moment în care țara se pregătește de alegeri anticipate pe 29 noiembrie, potrivit Antena 3.
Două institute de sondare, Sigma Dos și 40dB, au evaluat dezbaterea de joi seara în favoarea liderului PP: 51% la 29% și, respectiv, 43% la 33%. Restul respondenților fie nu au indicat un câștigător, fie au considerat că a fost remiză. Informațiile sunt preluate de Reuters.
Miza este relevantă pentru dinamica electorală: majoritatea sondajelor citate în material arată un avantaj pentru un bloc de dreapta format din PP și Vox, în timp ce Sánchez a convocat alegeri anticipate încercând să capitalizeze politic protestele masive legate de locuințe, pe ipoteza că acestea vor mobiliza electoratul de stânga.
În confruntarea televizată, tema locuințelor a fost centrală, în contextul creșterii chiriilor și al deficitului de locuințe la prețuri accesibile, cei doi candidați prezentând planuri diferite pentru a răspunde problemei.
Discuțiile au inclus și politica de migrație, pe fondul sosirilor recente „la scară largă” de migranți în enclava spaniolă Ceuta și în Insulele Canare.
Corupția a fost un alt punct de tensiune, cu acuzații reciproce legate de scandaluri care vizau partidele celor doi.
Dezbaterea a fost urmărită de 10,2 milioane de persoane, potrivit datelor furnizate de firma de consultanță Barlovento, aproape dublu față de audiența ediției din 2023.
Analistul Pablo Simón a explicat că, deși formatul a devenit o tradiție în politica spaniolă din 1993 și încă atrage public, internetul și polarizarea electoratului i-au redus influența directă asupra comportamentului de vot. În schimb, efectul ar fi mai degrabă indirect, prin ajustarea tonului de campanie în funcție de percepția publică de după dezbatere.
„Are un anumit impact indirect, întrucât tonul campaniei poate fi ajustat în funcție de consensul care se conturează după dezbatere... De aceea, candidații încearcă să nu facă greșeli, pentru a evita titlurile negative în presă a doua zi”, a adăugat Simón.
Recomandate

Reacția lui Zelenski la etichetarea lui Putin drept „prieten” de către Trump ridică din nou miza diplomatică pentru orice discuție despre Ucraina , într-un moment în care liderii marilor puteri au avut un summit neobișnuit SUA–Rusia–China , potrivit CNN . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comentat declarația președintelui american Donald Trump, care l-a numit pe președintele rus Vladimir Putin un „prieten”, în primul său interviu după summitul de joi dintre Statele Unite, Rusia și China. În discuția cu jurnalistul CNN Jim Sciutto, Zelenski a respins explicit această caracterizare. „Pentru noi, el este un criminal.” De ce contează: semnalul politic pentru negocieri și sprijin Declarația lui Zelenski indică o linie roșie de percepție pentru Kiev: orice încercare de apropiere personală sau de reîncadrare a relației cu Vladimir Putin riscă să intre în conflict direct cu narațiunea ucraineană despre responsabilitatea Rusiei în război . În termeni practici, astfel de mesaje pot influența climatul politic în care se discută sprijinul pentru Ucraina și eventuale formule de negociere. Contextul imediat Potrivit CNN, reacția vine după un summit descris drept „fără precedent” între Statele Unite, Rusia și China, desfășurat joi. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor de la summit sau despre eventuale decizii rezultate. [...]

Declarațiile lui Donald Trump despre relația „fantastică” cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în ciuda lipsei unor progrese concrete pe dosare-cheie, ridică semne de întrebare privind direcția diplomatică a SUA și predictibilitatea negocierilor pe securitate și conflicte majore , potrivit Digi24 . Trump a spus că cei care îi critică relațiile cu liderii Rusiei și Chinei sunt „proști”, reacționând la criticile primite din ambele partide după ce l-a numit pe Putin „prietenul” său. Declarațiile au fost făcute la o conferință de presă de bilanț a deplasării sale în Asia și a unei întâlniri trilaterale la Shenzhen, pe care a descris-o drept una dintre cele mai reușite vizite prezidențiale în Asia „din istoria Americii”. Întâlnirea de la Shenzhen: ton optimist, rezultate limitate În pofida evaluării foarte favorabile făcute de președintele american (a spus că ar da întâlnirii nota 12 din 10), discuțiile cu Xi Jinping și Vladimir Putin nu ar fi produs „progrese semnificative” pe subiectele anunțate sau așteptate: reducerea armelor nucleare (tema prevăzută a discuțiilor); conflictele din Iran și Ucraina; inteligența artificială. Trump a insistat însă că o relație bună cu Rusia și China este un avantaj, afirmând că „America este respectată” și invocând, ca exemplu, primirea de către Xi Jinping la scara avionului prezidențial. Mesajul despre Rusia și Ucraina: „șanse foarte mari”, urmate de noi atacuri Trump a declarat că a avut o întâlnire bilaterală cu Putin, în care liderul rus și-ar fi exprimat „clar dorința” de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina pe cale diplomatică. Președintele american a adăugat că există „discuții foarte bune” și că ar fi „șanse foarte mari” de reușită. În același timp, articolul notează că, după plecarea lui Putin din China, Rusia a lansat noi atacuri asupra Ucrainei, în pofida afirmației lui Trump că Moscova ar dori să încheie războiul. Trump a mai spus că războiul nu s-a încheiat încă deoarece Volodimir Zelenski și Vladimir Putin „nutresc o ură imensă reciprocă”, ceea ce ar îngreuna o soluție. Retorică internă și revendicări controversate În cadrul conferinței, Trump a reluat afirmația că pierderea alegerilor din 2020 ar fi fost factorul declanșator al războiului început în 2022, susținând că Putin i-ar fi spus că nu ar fi invadat Ucraina dacă el ar fi fost președinte. Totodată, a repetat regretul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, deși susține că a „rezolvat opt războaie”. CBS News este citată de Digi24 cu precizarea că aceasta a fost prima conferință de presă oficială a lui Trump după înfrângerea republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului. De ce contează Dincolo de formulările dure la adresa criticilor și de accentul pus pe „chimie” între lideri, relatarea indică o discrepanță între tonul optimist al Casei Albe și lipsa unor rezultate tangibile pe dosare cu impact global ( controlul armelor nucleare , Ucraina, Iran, inteligență artificială). Pentru mediul economic și pentru piețe, astfel de semnale pot însemna volatilitate mai mare și o vizibilitate redusă asupra direcției politicii externe americane, în special când conflictul din Ucraina rămâne activ, iar relațiile dintre marile puteri nucleare sunt prezentate ca un atu în sine, fără progrese concrete anunțate. [...]

Donald Trump își leagă mesajul diplomatic de un semnal de putere tehnologică , susținând că noul Air Force One a „impresionat” atât China, cât și Rusia, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă la Casa Albă , după o vizită în Asia pe care președintele SUA a descris-o drept una dintre cele mai reușite din istoria Americii. Trump a apărut la podium cu aproximativ 25 de minute mai târziu decât era programat și a fost însoțit de vicepreședintele JD Vance și de secretarul de stat Marco Rubio. În intervenția sa, președintele american a afirmat că delegația s-a întors „aseară” din Asia și a prezentat drept element distinctiv aeronava prezidențială, despre care a spus că a realizat „cel mai lung zbor efectuat vreodată de Air Force One”. Trump a susținut că „noul Air Force One poate zbura fără a fi nevoie să oprească pentru realimentare”. Mesajul transmis: capabilități logistice și simbol de influență Trump a comparat noua aeronavă cu „vechiul echipament”, pe care l-a descris drept inferior, și a sugerat că modernizarea are și o dimensiune de percepție externă. „China a fost foarte impresionată, iar Rusia a fost foarte impresionată.” Din informațiile disponibile în material, nu sunt oferite detalii tehnice suplimentare despre aeronavă și nici reacții oficiale din partea Chinei sau Rusiei; afirmațiile sunt prezentate ca declarații ale lui Trump în cadrul conferinței de presă. [...]

Danemarca ridică miza pe securitate și controlul accesului în spațiul Schengen , după ce autoritățile au legat o tentativă de asasinat de o operațiune atribuită Moscovei, potrivit Libertatea . Guvernul de la Copenhaga a decis expulzarea atașatului militar al Ambasadei Rusiei și anunță că lucrează la nivel european pentru înăsprirea regulilor de acordare a vizelor pentru cetățenii ruși. Ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen , a anunțat vineri expulzarea atașatului militar rus, care are la dispoziție șapte zile pentru a părăsi Danemarca. În paralel, Danemarca și-a exprimat intenția de a suspenda eliberarea vizelor Schengen „neesențiale” pentru cetățenii ruși, într-o mișcare care ar putea avea efecte directe asupra mobilității și relațiilor economice transfrontaliere. Expulzare și presiune pentru restricții de vize la nivel european Șeful diplomației daneze a spus că autoritățile au început demersuri „la nivel european” pentru a înăspri regulile de acces ale cetățenilor ruși în Europa și pentru a opri „toate vizele neesențiale”. În același timp, Ministerul danez de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-l informa despre decizia de expulzare. În conferința de presă, Rasmussen a transmis un mesaj direct către Moscova: „Noi prezentăm lucrurile în mod clar: v-am demascat.” Tot el a afirmat că „cel mai puternic răspuns” al Danemarcei este să rămână fermă în sprijinul pentru Ucraina și să continue acest sprijin. Ce a declanșat decizia: o tentativă de asasinat dejucată Decizia vine după ce Serviciul național de securitate și informații al Danemarcei (PET) a anunțat arestarea a doi suspecți în legătură cu plănuirea asasinării rapperului ucraineano-american Kyivstoner. Potrivit informațiilor prezentate, asasinarea ar fi urmat să fie comisă de o grupare criminală daneză, la solicitarea unui serviciu secret de la Moscova, în timpul unui concert programat pe 25 septembrie, lângă Copenhaga. Cu puțin timp înainte de concert, poliția a oprit în apropiere o mașină în care se aflau trei persoane; în urma percheziției, au fost găsite arme de foc și cuțite. Acuzațiile și avertismentul contraspionajului danez Cei doi suspecți au fost acuzați de tentativă de omor și de sprijinirea unui serviciu de informații străin pentru operațiuni clandestine în Danemarca. Ei ar fi membri ai grupării Loyal to Familia (LTF), interzisă din 2021, pe care poliția daneză și PET o suspectează că a participat la planificarea asasinatului. Șeful PET, Rasmus Kieffer-Kristensen, a avertizat că acest caz întărește percepția unei Rusii „din ce în ce mai agresive”, „gata să își asume riscuri”. În material se mai arată că Rusia îl consideră pe Kyivstoner o „țintă prioritară”, pe fondul acuzației că ar face „contrabandă cu drone” pentru armata ucraineană. [...]

Prima întâlnire trilaterală Xi–Trump–Putin a fost construită ca un exercițiu de putere într-un cadru economic , iar semnalele nonverbale au întărit ierarhia dintre cei trei lideri, inclusiv prin raportarea la greutatea economică a fiecărei țări, potrivit unei analize citate de Digi24 . Reuniunea a avut loc joi, la Shenzhen , în sudul Chinei, în marja summitului anual APEC (Cooperarea Economică pentru Asia-Pacific) , la care au participat aproximativ 20 de lideri, notează AFP, citată de News.ro. Discuțiile au fost „orchestrate cu minuțiozitate”, însă fiecare dintre cei trei a abordat întâlnirea diferit, potrivit lui Gabor Holch, consultant în management intercultural cu sediul în Shanghai, intervievat de AFP. Puterea economică, tradusă în „respect” și autoritate la masă Holch susține că întâlnirea a avut loc „în cadrul unui summit economic”, iar „respectul și autoritatea” acordate fiecărui lider corespund și puterii economice a țării sale. În această logică, Rusia apare drept „de departe cel mai puțin puternic partener” dintre cei trei, în evaluarea specialistului. Declarațiile introductive au fost făcute în fața camerelor, înainte ca jurnaliștii să părăsească sala pentru discuțiile cu ușile închise, un format care a lăsat publicului mai ales secvențele atent controlate de protocol și limbaj corporal. Stiluri diferite: contact vizual la Trump, disciplină la Putin, subtilitate la Xi În analiza citată, Donald Trump este descris ca fiind în largul său în discuții informale și ca având un comportament mai „deschis” în fața camerelor: s-ar fi abătut uneori de la textul pregătit, căutând contact vizual și adresându-se direct celorlalți doi lideri. În contrast, Vladimir Putin ar fi rămas concentrat pe discursul citit, până la gestul de a-și scoate căștile în timp ce vorbea, pentru a se concentra „100%” pe text, potrivit lui Holch. Xi Jinping este caracterizat drept un „om de stat asiatic tipic”, care transmite semnale nonverbale „extrem de subtile”, precum un zâmbet schițat sau o încruntare. Gesturi simbolice și scenografie: de la aeroport la masa rotundă În spațiul public au circulat și alte momente care au alimentat interpretări: o îmbrățișare scurtă între Xi și Trump la aeroportul din Shenzhen, ajutorul oferit de Trump omologului chinez pe o scară rulantă și salutul către Putin cu „prietenul meu” în timpul strângerii de mână. În timpul discuțiilor, cei trei au stat în jurul unei mese rotunde din lemn închis, cu flori roz în centru. Holch explică alegerea prin importanța formelor rotunde în cultura chineză, asociate cu ideea de armonie, și apreciază elementul natural din centrul mesei ca fiind „extrem de simbolic”. În ansamblu, lectura propusă de specialist indică faptul că, dincolo de declarațiile oficiale, întâlnirea a funcționat și ca o demonstrație de poziționare într-un cadru economic, în care gesturile și protocolul au transmis mesaje despre raportul de forțe dintre cele trei puteri. [...]

Mesajul transmis de Jared Kushner sugerează o posibilă convergență SUA–Europa pe „garanțiile de securitate” pentru Ucraina , un element-cheie care poate influența atât arhitectura de securitate a continentului, cât și costurile politice și bugetare ale sprijinului occidental, potrivit Digi24 . Jared Kushner, emisar american, a declarat la Berlin că Donald Trump i-a sunat pe liderii reuniți în cadrul „Coaliției Voinței” și că își propune un acord privind Ucraina „cu Europa alături”, fără a „impune nimic unilateral”. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă, în contextul discuțiilor despre încheierea războiului din Ucraina. „Aș dori să reiterez că președintele Trump dorește să ajungă la un acord cu Europa alături. Nu încearcă să impună nimic unilateral.” Kushner a mai spus că pozițiile Statelor Unite și ale Europei în privința Ucrainei „converg din ce în ce mai mult”. În același timp, el a indicat că Trump este deschis la oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina, ca parte a unui acord de pace cu Rusia, menționând că acestea ar trebui integrate într-un „pachet de securitate mai amplu”. Ce s-a discutat la Berlin și de ce contează Potrivit lui Kushner, discuțiile purtate de SUA la Berlin cu lideri europeni și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski au înregistrat „progrese semnificative” privind forma pe care ar putea să o ia garanțiile de securitate pentru Kiev. El a legat aceste discuții și de un „plan de prosperitate” pentru perioada de după război, fără a oferi detalii suplimentare despre conținut sau calendar. În lipsa unor elemente concrete despre angajamente, mecanisme sau finanțare, mesajul rămâne, deocamdată, unul de poziționare: Washingtonul încearcă să transmită că o eventuală formulă de pace ar fi negociată împreună cu europenii, iar tema garanțiilor de securitate este tratată ca piesă centrală a pachetului post-conflict. [...]