Știri
Știri din categoria Externe
Guvernul și Banca Mondială au discutat rolul României în reconstrucția Ucrainei potrivit Mediafax, în cadrul unei conferințe organizate marți, la Palatul Victoria, pe tema „Consolidarea rolului României în procesul de redresare și reconstrucție a Ucrainei”.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor statului, ai mediului asociativ și ai sectorului privat, pentru a analiza „oportunitățile și responsabilitățile” României în sprijinirea Ucrainei, în contextul internațional actual.
Conform comunicatului citat de Mediafax, discuțiile au vizat evaluările privind nevoile de reconstrucție și modernizare ale Ucrainei, precum și modalitățile prin care România își poate consolida contribuția în sectoare considerate strategice, inclusiv prin valorificarea poziției geografice și economice.
„România continuă să fie un partener solid al Ucrainei, motiv pentru care ne dorim să participăm activ în programul de redresare și reconstrucție.”
Mihai Jurca, șeful Cancelariei prim-ministrului și reprezentant special al României pentru reconstrucția Ucrainei, a spus că Guvernul urmărește o acțiune coordonată la nivel național și local, pentru a consolida implicarea instituțiilor publice și pentru a facilita accesul companiilor românești pe piața ucraineană. El a vorbit și despre conturarea „unei viziuni concrete” și a „unui calendar de acțiuni”, în contextul consolidării fiscale și al avantajului de proximitate.
Anna Akhalkatsi, director al Băncii Mondiale pentru Uniunea Europeană, a apreciat implicarea României în sprijinul Ucrainei de la începutul conflictului și a indicat potențialul companiilor românești în procesul de reconstrucție. Ea a enumerat domenii precum construcțiile, energia, logistica și serviciile digitale și a spus că Grupul Băncii Mondiale este pregătit să sprijine România în valorificarea avantajului competitiv.
Un reprezentant al Ministerului Energiei a afirmat că România poate contribui la creșterea securității energetice regionale, prin producția de gaze din Marea Neagră și prin capacitatea de stocare a Ucrainei. Tot el a menționat extinderea sprijinului ca partener comercial în tranzacționarea energiei electrice și interconectarea regională, inclusiv prin dezvoltarea a două linii electrice aeriene.
Ministerul Transporturilor a prezentat, la rândul său, priorități legate de modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere, deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei, dezvoltarea portului Constanța și creșterea capacității de tranzitare pe canalul Sulina.
În zona de finanțare, Guvernul a indicat că, pentru demararea proiectelor de investiții, sunt avute în vedere mai multe opțiuni, între care:
La conferință au participat oficiali guvernamentali, reprezentanți ai agențiilor regionale, ai patronatelor și ai mediului de afaceri, cu obiectivul de a defini o strategie de implicare a României în sprijinul reconstrucției Ucrainei.
Recomandate
Ucraina a strâns angajamente de peste 10 miliarde de euro pentru reconstrucție , sub forma a circa 200 de acorduri, contracte, memorandumuri și scrisori de intenție, în cele două zile ale „ Conferinței pentru Reconstrucția Ucrainei” de la Gdansk , potrivit Antena 3 . Miza economică imediată este transformarea acestor angajamente în proiecte finanțate și executate, într-un context în care o parte dintre discuțiile începute la conferință sunt încă în desfășurare. O reprezentantă a guvernului polonez, Eliza Zeidler (viceministru pentru activele statului), a descris rezultatul drept „foarte pozitiv”, dar a avertizat că va fi nevoie de timp pentru o evaluare completă a efectelor, tocmai pentru că unele negocieri nu sunt închise. Ce finanțări și proiecte au fost anunțate Premierul ucrainean Iulia Sviridenko a transmis pe rețeaua X că reuniunea – cu aproximativ 7.500 de participanți, 70 de delegații naționale și 30 de organizații internaționale – a adus sprijin semnificativ din partea Băncii Mondiale și a Uniunii Europene, alături de alte acorduri și inițiative. Din informațiile prezentate în material, pachetul include: un acord de 3,4 miliarde de dolari (aprox. 15,6 miliarde lei ) cu Banca Mondială ; un acord cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru reabilitarea drumurilor din regiunile apropiate frontului, degradate de război; 140 de milioane de euro (aprox. 700 milioane lei ) pentru programe de locuințe ; crearea unui fond pentru sprijinirea transporturilor ucrainene ; lansarea Fondului European Emblematic pentru Reconstrucție , descris ca un fond european de investiții pentru infrastructuri critice. Rolul UE: tranșe, împrumuturi și bani pentru drone Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Fondul European Emblematic pentru Reconstrucție este „deja pregătit”. Tot ea a comunicat plata către Ucraina a unei tranșe de 3,2 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde lei ) dintr-un împrumut european de 90 de miliarde de euro , garantat de statele UE. În plus, Ucraina ar urma să primească „în curând” șase miliarde de euro (aprox. 30 miliarde lei ) de la UE pentru producția de drone , potrivit aceleiași declarații citate. De ce contează pentru economie: de la angajamente la execuție Valoarea de „peste 10 miliarde de euro” reflectă un volum mare de documente semnate, însă materialul indică explicit că o parte dintre discuții sunt încă în curs. Pentru piață și pentru companiile implicate în reconstrucție, diferența dintre „scrisori de intenție” și contracte efectiv finanțate va determina ritmul proiectelor, mai ales în infrastructură (drumuri) și în sectoare considerate critice. [...]
Schimbul de lovituri dintre Iran și SUA pune din nou sub presiune traficul prin Strâmtoarea Hormuz , un coridor esențial pentru comerțul global, chiar dacă prețul petrolului a scăzut în ultimele zile pe speranța că transporturile își revin, potrivit Al Jazeera . Iranul și Statele Unite s-au acuzat reciproc pentru atacuri în Golf, pe fondul temerilor că armistițiul „fragil” dintre cele două țări se destramă. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) a transmis sâmbătă că a lovit „situri americane” în regiune, ca represalii la atacuri americane asupra unor facilități iraniene de rachete, drone și radar. Ce s-a întâmplat și cum justifică fiecare parte Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a anunțat că ultimele lovituri americane au vizat depozite iraniene de rachete și drone, precum și poziții radar de coastă, descriind operațiunea drept răspuns la „agresiunea neprovocată împotriva transportului comercial” care ar fi „încălcat în mod evident armistițiul”. În Iran, televiziunea de stat a relatat, citând un reporter din orașul-port Sirik (sud), că vineri seară s-a auzit o explozie la debarcaderul Taheroui. O sursă militară „informată” a pus incidentul pe seama impactului unui proiectil, iar agenția Mehr a susținut ulterior că portul funcționează normal și nu au fost raportate pagube la echipamente sau facilități. Președintele SUA, Donald Trump, a denunțat ceea ce a descris drept un atac iranian cu dronă asupra unei nave, numindu-l „o încălcare prostească” a acordului de încetare a focului. Vicepreședintele JD Vance a avertizat, într-o postare pe X, că „violența va fi întâmpinată cu violență” dacă Iranul continuă atacurile. IRGC a transmis, printr-un mesaj publicat pe canalul Telegram al televiziunii de stat, că o repetare a „agresiunii” va atrage un răspuns mai amplu: „Dacă agresiunea se repetă, răspunsul nostru va fi mai amplu decât acesta.” Bahrain intră în ecuație, iar riscul regional crește Ministerul iranian de Externe a afirmat că a lovit ținte „legate de forțele americane” ca răspuns la atacuri ale SUA asupra coastei sudice a Iranului, pe care Teheranul le consideră o încălcare a Cartei ONU și a memorandumului dintre cele două țări. Iranul nu a identificat țintele și nici nu a precizat unde s-ar fi aflat. La scurt timp, Bahrain a condamnat ceea ce a numit atacuri iraniene cu drone asupra teritoriului său, potrivit agenției de presă de stat, și a spus că își rezervă dreptul deplin de a-și apăra suveranitatea și securitatea, calificând incidentul drept „o încălcare gravă a suveranității și a dreptului internațional”. De ce contează economic: Hormuz, transportul comercial și prețul petrolului Schimbul de focuri ridică semne de întrebare asupra Memorandumului de Înțelegere (MoU) semnat pe 17 iunie de SUA și Iran, care includea un armistițiu și era prezentat ca un pas preliminar pentru negocieri ulterioare, inclusiv privind traficul prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit relatării, Iranul avertizase navele să nu intre sau să iasă din Golf prin strâmtoare fără permisiune, însă transporturile au continuat, unele folosind o rută neautorizată de Teheran. În acest context, Al Jazeera notează că, în pofida escaladării, prețurile petrolului au scăzut puternic pe speranța că traficul prin Hormuz va continua să se recupereze. Totuși, atacul de joi asupra unei nave comerciale înregistrate în Singapore, „Ever Lovely”, a reaprins tensiunile dintre Washington și Teheran, cu potențial de a afecta percepția de risc în jurul rutelor maritime din zonă. Miza de reglementare și securitate: verificarea nucleară, condiție pentru un acord final Șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) , Rafael Grossi, a avertizat că orice înțelegere finală SUA–Iran ar avea nevoie de garanții solide pentru a preveni dezvoltarea unei arme nucleare de către Teheran. El a spus că declarațiile de intenție nu sunt suficiente și că este necesar un sistem puternic de verificare „cât mai curând posibil”. Acordul interimar menționat în material prevede că stocul de uraniu îmbogățit al Iranului — estimat înainte de război la 440 kg, îmbogățit la 60% — ar urma să fie „diluat” („downblended”) sub supravegherea AIEA. [...]
Israel, Liban și SUA au convenit retragerea trupelor israeliene din două zone din sudul Libanului , într-un acord-cadru care mută controlul acelor poziții către armata libaneză, potrivit Mediafax . Înțelegerea vine după luni de conflict, extins pe fondul războiului cu Iran, și este prezentată de părți ca bază pentru negocieri ulterioare. Acordul prevede retragerea forțelor israeliene din două poziții și transferul acestora sub controlul armatei libaneze. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a spus că una dintre zonele vizate este la nord de râul Litani, iar cealaltă la sud, descriind mișcarea drept părăsirea unor poziții de care armata israeliană „nu mai are nevoie”, potrivit CNN. Ce semnale transmit părțile despre pașii următori Secretarul de stat american Marco Rubio a caracterizat semnarea acordului drept „începutul începutului” și a avertizat că urmează o etapă dificilă de implementare și negociere. De partea libaneză, ambasadoarea Libanului în Statele Unite, Nada Hamadeh Moawad, a numit acordul-cadru „primul pas” către restabilirea suveranității și integrității teritoriale a țării. Obstacolul politic și de securitate: reacția Hezbollah În același timp, acordul a fost criticat de Hezbollah. Deputatul Hassan Fadallah a declarat: „Oricine dă mâna cu inamicul este un criminal ca și ei”. În paralel, Netanyahu a afirmat că Israelul păstrează controlul asupra unei părți semnificative a teritoriului ocupat în sudul Libanului și că prezența militară israeliană va continua atât timp cât Hezbollah nu va fi dezarmată. [...]
Ucraina își leagă agenda de la summitul NATO de contracte și producție de apărare, pe fondul unui pachet de acorduri de peste 10 miliarde euro (aprox. 50 miliarde lei) obținut la conferința de reconstrucție de la Gdańsk, potrivit Kyiv Post . Președintele Volodîmîr Zelenski a indicat apărarea antiaeriană, reziliența energetică, integrarea europeană și menținerea presiunii asupra Rusiei drept priorități diplomatice înaintea reuniunii NATO de la Ankara. În discursul său de seară, Zelenski a spus că premierul Iulia Svîrîdenko s-a întors la Kiev după Ukraine Recovery Conference din Gdańsk, unde delegația ucraineană a obținut 160 de acorduri, evaluate la peste 10 miliarde euro. Potrivit președintelui, aceste înțelegeri vizează în principal infrastructura energetică, reconstrucția și creșterea rezilienței regiunilor și comunităților. „Acest lucru este fundamental.” Zelenski a subliniat că lunile de vară trebuie folosite pentru a implementa cât mai multe proiecte, iar acordurile din Gdańsk ar urma să sprijine eforturile de refacere a infrastructurii critice înainte de iarnă. Miza operațională: apărare antiaeriană și producție europeană În perspectiva summitului NATO de la Ankara, Ucraina se pregătește pentru „multiple formate bilaterale” menite să întărească apărarea aeriană, pe care Zelenski a numit-o „prima prioritate”. El a enumerat nevoi imediate de pe câmpul de luptă: apărare avansată anti-rachetă balistică, interceptoare și sisteme de apărare antiaeriană. Pe termen lung, Zelenski a cerut un proiect european comun pentru producția de sisteme anti-balistice, insistând asupra unor rezultate concrete din partea partenerilor. Context NATO: „zeci de miliarde” în contracte de apărare Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a anunțat că aliații vor prezenta la summit „zeci de miliarde de dolari” în noi contracte legate de apărare (echivalentul în lei nu poate fi estimat realist fără o valoare exactă). Într-o intervenție la Atlantic Council, Rutte a descris summitul din 7-8 iulie din Turcia ca un test al capacității aliaților de a transforma creșterea cheltuielilor de apărare în producție militară, menținând în același timp sprijinul pe termen lung pentru Kiev. Fereastra UE: Cipru și Irlanda, pe agenda negocierilor Zelenski a indicat și dimensiunea europeană a agendei diplomatice, menționând președinția Ciprului la Consiliul UE și mandatul care urmează pentru Irlanda ca „ferestre” relevante pentru parcursul de aderare. Kievul urmărește progrese „tangibile” în deschiderea clusterelor de negociere pentru aderarea la UE. Presiune asupra Rusiei și mesajul despre negocieri În același mesaj, Zelenski a afirmat că Ucraina a prezentat propuneri partenerilor-cheie și că „prietenii lui Putin” au auzit de la Kiev că o întâlnire este posibilă și că încheierea războiului este posibilă, dar că Moscova trebuie să facă un pas către pace. El a mulțumit celor care ajută la împingerea Rusiei spre diplomație și celor care sprijină apărarea Ucrainei, adăugând că sancțiunile ucrainene „pe rază lungă” și „pe rază medie” sunt implementate. Pentru mediul economic și industrial european, mesajul central este că summitul NATO de la Ankara este tratat de Kiev nu doar ca un exercițiu politic, ci ca o platformă pentru livrări și capacități de producție, în paralel cu accelerarea proiectelor de energie și reconstrucție finanțate prin acordurile recente de la Gdańsk. [...]
Comisia Europeană pregătește un mecanism de „integrare treptată” care ar da țărilor candidate acces anticipat la beneficii economice ale UE , fără acordarea de drepturi politice înainte de aderare, potrivit News , care citează o relatare POLITICO. Miza este accelerarea extinderii „fără a reduce standardele”, într-un moment în care aderarea deplină rămâne, pentru unele state, la ani distanță. Planul ar funcționa ca un set de stimulente economice acordate gradual, pe măsură ce țările candidate implementează reforme. Potrivit a doi oficiali citați sub anonimat, pachetul ar fi adaptat de la caz la caz, în funcție de progresele fiecărei țări și de alinierea la normele UE, ceea ce ar schimba practica actuală, în care cele mai multe beneficii sunt rezervate statelor membre. Ce beneficii sunt discutate și cum ar fi acordate În discuție se află, potrivit materialului, trei tipuri de avantaje care ar putea fi oferite înainte de aderarea propriu-zisă: acces la anumite programe de finanțare ale UE; acorduri comerciale preferențiale; acces parțial la piața unică. Logica este ca aceste beneficii să fie „câștigate” prin reforme, pentru a menține țările candidate motivate politic și administrativ, fără ca UE să fie nevoită să grăbească aderarea formală. Diferența față de „extinderea inversată” și sprijinul politic „Integrarea treptată” este prezentată ca alternativă la idei mai vechi de „extindere inversată”, care ar fi presupus acordarea unor drepturi politice înainte de finalizarea procesului de aderare, variantă respinsă de statele UE. Noua abordare ar oferi beneficii economice similare celor de membru, dar fără „intrarea” în UE înainte ca țările să fie considerate pregătite. În același timp, inițiativa pare să aibă un sprijin politic mai consistent decât schemele anterioare: Franța și Germania au susținut în trecut idei de „aderare parțială”, iar oficiali citați de POLITICO se declară optimiști că formula actuală va fi mai acceptabilă pentru capitalele statelor membre. Europarlamentarul lituanian Petras Auštrevičius, autor al strategiei de extindere a Parlamentului European, susține ideea unei integrări economice paralele, invocând principiul „mai mult pentru mai mult” (mai multe beneficii pentru progrese mai mari). „Trebuie să existe o integrare economică paralelă, dar necesară. Principiul «mai mult pentru mai mult» este bine testat şi ar trebui adoptat pentru a sprijini acei candidaţi care înregistrează progrese mai bune decât alţii.” Calendar: decizie politică posibilă în toamnă sau la final de an Comisia ar urma să ceară sprijinul statelor membre, iar oficialii speră ca liderii UE să aprobe elaborarea unui cadru mai amplu la un Consiliu European programat fie în octombrie, fie în decembrie, potrivit sursei. Contextul este presiunea de a accelera extinderea, mai ales pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dar și reticența unor guverne de a accepta noi membri înainte ca aceștia să fie „pe deplin pregătiți”. Bruxelles-ul încearcă astfel să combine viteza cu garanții suplimentare. Cine ar putea câștiga și unde apar rezervele UE are în prezent nouă țări candidate oficiale. Muntenegru este considerat „favorit” pentru aderare, în timp ce Ucraina și Republica Moldova abia au deschis negocierile. Alte candidaturi, precum Serbia, Turcia și Georgia, sunt descrise ca fiind blocate. Republica Moldova are deja acces la Zona Unică de Plăți în Euro, la acordurile UE privind roamingul mobil și la programe de sprijin cultural, iar Comisia a transmis după o întâlnire cu oficiali moldoveni că va urmări atât aderarea, cât și „aprofundarea integrării treptate”. Pe de altă parte, atât Ucraina, cât și Muntenegru s-au opus conceptului de „aderare parțială” susținut anterior de Franța și Germania, argumentând că acesta nu trebuie să devină un substitut pentru aderarea deplină. Ce urmează: „măsuri de protecție” și reluarea discuțiilor în octombrie Potrivit POLITICO, discuțiile despre reforma extinderii și-au pierdut din avânt după un summit în Muntenegru, deși liderii UE au convenit că procesul trebuie accelerat. Cancelarul german Friedrich Merz ar fi vrut să ridice subiectul la Consiliul European de săptămâna trecută, dar nu a mai existat timp pentru o dezbatere de fond; liderii ar urma să revină asupra temei în octombrie. În paralel, comisarul pentru extindere, Marta Kos, a spus că revine guvernelor să decidă cum avansează dezbaterea și a indicat că executivul european lucrează la noi „măsuri de protecție” care ar „lovi dur” în cazul unui regres privind democrația sau statul de drept după aderare, ca parte a efortului de a accelera extinderea fără relaxarea standardelor. [...]
Întâlnirea Putin–Lukașenko are miză energetică pentru Rusia , în condițiile în care Belarus a crescut puternic livrările de carburanți către piața rusă, afectată de atacurile cu drone asupra rafinăriilor , potrivit G4Media . Cei doi lideri urmează să discute vineri, într-un context de tensiuni în creștere între Belarus și Ucraina. Întâlnirea, neanunțată anterior, este așteptată să se axeze pe războiul din Ucraina, relatează Reuters, citată de G4Media. Pe acest fundal, președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că Vladimir Putin încearcă să-l determine pe Aleksandr Lukașenko să intensifice sprijinul pentru Rusia, acuzație respinsă atât de Moscova, cât și de Minsk. Presiune pe Minsk: relee pentru drone și combustibili Lukașenko a declarat joi că s-a întâlnit la Minsk cu reprezentanți ai lui Zelenski și a avertizat Ucraina „să nu încerce să atragă” Belarus în război, insistând că țara sa „nu vrea război”. În același context, liderul belarus a transmis că, dacă Ucraina încearcă să forțeze o implicare, „natura războiului se va schimba radical”. Disputa recentă a inclus o cerere ultimativă a lui Zelenski ca Belarus să dezactiveze stații de releu instalate lângă granița belaruso-ucraineană, folosite pentru ghidarea dronelor rusești. Potrivit materialului, Zelenski a afirmat miercuri seară că aceste relee au fost dezactivate de autoritățile de la Minsk (informație atribuită de G4Media agenției Agerpres). De ce contează: Belarusul ca „supapă” de combustibili pentru Rusia Dincolo de dimensiunea militară, Ucraina este preocupată de cooperarea energetică dintre Moscova și Minsk, în condițiile în care rafinăriile rusești sunt atacate „sistematic” de drone ucrainene, iar aceste lovituri au provocat o criză de combustibili în Rusia, potrivit sursei. Reuters citează date conform cărora, în primele cinci luni ale acestui an: transporturile feroviare de benzină din Belarus către Rusia au crescut de aproape 13 ori față de aceeași perioadă a anului trecut; transporturile de motorină din Belarus către Rusia s-au triplat. În aceeași cerere ultimativă, Zelenski i-a solicitat lui Lukașenko și să nu mai furnizeze combustibili Rusiei. Ce urmează Întâlnirea de vineri va fi urmărită pentru semnale privind două dosare: dacă Belarus își va ajusta rolul în sprijinul pentru Rusia (militar și logistic) și dacă fluxurile de carburanți către Rusia vor continua în ritmul raportat, într-un moment în care infrastructura de rafinare a Rusiei rămâne sub presiune. Rusia a transmis, tot joi, că va sprijini Belarusul „în conformitate cu acordurile bilaterale de securitate semnate”, mai notează materialul. [...]
