Știri
Știri din categoria Externe

Comisia Europeană a virat 7,9 miliarde de euro (aprox. 39,3 miliarde lei) către Ucraina, cea mai mare tranșă unică plătită până acum prin Mecanismul pentru Ucraina, potrivit Mediafax. Suma este prezentată ca un sprijin direct pentru stabilitatea financiară a țării și pentru continuarea reformelor legate de parcursul european.
Transferul a fost făcut vineri, 20 noiembrie, iar Comisia Europeană spune că banii acoperă nevoi de finanțare curente și susțin menținerea funcționării administrației publice, în contextul războiului.
„Ucraina continuă să își îndeplinească angajamentele în materie de reforme, în timp ce se apără zi de zi. Astăzi executăm un transfer de aproape 8 miliarde EUR – cea mai mare plată efectuată până în prezent”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Comisia leagă explicit plata de implementarea „cu succes” a unor reforme în mai multe domenii, între care: sistemul judiciar, combaterea corupției și a spălării banilor, piețele financiare, gestionarea activelor publice, mediul de afaceri, descentralizarea, energia, piața agroalimentară, transformarea digitală, tranziția verde și protecția mediului.
Plata de 7,9 miliarde de euro este a noua tranșă din cadrul Mecanismului pentru Ucraina. În total, sprijinul UE prin Planul pentru Ucraina, de la mijlocul anului 2024, ajunge astfel la 40 de miliarde de euro (aprox. 199 miliarde lei), conform informațiilor din articol.
Separat de transferul anunțat, Comisia Europeană a propus miercuri un nou împrumut pentru Ucraina de 45 de miliarde de euro (aprox. 224 miliarde lei). Potrivit Comisiei, acesta ar urma să acopere circa două treimi din nevoile de finanțare suplimentare ale Ucrainei în 2027, estimate la 70 de miliarde de euro.
Recomandate

Cancelarul german Friedrich Merz ridică miza financiară a sprijinului UE pentru Ucraina și avertizează că Germania ar putea bloca bugetul multianual al Uniunii pentru 2028–2034 dacă statele membre nu contribuie la un nou pachet de ajutor, potrivit Digi24 . Mesajul vine pe fondul discuțiilor despre finanțarea pe termen lung a Kievului și al presiunilor bugetare care se conturează în interiorul UE. Merz a declarat, la Forumul Economic Germano-Ucrainean , că „Rusia nu va câștiga acest război” și a promis intensificarea sprijinului pentru Ucraina, în perspectiva unei ierni pe care o consideră posibil cea mai dificilă de la începutul conflictului. Informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Presiune pe bugetul UE: cereri de zeci de miliarde de euro În contextul în care președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut Uniunii Europene un ajutor financiar suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, peste împrumutul de 90 de miliarde de euro aflat în derulare pentru perioada 2026–2027, cancelarul german a avertizat că ar putea bloca bugetul multianual al UE pentru 2028–2034 dacă nu există contribuții din partea statelor membre pentru acest sprijin. Separat, Comisia Europeană a propus în această săptămână un nou împrumut pentru Ucraina, de 45 de miliarde de euro. Conform informațiilor din articol, mecanismul ar urma să fie similar cu cel al împrumutului anterior: Ucraina ar rambursa doar dacă Rusia plătește „reparații de război”, iar în caz contrar costul ar reveni statelor europene garante. De ce insistă Berlinul: iarna și infrastructura energetică Merz a argumentat că lunile următoare vor pune Ucraina la o încercare majoră, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice, inclusiv centrale electrice și rețele de distribuție, cu scopul de a crește presiunea asupra populației în pragul iernii. Cancelarul a spus că Germania își va consolida sprijinul pentru Ucraina atât în domeniul apărării, cât și prin ajutor umanitar și economic, pentru a ajuta Kievul să treacă peste perioada rece. Mesajul politic: războiul, prezentat ca risc direct pentru Europa În discursul său, Merz a avertizat că agresiunea Rusiei nu vizează doar Ucraina, ci întreaga Europă, invocând intensificarea atacurilor hibride împotriva statelor europene și afirmând că Germania este deja o țintă. „Războiul lui Putin este îndreptat împotriva Europei. Este îndreptat împotriva valorilor noastre. Este îndreptat împotriva modului nostru de viaţă: în libertate, în pace, într-un stat de drept democratic.” În același registru, Merz a susținut că sprijinirea Kievului este și o „investiție” în viitorul Germaniei, prin stabilitate, oportunități de export, proiecte comune și creștere economică, potrivit relatării Digi24. [...]

Vladimir Putin își reia mesajul de „unitate” cu Ucraina, într-un demers care urmărește să legitimeze politic războiul și să mute discuția de la costurile umane la o narațiune despre „viitor” și „partea corectă a istoriei”, potrivit Digi24 . Declarațiile apar într-un interviu acordat regizorului Emir Kusturica pentru filmul „Botezul nostru. Întâistătătorul”, realizat cu ocazia împlinirii a 80 de ani de către Patriarhul Kirill , liderul Bisericii Ortodoxe Ruse. Relatarea este atribuită de publicație The Moscow Times, care citează mesajul lui Putin către ucraineni: să „treacă de partea” Rusiei și să „uite” tragediile actuale în numele „viitorului copiilor”. „Aș vrea să le spun: treceți de partea noastră, pentru că este partea noastră comună. Treceți de partea noastră comună, de partea corectă a istoriei.” Contextul: un mesaj politic pe fondul unui bilanț uman în creștere Digi24 notează că nu este prima dată când Putin invocă „unitatea” rușilor și ucrainenilor, deși războiul declanșat de Rusia „în urmă cu aproape cinci ani” a produs pierderi masive și distrugeri extinse, cu bombardamente zilnice asupra localităților ucrainene. În același material sunt citate estimări și raportări privind victimele: potrivit unui raport ONU din 17 noiembrie, 17.994 de civili ucraineni au fost confirmați morți din februarie 2022 până în prezent, iar 57.854 au fost răniți; ONU avertizează că numărul real al deceselor este „semnificativ mai mare” din cauza lipsei de acces în teritoriile ocupate de Rusia; potrivit unui raport din iulie al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din SUA, morții din rândul trupelor ucrainene ar putea fi între 125.000 și 150.000 , iar pierderile totale (inclusiv răniți și dispăruți) ar ajunge la 525.000 – 625.000 din 24 februarie 2022 până în prezent. „Dezbină și stăpânește”, acuzația la adresa Occidentului În interviu, Putin susține și că statele occidentale ar folosi o strategie de tip „dezbină și stăpânește” pentru a slăbi Rusia, adăugând că societatea rusă ar înțelege acest lucru. „O simt și o văd în starea societății noastre.” În lipsa unor elemente noi despre negocieri sau măsuri concrete, mesajul rămâne unul de poziționare politică: o încercare de a reîncadra războiul într-o logică de „destin comun”, în timp ce datele citate în același articol indică un cost uman care continuă să crească. [...]

Emmanuel Macron cere livrarea „imediată” de apărare antiaeriană pentru Ucraina și reluarea discuției despre aderarea la NATO , avertizând că urmează „săptămâni critice” cu impact direct asupra securității europene, potrivit Digi24 . Mesajul a fost transmis la Berlin, în cadrul reuniunii „ Coaliția de Voință ”, unde au fost prezenți aliați ai Ucrainei, inclusiv emisari ai lui Donald Trump. Macron a cerut ca statele care au capacitatea să furnizeze mijloace de protecție să o facă „acum”, cu accent pe sisteme antirachetă și interceptori. „Prioritatea priorităţilor (...) este să se instaleze noi sisteme antirachetă şi noi interceptori (...) Săptămânile următoare sunt critice pentru Ucraina, populaţia sa şi pentru întreaga Europă.” Miza: accelerarea sprijinului militar și repoziționarea discuției despre NATO Președintele Franței a legat urgența livrărilor de apărare antiaeriană de riscul extinderii efectelor războiului asupra Europei, insistând că protecția populației ucrainene trebuie tratată ca o prioritate imediată de către toți aliații care pot contribui. În paralel, Macron a cerut „redeschiderea” discuției privind aderarea Ucrainei la NATO, argumentând că subiectul nu mai este doar o temă pentru Kiev, ci „se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine”, în contextul pozițiilor pe care le descrie drept maximaliste din partea Rusiei. „În faţa maximalismului poziţiilor ruseşti, cred că trebuie să redeschidem chestiunea aderării Ucrainei la NATO (...) Astăzi, această chestiune se pune inclusiv pentru noi, europenii, în ziua de mâine.” Context: reacția lui Macron la declarația Trump–Xi–Putin Macron a comentat și declarația comună Trump–Xi–Putin, afirmând că aceasta „nu duce la o reorganizare a lumii”. În material este reamintit că documentul rezultat după întâlnirea celor trei lideri la Shenzhen include direcții de cooperare și angajamente privind reducerea riscurilor nucleare, rolul ONU și stabilitatea fluxurilor energetice, precum și reafirmarea principiului că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”. La reuniunea de la Berlin a participat și președintele României, Nicușor Dan , potrivit aceleiași surse. [...]

Ungaria este pe cale să ridice blocajul care ținea pe loc ultimele două „capitole” de negociere pentru aderarea Ucrainei la UE , un pas care ar debloca simultan și parcursul Republicii Moldova, tratată în paralel cu Kievul, potrivit Digi24 . Miza este una de reglementare: fără retragerea veto-ului, procesul de extindere rămâne vulnerabil la blocaje politice în orice etapă. Informația vine din surse diplomatice citate de Euronews , care indică faptul că Budapesta ar urma să-și retragă vineri obiecțiile față de deschiderea ultimelor două grupuri de negociere. Dacă se confirmă, Ucraina și Republica Moldova ar putea începe negocieri pe toate domeniile legate de aderare, inclusiv cele sensibile. Ce se schimbă în procesul de aderare Budapesta a blocat o perioadă îndelungată deschiderea grupurilor de negociere pentru Ucraina, iar efectul s-a propagat și asupra Republicii Moldova, din cauza abordării „la pachet” a celor două candidaturi. Potrivit materialului, semnalul de schimbare a venit de la Andras Biro-Nagy, secretar de stat pentru afaceri europene în Cancelaria premierului Ungariei, înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Generale de joi, la Bruxelles. Contextul politic și acordul privind minoritatea maghiară Digi24 notează că poziția Ungariei a început să se modifice după ce Peter Magyar l-a înlăturat de la putere pe Viktor Orbán, aflat la conducerea guvernului timp de 16 ani. În acest interval, au fost deschise treptat mai multe grupuri de negociere: primul în iunie, al doilea în iulie, iar alte două în octombrie. Un element-cheie invocat este acordul la care Kievul și Budapesta au ajuns luna trecută privind drepturile minorității etnice maghiare din vestul Ucrainei, ulterior adoptat de parlamentul ucrainean. Deși guvernul ungar era pregătit să avanseze, deschiderea ultimelor două grupuri a fost amânată cu câteva săptămâni, pe fondul dificultății de a justifica intern o schimbare după ani de retorică antiucraineană. De ce agricultura și mediul sunt „dosarele grele” Dacă veto-ul este retras, negocierile ar include și capitole considerate printre cele mai sensibile, precum mediul și agricultura. Agricultura este indicată drept un subiect deosebit de delicat pentru Kiev, în condițiile în care Comisia Europeană a propus acordarea accesului Ucrainei la fonduri europene și la piața comunitară pentru anumite produse agricole, pe fondul presiunilor din partea unor state precum Polonia și Franța. Prim-ministrul ucrainean Sergii Koretskyi a declarat pentru Euronews că Ucraina nu poate accepta excluderea permanentă a fermierilor ucraineni de pe piața europeană, dar că eventualele restricții ar trebui să fie temporare și proporționale. Ce urmează și care rămâne riscul Deschiderea tuturor grupurilor de negociere ar reprezenta doar începutul: Ucraina și Republica Moldova trebuie să-și alinieze legislația și practicile la normele UE. În plus, pe parcurs, statele membre pot folosi dreptul de veto în numeroase etape, ceea ce înseamnă că procesul rămâne expus unor noi blocaje sau întârzieri, chiar dacă pasul de vineri se confirmă. [...]

Mesajul atribuit lui Donald Trump despre oprirea finanțării Ucrainei riscă să mute o parte din costul războiului pe bugetele europene , într-un moment în care liderii UE se tem că sunt împinși în afara negocierilor dintre marile puteri, potrivit Digi24 . Informația apare după o reuniune la care Trump a participat la câteva ore de la întâlnirea sa cu Vladimir Putin și Xi Jinping, în China, însă Casa Albă contestă interpretarea că președintele american ar fi cerut oprirea ajutorului pentru Kiev. Potrivit unor oficiali europeni citați de presa internațională, Trump le-ar fi transmis liderilor europeni că ar trebui să oprească finanțarea Ucrainei. În același timp, un oficial american citat de Politico susține că „nu este corect” să se afirme că Trump a cerut oprirea finanțării, iar un purtător de cuvânt al Casei Albe a descris discuția drept una cu ton „mai degrabă pozitiv”, axată pe ideea încheierii războiului și a costurilor acestuia. Ce s-a discutat și de ce contează pentru Europa Întâlnirea trilaterală Trump–Putin–Xi a avut loc la Shenzhen și a durat 90 de minute, iar cei trei lideri au convenit asupra unui plan în patru puncte pentru „reformarea ordinii mondiale”, notează Digi24, citând presa internațională. În paralel, liderii europeni au urmărit evoluțiile de la un summit organizat la Berlin „în semn de solidaritate cu Ucraina”, pe fondul îngrijorărilor legate de apropierea afișată de Trump față de Putin și de faptul că europenii au fost ținuți la distanță de discuțiile marilor puteri. Trump ar fi ridicat, în discuția cu europenii, tema ajutorului financiar „de miliarde de euro” acordat Ucrainei, sugerând că statele ar putea economisi bani dacă războiul s-ar încheia, potrivit unor oficiali europeni citați de Politico și The Telegraph. Reacții: avertismente despre efectul de încurajare a Rusiei În Europa, liderii i-au transmis lui Trump că Putin „nu este prietenul nostru și nu va fi niciodată”, iar premierul danez Mette Frederiksen a spus, la reuniunea „Coaliției celor dispuși” de la Berlin, că liderul rus ar putea deveni „și mai îndrăzneț” după întâlnire. Contextul de securitate: amenințările lui Putin și atacul asupra podului din Crimeea Temerile europenilor au fost amplificate de declarațiile lui Putin după întâlnirea trilaterală. Liderul de la Kremlin a afirmat că Rusia va răspunde la atacurile asupra podului din Crimeea și a avertizat că reacția va fi „mult mai dureroasă” decât pagubele provocate podului. Armata ucraineană a confirmat că a lovit podul rutier și feroviar pentru a treia oară în această săptămână, potrivit Digi24. Putin a invocat și îngrijorări legate de posibilitatea desfășurării unor trupe europene în Ucraina și a acuzat Europa și Kievul că refuză „concesii” pentru încheierea războiului. Declarația comună și mizele economice: energie și instituții internaționale Cei trei lideri au emis o „declarație de pace” care include angajamente privind reformarea ONU, creșterea aprovizionării cu combustibili fosili, susținerea imunității oficialilor de stat în fața instanțelor internaționale și discuții despre prevenirea proliferării nucleare. În declarația comună, au convenit și că Curtea Penală Internațională (CPI) și „organisme similare” nu ar trebui să „abuzeze” de jurisdicție, iar Trump a descris CPI drept „scăpată de sub control”. Documentul mai menționează intenția de a asigura „fluxuri stabile de energie” și de a intensifica producția de produse petroliere rafinate, pe fondul scumpirii petrolului din acest an, în contextul războaielor menționate în articol. Ce urmează: incertitudine asupra poziției SUA și presiune pe capitalele europene Din informațiile prezentate, rămâne neclar dacă Trump a cerut explicit oprirea finanțării Ucrainei sau dacă discuția a vizat, mai general, costurile războiului și presiunea pentru un acord. Cert este că, pe fondul excluderii europenilor din discuțiile marilor puteri, orice semnal de reducere a sprijinului american sau de reorientare a responsabilității financiare poate crește presiunea asupra bugetelor europene și asupra coeziunii politice privind continuarea sprijinului pentru Kiev. Sursă secundară citată în material: The Independent . [...]

SUA testează o formulă de pace care condiționează securitatea Ucrainei de concesii teritoriale , potrivit Digi24 , care citează informații publicate de The Wall Street Journal, pe baza unor surse din cercuri diplomatice. Discuțiile ar fi avut loc în întâlniri cu ușile închise, inclusiv într-o reuniune de șase ore în Florida, cu participarea unor oficiali ucraineni și a reprezentanților Marii Britanii, Franței și Germaniei. Inițiativa ar fi fost promovată în ultimele luni de emisarii speciali ai președintelui SUA, Steve Witkoff și Jared Kushner, care ar fi abordat de mai multe ori ideea aderării Ucrainei la NATO „în schimbul unor concesii teritoriale” față de Rusia, relatează WSJ, potrivit The Moscow Times. Două scenarii discutate la Washington, potrivit surselor WSJ Conform surselor citate, SUA ar lua în calcul două variante pentru încetarea războiului: Scenariul 1: Ucraina își retrage trupele și renunță la pretențiile asupra părții din Donbas aflate încă sub controlul său, iar în schimb ar obține statut de membru cu drepturi depline în NATO . Scenariul 2: „Înghețarea” operațiunilor militare pe linia frontului și acordarea unor garanții de securitate pentru Kiev printr-un tratat internațional la care să participe SUA și aliații europeni, fără aderarea Ucrainei la NATO . Potrivit materialului, Kushner ar fi discutat ideea săptămâna trecută în întâlniri la Abu Dhabi, unde a fost prezentă și delegația rusă, și la Dublin, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski și cu oficiali europeni. Miza: garanții de tip Articolul 5 și reacția Moscovei Cu o zi înainte de publicarea informațiilor, Kushner a declarat că SUA ar fi convins Kremlinul că garanțiile pentru Ucraina trebuie să se bazeze pe principiul Articolului 5 din Tratatul NATO (apărare colectivă). În replică, adjunctul șefului Ministerului rus de Externe, Serghei Riabkov , a spus că pentru Moscova aderarea Ucrainei la NATO este „inacceptabilă”. „Aș dori să spun că până și ideea unei formule pentru o cvasiaderare a Ucrainei la NATO, precum și căutarea unui fel de – între ghilimele – «soluție creativă» în acest domeniu, reprezintă o opțiune inacceptabilă pentru noi.” Poziția Kievului: fără cedări, dar cu posibilă dezbatere publică La mijlocul lunii noiembrie, Zelenski a confirmat că SUA l-au întrebat dacă este dispus să se retragă din Donbas în schimbul aderării la NATO. Potrivit Digi24, liderul ucrainean a spus că Kievul nu intenționează să cedeze teritorii , dar a adăugat că tema ar putea ajunge în dezbatere publică dacă SUA și alți membri NATO ar confirma propunerea Washingtonului. În același timp, surse citate de WSJ susțin că, la negocierile de la Abu Dhabi, reprezentanții ruși ar fi cerut direct Kievului să renunțe la intenția de a adera la NATO. The New York Times a relatat anterior că Rusia ar condiționa un acord și de retragerea NATO la granițele din 1997 și de neimplicarea Ucrainei în politica comună de apărare a Alianței. Informațiile despre scenariile discutate provin din surse diplomatice citate de WSJ, iar detaliile nu sunt confirmate public de părțile implicate în materialul preluat de Digi24. [...]