Știri
Știri din categoria Apărare
Comisia Europeană alocă 50 de milioane de euro pentru operaționalizarea hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră, un proiect inițiat de România împreună cu Bulgaria și integrat între timp în strategia UE, potrivit HotNews, care relatează declarațiile comune ale președintelui Nicușor Dan și ale Ursulei von der Leyen de la Palatul Cotroceni.
Finanțarea anunțată vine pe fondul intensificării incidentelor de securitate în regiune și are ca miză creșterea capacității de supraveghere și reacție în Marea Neagră, o zonă descrisă de cei doi oficiali drept critică atât pentru securitatea Europei, cât și pentru rutele comerciale și securitatea energetică.
Președintele Nicușor Dan a indicat hubul de securitate la Marea Neagră drept „punctul concret, important” al discuțiilor, subliniind că proiectul trebuie „concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul Uniunii Europene”.
Ursula von der Leyen a spus că ideea a fost deja inclusă în strategiile europene și a anunțat un acord cu România și Bulgaria pentru accelerarea activității, „cu un calendar pentru finalizare” și 50 de milioane de euro alocați.
În declarațiile de la Cotroceni, Nicușor Dan a legat securitatea Mării Negre de comerțul global, de securitatea energetică a Europei și de perspectivele de reconstrucție a Ucrainei, argumentând că aceasta nu poate fi eficientă fără o mare sigură.
Șeful statului a enumerat incidente recente din regiune, de la incursiuni cu drone la sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, pe care le-a încadrat în spectrul „războiului hibrid”.
La rândul ei, Ursula von der Leyen a insistat pe menținerea libertății navigației și pe consolidarea supravegherii în Marea Neagră, inclusiv prin imagini satelitare, precum și pe întărirea securității în spațiul informațional, în contextul manipulării și interferențelor care pot însoți incidentele cu drone.
Pe lângă alocarea pentru hub, Ursula von der Leyen a anunțat o finanțare de 10 milioane de euro pentru operațiuni de căutare și salvare.
Tot în contextul consolidării apărării, președinta Comisiei Europene a menționat programul SAFE (program de achiziții în apărare) și a afirmat că România va primi „mai mult de 16 miliarde de euro”. În același cadru, ea a dat ca exemplu inițiativa comună privind producția de drone cu Ucraina, apreciind că este nevoie de mai multe proiecte similare.
După întâlnirea de la Cotroceni, Ursula von der Leyen urma să aibă o întrevedere și cu premierul Luca Niculescu, la Palatul Victoria, conform programului citat. Marți, ea urma să fie în Bulgaria, la Varna, pentru întâlniri la nivel înalt și o vizită la Academia Navală „Nikolai Babțarov”, iar ulterior agenda include participări la reuniuni internaționale în Turcia și Irlanda.
Recomandate
UE pune 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei) pe masă pentru securitatea la Marea Neagră , cu 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) destinate operaționalizării hub-ului de securitate maritimă dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și încă 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare, pe fondul intensificării incidentelor din regiune, potrivit Economedia . Anunțurile au fost făcute la București, după discuțiile dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și președintele României, Nicușor Dan, axate pe securitatea la Marea Neagră și răspunsul european la amenințări hibride. Finanțarea indică o trecere de la declarații politice la măsuri cu buget și calendar, într-un moment în care libertatea navigației este prezentată ca miză economică directă pentru UE, inclusiv pentru securitatea alimentară, pe lângă dimensiunea militară și de protecție a infrastructurii. Ce acoperă finanțarea: hub-ul și intervenția rapidă Pachetul anunțat include două componente distincte: 50 milioane euro (aprox. 250 milioane lei) pentru „operaționalizarea” hub-ului de securitate maritimă de la Marea Neagră, proiect dezvoltat împreună cu România și Bulgaria și integrat într-o strategie europeană; 10 milioane euro (aprox. 50 milioane lei) pentru operațiuni de căutare și salvare , în contextul creșterii incidentelor de securitate din zonă. Von der Leyen a legat explicit aceste măsuri de escaladarea recentă, menționând atacuri cu drone care au vizat nave comerciale și pierderi de vieți omenești în rândul marinarilor. De ce contează economic: navigație, comerț și energie În declarațiile comune, miza Mării Negre este descrisă și în termeni economici, nu doar de apărare. Nicușor Dan a argumentat că regiunea este relevantă pentru Europa prin: rolul în comerțul global (inclusiv perspectiva „coridorului de mijloc”); securitatea energetică a UE, cu referire la extracția viitoare din Marea Neagră și conexiunea cu zona Mării Caspice; legătura cu sprijinul pentru Ucraina și perspectiva reconstrucției. În același timp, von der Leyen a insistat că libertatea navigației în Marea Neagră trebuie „menținută și restaurată”, descriind ruta drept „vitală” pentru economia europeană și securitatea alimentară. Context operațional: amenințări hibride și supraveghere extinsă Cei doi oficiali au descris o paletă largă de riscuri: incursiuni cu drone, sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, încadrate ca elemente ale unui „război hibrid”. În acest context, von der Leyen a indicat că supravegherea în Marea Neagră ar urma să fie consolidată inclusiv prin imagini satelitare furnizate de Copernicus (programul UE de observare a Pământului) și prin măsuri de întărire a securității spațiului informațional, pe fondul manipulării și interferențelor. Legătura cu achizițiile de apărare: SAFE și rolul României În declarațiile sale, președinta Comisiei Europene a menționat și instrumente mai largi de finanțare pentru apărare, inclusiv programul SAFE (mecanism UE pentru achiziții în domeniul apărării), afirmând că România „va primi mai mult de 16 miliarde de euro”. Tot în acest registru, a indicat că România este un exemplu privind producția comună de drone cu Ucraina și că UE are proiecte de apărare de interes comun la care România participă. Ce urmează Pentru hub-ul de securitate maritimă, von der Leyen a spus că, „în acord cu România și Bulgaria”, activitatea va fi accelerată cu un calendar pentru finalizare și cu alocarea de 50 milioane euro . În paralel, finanțarea de 10 milioane euro pentru căutare și salvare este prezentată ca răspuns pentru intervenții rapide la incidentele din regiune. [...]
România și Republica Moldova intră, în premieră, într-o achiziție militară comună finanțată european prin instrumentul SAFE , cu miză dublă: întărirea capabilităților de apărare și mutarea unei părți din producție în România, potrivit Mediafax . Acordul a fost prezentat luni, la Palatul Victoria, la ceremonia de semnare a documentelor prin care Ministerul Apărării din Republica Moldova devine partener în proiectul SAFE „Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți”. Premierul Luca Niculescu a descris demersul drept „un pas important al cooperării noastre militare și economice”. Ce presupune proiectul SAFE și de ce contează economic Proiectul „Platforme de transport auto multifuncționale, pe roți” este inclus în planul de investiții al României pentru industria de apărare și beneficiază de finanțare prin instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE). Premierul a susținut că proiectul are o componentă economică directă, prin localizarea unor activități în România: producția platformelor IVECO în România; integrarea și testarea finală în România. În declarațiile sale, Niculescu a legat această componentă de obiectivele Guvernului privind investițiile și crearea de locuri de muncă, fără a oferi însă cifre despre valoarea proiectului sau numărul de posturi vizate. Context operațional: cooperare pe fondul incidentelor cu drone În același cadru, premierul a invocat intensificarea incidentelor cu drone care ar fi încălcat spațiul aerian al României și Republicii Moldova, menționând că cele două guverne au obiective comune legate de securitatea cetățenilor și protejarea teritoriului. Niculescu a mai spus că Bucureștiul și Chișinăul discută și despre dezvoltarea unor programe comune anti-dronă, pe fondul situațiilor din nord-estul României, unde sistemele radar ale Ministerului Apărării Naționale ar fi detectat drone intrate fără autorizație în spațiul aerian național. Ce urmează Potrivit premierului, detaliile tehnice și pașii următori ai proiectului ar urma să fie prezentate de miniștrii de resort. Materialul citat nu include un calendar de implementare, costuri sau termene pentru livrarea platformelor. [...]
Administrația Trump lansează o strategie federală coordonată împotriva dronelor necontrolate , cu măsuri care vizează direct operarea spațiului aerian și siguranța aviației civile, potrivit The Jerusalem Post . Planul este prezentat ca un efort interinstituțional care reunește mai multe departamente și agenții federale. Strategia este descrisă ca o inițiativă comună între Departamentele Transporturilor, Apărării, Securității Interne, Energiei și Justiției, cu obiectivul de a accelera dezvoltarea și utilizarea de „contramăsuri” (tehnologii și proceduri de neutralizare) împotriva amenințărilor reprezentate de drone. În declarațiile citate, secretarul american al Transporturilor, Sean P. Duffy, a pus accentul pe coordonarea între instituții pentru protejarea publicului care zboară, iar administratorul Federal Aviation Administration (FAA) , Bryan Bedford, a indicat că acordul urmărește un proces „consistent” astfel încât tehnologiile anti-dronă să poată fi folosite fără a compromite siguranța aviației. Ce măsuri operaționale sunt menționate Strategia se concentrează, conform publicației, pe două direcții concrete: implementarea unei serii de „restricții temporare de zbor” de-a lungul graniței sudice a SUA; finalizarea evaluării de siguranță pentru sistemul anti-dronă cu laser de mare energie al Departamentului Apărării. Secretarul Apărării, Pete Heghseth, a afirmat că pe granița sudică au fost demonstrate capabilități de apărare anti-dronă de „nouă generație”, inclusiv lasere de mare energie, care pot fi desfășurate rapid și „în siguranță” alături de aviația civilă. Context: laser anti-dronă în rețeaua de protecție de la Mar-a-Lago Materialul notează că anunțul vine la o zi după ce surse de securitate au confirmat desfășurarea unui sistem laser de nivel militar ca parte a rețelei de apărare aeriană care protejează domeniul Mar-a-Lago al președintelui Donald Trump. Oficiali din North American Aerospace Defense Command (NORAD) și US Northern Command au confirmat pentru The War Zone că au fost desfășurate capabilități anti-dronă și de apărare aeriană în jurul Mar-a-Lago, la solicitarea US Secret Service, invocând un mediu de securitate „accentuat”, fără a oferi detalii operaționale. Sistemul menționat este AeroVironment LOCUST , descris ca un laser de mare energie proiectat să detecteze, să urmărească și să dezactiveze amenințări aeriene din categoriile Group 1 până la Group 3, folosind tehnologie cu energie dirijată (directed energy). Conform descrierii, poate fi instalat fix sau mobil, transportat pe palet ori montat pe un vehicul. [...]
Aproximativ 2.800 de militari din 11 țări intră într-un exercițiu care testează logistica unei posibile forțe de menținere a păcii în Ucraina , un scenariu care ar putea schimba direct cererea de transport, aprovizionare și sprijin militar în regiune, potrivit Digi24 . Exercițiul, organizat în principal în Polonia, simulează desfășurarea unei forțe multinaționale ce ar urma să contribuie la menținerea păcii după încheierea războiului. Miza operațională este testarea capacității de a susține o prezență multinațională „în teren” după o eventuală încetare a focului negociată cu succes, într-un context în care Rusia avertizează că ar considera orice desfășurare de trupe străine pe teritoriul ucrainean drept o intervenție militară. Ce se testează concret: trupe, provizii și sprijin logistic Exercițiul este coordonat de Franța și Regatul Unit și poartă numele „ Koalicja 2026 ” („Coaliția 2026”). Polonia este principala țară gazdă, iar activitățile sunt programate să se desfășoare până pe 22 noiembrie. Conform informațiilor citate, scenariul vizează în special: simularea desfășurării de trupe; transportul de provizii, inclusiv alimente și combustibil. Cine participă și cu ce contribuții În total, participă militari din 11 țări. Pentru câteva state sunt menționate și contribuții punctuale: Germania : Bundeswehrul ar urma să participe cu aproximativ 10 ofițeri de comandă, aeronave de realimentare în zbor și sprijin logistic. Regatul Unit : intenționează să desfășoare circa 300 de militari și mai multe avioane de luptă. Franța : va contribui cu aproximativ 1.000 de soldați, plus sisteme de apărare împotriva dronelor și drone de supraveghere cu rază scurtă de acțiune. Celelalte țări participante sunt Belgia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia, Spania și Suedia. În paralel, este menționat că aproximativ 35 de țări fac parte din „Coaliția Voinței”. Context: „Coaliția Voinței” și reacția Rusiei „Coaliția Voinței” a fost formată la începutul anului 2025 pentru a sprijini Ucraina, iar decizia de a înființa o forță multinațională a fost luată ulterior, în decembrie, la un summit privind Ucraina desfășurat la Berlin. Pe fondul acestor pregătiri, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova , a transmis că o eventuală desfășurare de trupe în Ucraina ar fi considerată o „intervenție militară de facto” și ar crea „amenințări suplimentare” la adresa securității Rusiei. Ucraina se apără împotriva invaziei la scară largă a Rusiei de mai bine de patru ani și jumătate, iar exercițiul din Polonia indică faptul că unele state europene își pregătesc deja, la nivel practic, opțiuni de implementare pentru un scenariu post-conflict — cu accent pe mobilitate, aprovizionare și coordonare multinațională. [...]
O analiză ucraineană indică faptul că „Geran-5 K5-K” folosește componente electronice străine , ceea ce poate complica eforturile de control al exporturilor și de limitare a capacității Rusiei de a produce și moderniza astfel de sisteme, potrivit Digi24 . Direcția Generală de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina (GUR) a publicat pe portalul War&Sanctions rezultatele unei analize a structurii dronei „Geran-5 K5-K”, inclusiv o listă cu „aproape o sută” de componente electronice de producție străină. Informațiile provin din examinarea unui exemplar care ar fi căzut aproape intact într-un câmp din Ucraina, din motive neprecizate. Ce schimbă „K5-K” în utilizarea operațională Potrivit serviciului de presă al GUR, trupele ruse ar fi început să folosească la începutul toamnei o nouă versiune a „Geran-5” pentru atacuri asupra orașelor ucrainene. Din perspectiva schemei aerodinamice și a caracteristicilor tactico-tehnice, aparatul ar putea fi încadrat deja în categoria rachetelor cu aripi de dimensiuni reduse. GUR descrie noua variantă drept mai compactă decât predecesoarea: lungimea fuselajului ar fi scăzut de la 6,5 la 4 metri, iar anvergura aripilor de la 3,2 la 3 metri. În același timp, ar fi fost îmbunătățite caracteristicile aerodinamice ale fuselajului pentru creșterea vitezei și a altitudinii de zbor. În datele prezentate de GUR, altitudinea maximă de zbor ar fi crescut de la 5 la 6 km, iar viteza de croazieră ar depăși 450 km/h, cu posibilitatea de a atinge până la 1000 km/h în anumite manevre. Autonomia ar fi rămas la 1000 km, iar masa încărcăturii de luptă la 90 kg. Încărcătură termobarică și electronica de la bord În eșantionul analizat, cercetătorii ucraineni spun că au identificat o încărcătură termobarică de tip TBBCH-90. La nivel de avionică (ansamblul de sisteme electronice de bord), GUR afirmă că „K5-K” este similar cu ultimele versiuni ale unei alte drone cu reacție, „Geran-4 Seeker”. Lista de echipamente menționată include, între altele: controler de zbor, sistem de navigație inerțial SADRA Seeker cu modulul MOX, o copie localizată a antenei CRP Harxon GI-006 cu 16 elemente, un tracker și un modem mesh (rețea de comunicații în care nodurile se pot conecta între ele). Totodată, ar fi fost găsit un nou bloc al sistemului de corelație opto-electronic „Susanin”, pe care GUR spune că îl identificase anterior și în dronele „Geran-4”. Conform descrierii, sistemul compară imaginile de la senzor cu o imagine de referință stocată în memoria unui microcomputer, pentru verificarea conformității traseului cu traiectoria prestabilită; în modelul analizat, în locul senzorilor optici ar fi fost folosită o cameră cu dublă bandă. GUR mai notează utilizarea microcomputerului „Coke Pi”, descris ca echivalent chinezesc al Raspberry Pi, care ar procesa imaginile și le-ar compara cu cele de referință, fiind montat într-o carcasă din plastic cu marcaj specific. De ce contează: presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe controlul exporturilor Elementul cu impact direct ține de lanțul de aprovizionare: identificarea de către GUR a unui număr mare de componente electronice străine sugerează că producția și modernizarea acestor sisteme depind, cel puțin parțial, de accesul la tehnologie din afara Rusiei. În practică, astfel de constatări pot alimenta măsuri de monitorizare și restricționare a exporturilor de componente cu utilizare duală (civilă și militară), deși materialul citat nu detaliază ce țări sau companii ar fi implicate. [...]
SUA pregătesc extinderea blocadei asupra Iranului la rutele terestre , printr-un grup de lucru care ar urma să vizeze traficul de arme și fluxurile de venituri ilegale, potrivit HotNews . Miza, din perspectiva Washingtonului, este să reducă resursele financiare ale Iranului și capacitatea acestuia de a-și reface industria de armament, într-un context de sancțiuni economice deja severe și de blocaj maritim asupra porturilor iraniene. Ce vrea să facă armata americană și cum ar funcționa Armata americană spune că intenționează să înființeze un grup de lucru cu scopul de a bloca rutele terestre care duc în Iran, pe care, potrivit acesteia, sunt transportate arme și mărfuri ilegale. Informația este transmisă de AFP, citată de publicație. Șeful Comandamentului Militar American pentru Orientul Mijlociu (Centcom), Brad Cooper , a declarat într-un comunicat publicat sâmbătă pe X că activitatea grupului „va limita și mai mult capacitatea Iranului de a finanța terorismul, de a reconstrui fabrici de armament și de a-și reaproviziona forțele armate”. Echipa ar urma să fie formată din 20 de membri civili și militari, cu sediul în Florida, și să colaboreze cu agenții guvernamentale pentru a „împiedica tranzitul” prin frontierele terestre ale Iranului și prin Marea Caspică al: sistemelor de armament de ultimă generație; tehnologiilor cu dublă utilizare (care pot avea atât utilizări civile, cât și militare); materialelor supuse sancțiunilor; fluxurilor de venituri ilegale. Contextul economic: sancțiuni, blocaj maritim și exporturi de țiței Statele Unite impun deja sancțiuni economice severe asupra Iranului și, în paralel, supun porturile iraniene unui blocaj maritim, în cadrul conflictului care le opune Iranului, declanșat în februarie de atacurile israeliano-americane asupra țării. Potrivit Centcom, blocarea porturilor iraniene ar fi „împiedicat Iranul să exporte țiței în valoare de peste 25 de miliarde de dolari” (aprox. 115 miliarde lei). În luna august, Washingtonul anunțase că urmărește „asfixierea” economiei iraniene, ca răspuns la blocarea de către Iran a strâmtorii Ormuz , descrisă ca strategică, unde Iranul „atacă în mod regulat navele” care încearcă să o traverseze fără autorizare. Reacția Iranului: „Nu vor reuși niciodată” Iranul a reacționat imediat prin vocea purtătorului de cuvânt al Gărzii Revoluției, Hossein Mohebi, citat de agenția de presă Fars. Acesta a susținut că proiectul „va eșua” și nu va provoca „prăbușirea” economiei iraniene. „Statele Unite nu vor reuși niciodată să impună blocada economică pe care încearcă să o pună în aplicare (…) sub diverse denumiri și prin diferite planuri” Mohebi a mai afirmat că Statele Unite sunt „incapabile să blocheze” căile de comunicație dintre Iran și vecinii săi. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile În acest stadiu, anunțul vizează înființarea și mandatul grupului de lucru, nu o listă de măsuri concrete deja aplicate la frontierele terestre. Dacă inițiativa va fi implementată, ea ar extinde presiunea economică și operațională asupra Iranului dincolo de zona maritimă, prin încercarea de a controla și rutele terestre și fluxurile asociate acestora. [...]
