Știri
Știri din categoria Externe

O dronă rusească a avariat infrastructura unui punct de frontieră ucrainean la doar 2 km de Polonia, un incident care a declanșat alerte și evacuări temporare pe ambele părți ale graniței și a testat, din nou, procedurile de reacție rapidă ale autorităților poloneze, potrivit news.ro.
Drona, descrisă ca având motor cu reacție, a lovit luni satul ucrainean Starovoitove, în regiunea Volînia, iar unda de șoc a exploziei a avariat clădirea punctului de control „situat la intrarea în terminal”, conform guvernatorului interimar Roman Romaniuk, citat de AFP. Oficialul a precizat că nu au fost semnalate imediat victime.
Starovoitove este situat în apropierea punctului de trecere Iahodîn–Dorohusk, care leagă vestul Ucrainei de provincia poloneză Lublin. În urma incidentului, punctul de trecere a frontierei și un alt punct de control mai la sud au fost evacuate temporar.
Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a transmis pe X că nu a existat o încălcare a spațiului aerian polonez și că sistemele de apărare aeriană și avioanele erau pregătite să reacționeze.
În paralel, TVP World relatează că, luni după-amiază, locuitorilor din estul Poloniei li s-a cerut să se îndrepte spre adăposturi și să găsească un loc sigur, după ce drona a lovit teritoriul ucrainean la circa doi kilometri de graniță. Centrul de Securitate al Guvernului Poloniei (RCB) a trimis primele alerte în jurul orei 17:00, iar avertismentul a fost anulat aproximativ 20 de minute mai târziu, cu mesajul că „nu există nicio amenințare pe teritoriul Poloniei”.
Ulterior, RCB a mai emis două alerte pentru provinciile Lublin și Podkarpackie (înainte de orele 19:00 și 21:00), ambele anulate după aproximativ 20 de minute; acestea nu au mai inclus instrucțiuni de adăpostire, potrivit TVP World.
Există informații divergente privind amploarea avariilor: mass-media ucraineană, citată de agenția poloneză de stat PAP, a relatat că infrastructura de frontieră a Ucrainei nu a fost avariată, însă ar fi fost lovită o clădire veche a terminalului. Imaginile surprinse la fața locului ar fi arătat o dronă căzută la sol în apropiere, care a explodat.
Incidentul se înscrie într-o serie de atacuri rusești în apropierea frontierei polono-ucrainene, pe fondul războiului care durează de peste patru ani și jumătate, context în care Varșovia a mobilizat în repetate rânduri avioane militare din cauza unor presupuse drone și rachete rusești.
În aceeași zi, Rusia a lansat și alte atacuri pe teritoriul Ucrainei, inclusiv asupra Academiei de Științe din Kiev, unde, potrivit oficialilor ucraineni citați în material, a murit cel puțin o persoană. În plus, news.ro notează că Rusia a lovit anterior și puncte de trecere a frontierei Ucrainei cu România (Orlivka–Isaccea) și cu Republica Moldova.
Recomandate

Vizita secretarului general al NATO la Varșovia ridică miza de securitate pe flancul estic , după un incident în care două rachete rusești și o dronă cu motor cu reacție s-au prăbușit pe teritoriul Poloniei, pe fondul unor exerciții militare ale aliaților, potrivit Antena 3 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus sâmbătă, la Varșovia, că Alianța va apăra „fiecare centimetru” din teritoriul Poloniei. Declarația a fost făcută după o întâlnire cu jurnaliștii, în cadrul vizitei sale în Polonia, la o zi după incidentul menționat. „Pot garanta că NATO va apăra fiecare centimetru din teritoriul Poloniei.” Ce știe NATO despre incident și ce urmează Rutte a calificat incidentul drept „periculos” și a precizat că împrejurările exacte sunt încă în curs de clarificare. În același timp, el a afirmat că Polonia este un aliat puternic și dispune de forțe armate importante. Potrivit informațiilor citate de Antena 3, generalul Alexus Grynkewich, comandantul forțelor NATO din Europa, ar urma să facă „tot ce este necesar” pentru a identifica eventuale amenințări la adresa capacităților de apărare și descurajare ale Alianței și pentru a introduce ajustări, dacă situația o va cere. Un pas instituțional concret este programat pentru începutul săptămânii: Consiliul Nord-Atlantic , principalul organism decizional al NATO, urmează să se reunească luni, la Bruxelles, pentru a discuta încălcarea spațiului aerian polonez, potrivit agenției poloneze PAP. Context: exerciții militare și tensiuni recurente pe flancul estic Incidentul de vineri a avut loc în timp ce Polonia găzduia exerciții militare la care participau state din așa-numita „Coaliție a Voinței”, un grup de țări care susțin Ucraina. Oficialii polonezi au apreciat, potrivit Reuters, că momentul încălcării spațiului aerian nu a fost întâmplător. Vizita lui Rutte a avut loc și după o convorbire cu premierul polonez Donald Tusk , care a descris incidentul drept o provocare și a indicat că unul dintre obiectivele deplasării este clarificarea intențiilor Alianței în urma evenimentului. Tot Reuters notează că încălcări ale spațiului aerian al statelor de pe flancul estic al NATO de către drone au fost raportate în repetate rânduri de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, alimentând tensiunile dintre Moscova și Alianță și temerile privind extinderea conflictului. [...]

România riscă să rămână la periferia interesului economic britanic , în condițiile în care Londra nu este nici măcar în top 10 investitori în România, iar relația bilaterală „bună pe hârtie” nu se traduce în proiecte și influență comparabile cu cele obținute de Polonia și Ungaria, potrivit unei analize citate de Adevărul . Politologul Cristian Nițoiu , profesor la Universitatea Loughborough din Londra, pune decalajul pe seama unui lobby mai eficient al altor state, dar și a unei diplomații românești care ar fi împins în față mai ales argumentul de securitate, lăsând în plan secund oferta economică. În plan economic, expertul arată că Regatul Unit are investiții mai mari în Polonia și Ungaria, în timp ce România nu reușește să-și valorifice potențialul. Totuși, el remarcă o dinamică pozitivă: unele companii multinaționale britanice ar începe să se uite și spre România, chiar dacă nu la aceeași scară ca în Polonia, Ungaria sau Cehia. Datele invocate în articol indică o poziționare modestă a Marii Britanii în clasamentele investițiilor. Conform unei analize a BNR (document disponibil aici ), relația economică România–Marea Britanie este descrisă ca un „parteneriat strategic în extindere”, cu accent pe energie, imobiliare, industrie și tehnologie, dar cu fluctuații ale poziției Regatului Unit în ierarhia investitorilor străini direcți. Separat, potrivit Ministerului Afacerilor Externe (informații publicate aici ), Marea Britanie este pe locul 12 după capitalul social subscris la Registrul Comerțului. De ce Polonia și Ungaria „conving” mai ușor la Londra Nițoiu susține că Polonia și Ungaria beneficiază de comunități istorice mai vechi și mai active în Marea Britanie, capabile să facă lobby și să influențeze agenda politică, un avantaj pe care România nu l-ar avea la aceeași intensitate. În această logică, diferența nu ar ține doar de interesul Londrei, ci și de modul în care statele din regiune își construiesc argumentele și canalele de influență. În plus, el afirmă că, în discuțiile cu partea britanică, România ar fi insistat preponderent pe rolul său în securitatea NATO și pe flancul estic, în timp ce reprezentanții altor țări ar fi pus mai mult accent pe cooperarea economică. Mesajul: securitatea rămâne importantă, dar fără o componentă economică mai puternică România ar pierde oportunități de investiții și parteneriate comerciale. Componenta de securitate: parteneriat, dar fără trupe permanente Pe zona de apărare, articolul notează că România și Marea Britanie au un parteneriat din 2003, revizuit în 2011 și actualizat printr-o declarație comună la nivel de miniștri de externe în martie 2023. Cu toate acestea, spre deosebire de SUA și Franța, Londra nu a trimis trupe permanente în România, deși a participat la misiuni de poliție aeriană cu avioane Eurofighter Typhoon. Explicația avansată de Nițoiu ține de resurse: armata britanică ar fi mai mică decât cea americană sau franceză, iar interesele Londrei ar depăși spațiul european, ceea ce ar fragmenta capacitatea de desfășurare. În același timp, el leagă această prudență de contextul intern britanic, inclusiv de presiuni economice care limitează resursele disponibile. Ce ar urma să conteze pentru România În lectura expertului, miza pentru București este să-și recalibreze abordarea față de Londra, astfel încât agenda economică să nu rămână secundară. El indică și o nevoie de „lobby” mai susținut al românilor din Regatul Unit, după modelul comunităților poloneze și ungare, dar și o discuție mai amplă despre capacitatea diplomației economice românești. Nițoiu sugerează că o direcție de schimbare ar fi reformarea Ministerului Afacerilor Externe și stabilirea unor obiective mai ambițioase pentru reprezentarea externă, inclusiv pentru sprijinirea firmelor românești. În lipsa unei strategii coerente, avertizează el, rezultatele ar rămâne dependente de inițiative individuale, nu de o politică publică predictibilă. [...]

Rusia ar fi testat practic regulile NATO de apărare aeriană după ce a trimis intenționat două rachete de croazieră și o dronă în spațiul aerian al Poloniei, într-un episod care a dus la mobilizarea de avioane aliate, dar fără interceptări, potrivit unei evaluări a Institutului pentru Studiul Războiului citate de G4Media . Incidentul a avut loc pe 20 noiembrie, în timpul atacurilor rusești asupra Ucrainei. ISW susține că Moscova ar fi urmărit simultan să observe reacția Alianței și să transmită un semnal de descurajare privind sprijinul occidental pentru Kiev, sincronizând acțiunea cu un exercițiu militar desfășurat pe teritoriul polonez. Potrivit evaluării, ar fi fost vorba despre două rachete de croazieră Kh-101 și o dronă, cel mai probabil de tip Geran-5. Una dintre rachete s-a prăbușit în apropierea localității Rudnik nad Sanem, la peste 80 km de granița cu Ucraina și la circa 35 km de locul exercițiului de la Nowa Dęba. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale importante. De ce nu au fost interceptate proiectilele Forțele armate poloneze au identificat 11 rachete și drone aflate în spațiul aerian ucrainean, ale căror traiectorii ar fi putut reprezenta o amenințare pentru Polonia. Ca răspuns, NATO a mobilizat avioane poloneze, suedeze și olandeze și a activat radarele de apărare antiaeriană. Totuși, Alianța nu a încercat să intercepteze rachetele și drona. Ministrul polonez al Apărării a explicat că situația nu îndeplinea condițiile prevăzute de regulile de angajament, iar evaluarea autorităților ar fi fost că o intervenție ar fi putut genera riscuri mai mari pentru populație și infrastructură, în funcție de traiectoria estimată. Sincronizarea cu exercițiul „Coaliției de Voință” și ce urmează ISW leagă încălcările spațiului aerian de exercițiul „Coaliției de Voință” organizat la Nowa Dęba, în sud-estul Poloniei, considerând că momentul a fost ales pentru a descuraja sprijinul pentru Ucraina și pentru a testa reacția NATO. „ISW evaluează că Kremlinul a efectuat aceste încălcări ale spațiului aerian polonez pentru a coincide cu un exercițiu militar în curs al Coaliției de Voință, care are loc la Nowa Dęba, Polonia, într-un efort de a descuraja sprijinul pentru Ucraina, dar și pentru a testa răspunsul NATO” Coaliția de Voință este o inițiativă militară din afara NATO, înființată în martie 2025, cu 37 de state membre, inclusiv România, care s-au angajat să contribuie la o eventuală forță internațională de menținere a păcii după încheierea războiului din Ucraina. Componenta militară este condusă de Marea Britanie și Franța, iar primul exercițiu are loc între 9 și 22 noiembrie, cu aproximativ 6.000 de militari din mai multe state europene. După incidente, autoritățile de la Varșovia au cerut aliaților suplimentarea forțelor NATO și a capacităților de apărare aeriană, iar secretarul general al Alianței, Mark Rutte , urmează să viziteze Polonia. [...]

Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de ridicarea sancțiunilor și deblocarea activelor , într-un demers care menține presiunea asupra fluxurilor energetice și a costurilor de transport, potrivit Al Jazeera . Teheranul spune că a discutat cu mediatori din Qatar și cere Statelor Unite să accepte „condiții rezonabile” pentru reluarea traficului prin strâmtoare. Vice-ministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi a declarat, citat de agenția semi-oficială Tasnim, că o delegație din Qatar a venit la Teheran vineri seară și a avut două ore de discuții cu oficiali iranieni. El a precizat că aceste contacte nu au devenit încă negocieri formale, dar că, dacă vor evolua, ar urma să includă detalii tehnice despre programul nuclear al Iranului. În același timp, poziția Teheranului rămâne că uraniul îmbogățit nu trebuie să părăsească țara. Condițiile Iranului și miza economică a Hormuz Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus, potrivit televiziunii de stat, că discuțiile regionale „trebuie să primească o șansă”, iar „blocada trebuie ridicată rațional”. El a susținut că redeschiderea Strâmtorii Hormuz „nu este dificilă”, dar că devine „inutilă” cât timp cererile Iranului nu sunt îndeplinite. Condițiile menționate includ: încetarea războiului „pe toate fronturile”; deblocarea activelor iraniene; ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de petrol; încetarea „contra-blocadei” americane asupra porturilor iraniene. Iranul a restricționat transportul maritim prin strâmtoare de la începutul războiului, iar ruta „în mod normal” ar fi transportat aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația. În replică, SUA au impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene. În acest context, conflictul a perturbat transportul maritim și a împins în sus prețurile globale la energie. Poziția Washingtonului și riscul de escaladare Președintele SUA, Donald Trump, a declarat pentru Fox News că își dorește un acord „permanent” care să împiedice Iranul să obțină o armă nucleară, adăugând că oficialii iranieni sunt „foarte, foarte dificili”. El a susținut că, în trecut, Iranul ar fi încălcat rapid înțelegeri. Gharibabadi a mai afirmat că Teheranul consideră blocada economică americană un act de război și că va „întreprinde orice acțiune necesară” pentru a o sparge, ceea ce indică faptul că presiunea asupra rutelor maritime și a pieței energetice poate continua în lipsa unui compromis. „Război economic tăcut” și semnale militare interne Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, citat de agenția de stat IRNA, că Iranul se confruntă cu un „război economic tăcut”, „mai dur decât un război cu rachete”. El a spus că guvernul lucrează pentru a evita întreruperile de curent în timpul iernii. Separat, comandantul Gardienilor Revoluției (IRGC), generalul-maior Ahmad Vahidi, a vizitat o facilitate subterană de rachete, potrivit Tasnim, fiind informat despre nivelul de pregătire și evoluțiile recente ale programului de rachete. Vizita vine după prezentarea, la începutul lunii, a unei noi facilități subterane. În lipsa unor negocieri formale și cu condiții politice și economice explicite puse pe masă, redeschiderea Strâmtorii Hormuz rămâne legată de un pachet mai larg: sancțiuni, active înghețate și arhitectura de securitate din regiune. [...]

Kievul a cerut SUA să medieze o nouă evacuare din teritorii ocupate , vizând 15 localități din regiunile Herson și Zaporojie, după modelul operațiunii din Aleșki , potrivit Meduza . Propunea transmisă de Ucraina către Statele Unite se referă la organizarea unei misiuni umanitare pentru evacuarea civililor din localități aflate pe teritorii ucrainene ocupate de armata rusă, a declarat președintele Volodimir Zelenski , conform publicației, care citează Ukrainska Pravda. Ce localități sunt vizate În regiunea Herson, lista include: Radensk, Kostogrizovo, Golaia Pristan, Stara Zburievka, Nova Zburievka, Gladkovka, Velikie Kopani, Kardashinka și Velika Kardashinka. În regiunea Zaporojie sunt menționate: Maiachka, Zlatopol, Dneprorudnoe, Kamenskoe, Verhnia Krinița și Vasilievka. Zelenski a precizat că lista ar urma să fie actualizată pe măsură ce sunt clarificate numărul persoanelor și starea acestora în localitățile de pe teritoriile ocupate. De ce contează: precedentul Aleșki și miza unui armistițiu local Misiunea propusă ar urma să se bazeze pe „succesul” evacuării similare din Aleșki (denumirea ucraineană: Oleșki), oraș descris ca fiind în pragul unei catastrofe umanitare. Potrivit informațiilor prezentate, operațiunea din Aleșki a avut loc la finalul lunii octombrie, cu medierea SUA: au fost evacuați „câteva sute” de oameni, iar celor care au ales să rămână li s-a livrat ajutor umanitar. Pe durata misiunii, Rusia și Ucraina au oprit focul în zona Aleșki. În același context, Meduza notează că, la începutul lui noiembrie, președintele rus Vladimir Putin a propus o operațiune umanitară similară în Konstantinovka (regiunea Donețk), însă pe 19 noiembrie a spus că a refuzat să discute o posibilă încetare a focului cu Ucraina „într-o serie de domenii”, după loviturile Ucrainei asupra Podului Crimeei. Separat, prima doamnă a SUA, Melania Trump, care a participat la misiunea din Aleșki, a declarat că SUA poartă negocieri cu părțile aflate în conflict pentru o nouă încetare a focului și că speră să se ajungă la aceasta până la Crăciun, fără să precizeze unde ar urma să se aplice. [...]

Aproape jumătate dintre germani vor reducerea sau oprirea ajutorului pentru Ucraina , un semnal cu potențial impact asupra continuității sprijinului financiar și militar al Berlinului, potrivit datelor citate de HotNews dintr-un sondaj YouGov realizat pentru publicația germană Welt am Sonntag. 49% dintre respondenți spun că ajutorul acordat Ucrainei ar trebui redus sau oprit. În detaliu, 25% susțin oprirea completă a sprijinului, iar 24% ar prefera reducerea lui. La polul opus, aproximativ 30% consideră că ajutorul ar trebui menținut la nivelul actual, iar 9% ar dori majorarea acestuia. Sprijinul Germaniei include ajutor financiar, armament și asistență umanitară. Diferențe puternice pe linii politice Sondajul indică o polarizare în funcție de preferințele politice: Alegătorii Verzilor : jumătate vor menținerea ajutorului la nivelul actual, iar 32% susțin majorarea. Alegătorii AfD (extrema dreaptă) : 62% vor oprirea ajutorului, iar 27% reducerea lui. Alegătorii CDU/CSU, SPD și Die Linke : se poziționează între aceste două extreme, fără procente detaliate în material. Cine susține mai mult sprijinul și ce așteptări există de la Merz Sprijinul pentru Ucraina este „deosebit de ridicat” în rândul celor mai tineri respondenți (18–29 de ani) și al celor de peste 70 de ani, potrivit sondajului. Separat, aproape jumătate dintre participanți consideră că șeful guvernului german, Friedrich Merz , ar trebui să discute „cât mai curând posibil” cu președintele rus Vladimir Putin, chiar dacă Rusia nu face în prealabil concesii în războiul din Ucraina. Sondajul este prezentat ca reprezentativ pentru populația Germaniei de cel puțin 18 ani; YouGov a intervievat online 2.329 de adulți. [...]