Știri
Știri din categoria Externe
Administrația SUA susține că până la 5.000 de cubanezi luptă de partea Rusiei în Ucraina, potrivit unei informări a Departamentului de Stat către Congres, relatată de Meduza. Miza, din perspectiva Washingtonului, este una de politică externă și reglementare: argumentul privind prezența combatanților cubanezi este folosit pentru a justifica și întări presiunea asupra Havanei, inclusiv în dosare sensibile precum embargoul american.
Informația apare într-un document al Departamentului de Stat citat de Axios, conform căruia Cuba ar fi trimis „până la cinci mii” de luptători în Rusia pentru a participa la războiul împotriva Ucrainei și ar oferi, de asemenea, „sprijin diplomatic și politic” Moscovei.
Departamentul de Stat afirmă că guvernul cubanez a permis în mod conștient, a facilitat sau a „ușurat selectiv” trimiterea militarilor cubanezi în Rusia, chiar dacă, oficial, nu s-ar fi ocupat direct de acest proces. În același document, cetățenii cubanezi sunt descriși drept „unul dintre cele mai mari grupuri identificabile” de combatanți străini care sprijină operațiunile militare ale Rusiei în Ucraina.
„Regimul cubanez nu a reușit să-și protejeze cetățenii de a fi folosiți ca pioni în războiul dintre Rusia și Ucraina”, a declarat un reprezentant al Departamentului de Stat, potrivit Axios.
Axios notează că, în octombrie 2025, Departamentul de Stat a invocat prezența combatanților cubanezi în război pentru a obține sprijinul altor state împotriva unei rezoluții ONU care ar fi putut duce la ridicarea embargoului american asupra Cubei.
Potrivit materialului, recrutarea de către Rusia a cubanezilor pentru războiul cu Ucraina a devenit cunoscută în 2023. Ulterior, guvernul Cubei a anunțat destructurarea unei rețele de trafic de persoane și deschiderea a nouă dosare penale împotriva a 40 de acuzați implicați în recrutare. Departamentul de Stat susține însă că „sistemul judiciar netransparent al regimului face aceste afirmații neverificabile”.
Meduza mai relatează că, de la începutul lui 2026, Casa Albă a intensificat presiunea asupra Cubei și a introdus, „de facto”, o blocadă a livrărilor de combustibil pe mare, ceea ce ar fi dus la o criză energetică severă și pene de curent pe scară largă pe insulă. În același context, Donald Trump a declarat în repetate rânduri că guvernul cubanez are „probleme mari” și că SUA ar fi pregătite pentru o „preluare prietenoasă”, iar administrația sa urmărește, între altele, îndepărtarea de la putere a președintelui cubanez Miguel Díaz-Canel.
Recomandate
Blocarea internetului în Rusia erodează sprijinul intern pentru Kremlin , iar costul politic al măsurilor de control crește pe măsură ce afectează direct viața de zi cu zi a populației, susține opozantul Boris Nadejdin într-un interviu citat de Digi24 . Nadejdin, fost candidat la președinție, afirmă că sistemul autoritar construit de Vladimir Putin „își pierde stabilitatea” și că, odată cu această degradare, „probabilitatea de a face greșeli crește”. Declarațiile au fost făcute miercuri pentru EFE și sunt preluate de Agerpres, potrivit articolului. De ce contează: controlul digital lovește „aproape pe toată lumea” În evaluarea opozantului, cea mai gravă eroare recentă a lui Putin ar fi fost blocarea internetului, despre care spune că a dus la „cea mai mare scădere a popularității” liderului rus din ultimul deceniu. Spre deosebire de război, care ar afecta direct „1%” dintre ruși, întreruperea sau încetinirea conexiunii la internet are efecte „practic asupra tuturor”, de la angajați la studenți. Nadejdin mai susține că măsura a produs o reacție rară în politica rusă: toate grupurile parlamentare, cu excepția partidului pro-Kremlin „ Rusia Unită ”, s-ar fi pronunțat împotriva blocării internetului. În plus, potrivit lui, până și „patrioții Z” – susținători fără rezerve ai războiului – ar fi fost indignați. Semne de tensiune în aparat: represiune extinsă și arestări frecvente O altă dovadă a „degradării” sistemului, în versiunea lui Nadejdin, este extinderea represiunii către nivelul local și regional. El afirmă că represiunea „vizează acum tot mai mult primarii și figuri din guvernele regionale și ministerele federale” și susține că arestările de viceguvernatori sau primari ar avea loc zilnic. Totodată, el spune că deplasările sale în regiuni ar confirma o deteriorare a situației din țară și o scădere a încrederii în guvern. Războiul din Ucraina, sursă majoră de iritare și presiune socială Nadejdin indică drept principal motiv de nemulțumire „interminabila operațiune militară specială” din Ucraina, despre care afirmă că a depășit 1.500 de zile de lupte. El susține că „două treimi” din populație își dorește încheierea conflictului „într-un fel sau altul”, în timp ce continuarea acțiunilor militare ar fi susținută de „25%”. În acest context, el pledează pentru înghețarea ostilităților pe actuala linie a frontului și amânarea discuției privind statutul juridic al Donbasului. Ce urmează: miza alegerilor și scenariul unei tranziții pașnice Opozantul spune că speră să participe la alegerile parlamentare din septembrie, după ce comisia electorală i-a interzis să candideze împotriva lui Putin la prezidențialele din 2024, deși afirmă că strânsese semnăturile necesare și că intenția de vot în favoarea sa ajunsese la 15%. Nadejdin susține că o schimbare în Rusia ar fi posibilă și cu Putin președinte, dar adaugă că, pe un orizont de „cinci sau zece ani”, nu vede șanse ca sistemul să rămână neschimbat. În același timp, el spune că urmărește o tranziție pașnică, prin „alegeri corecte”, și respinge ideea unei prăbușiri de tip 1917 sau 1991. [...]
China a transmis că va sprijini Cuba împotriva „diplomației coercitive” a SUA , într-un mesaj care menține tensiunea geopolitică în jurul insulei și consolidează linia Beijingului de contestare a presiunilor americane, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută miercuri de purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun , în cadrul unei conferințe de presă. El a afirmat că Beijingul „se opune ferm diplomației coercitive” și că va sprijini Cuba în „păstrarea suveranității sale naționale” și în „rezistența sa la ingerințele străine”. În relatarea citată de Agerpres, informația este atribuită agenției AFP . Materialul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că detaliile suplimentare despre contextul exact al „presiunilor și amenințărilor persistente” invocate nu sunt accesibile din textul public disponibil. [...]
Regatul Unit își crește sprijinul militar pentru Ucraina printr-un pachet care combină finanțare de sute de milioane de lire și o livrare record de drone, într-o mișcare cu impact direct asupra capacității de aprovizionare cu armament și asupra industriei britanice de apărare, potrivit Digi24 . Miercuri, la Washington, ministrul britanic de finanțe Rachel Reeves urmează să confirme un ajutor de 752 de milioane de lire sterline (1,02 miliarde de dolari, aprox. 4,7 miliarde lei) pentru Kiev, înaintea unei întâlniri cu premierul ucrainean Iulia Sviridenko. Suma este parte a unui împrumut de 3,36 miliarde de lire sterline și este destinată achiziției de armament, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune, sisteme de apărare antiaeriană și drone. 120.000 de drone, inclusiv modele cu rază lungă și capabilități maritime În paralel, la Berlin, ministrul britanic al apărării John Healey urmează să anunțe, în cadrul reuniunii Grupului de contact privind apărarea Ucrainei , „cel mai mare număr de drone” oferit vreodată de Regatul Unit Ucrainei: 120.000 de unități. Pachetul include, potrivit informațiilor din material: drone de atac cu rază lungă de acțiune; drone de recunoaștere; drone logistice; drone cu capabilități maritime. O parte importantă a livrărilor ar urma să fie acoperită de producția unor companii din Regatul Unit, ceea ce indică și o componentă operațională pentru industria britanică de apărare, prin comenzi și capacități de producție orientate către echipamente „testate în luptă”. Mesajul Londrei: finanțare pentru achiziții și presiune asupra Rusiei Rachel Reeves a legat sprijinul financiar de nevoia Ucrainei de a-și susține apărarea, iar John Healey a argumentat creșterea livrărilor de drone prin necesitatea de a întări capacitatea forțelor ucrainene de a riposta. „Această finanțare va ajuta la livrarea echipamentului militar de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra împotriva războiului neprovocat al Rusiei”, a declarat Reeves. „Această creștere semnificativă a numărului de drone testate în luptă va oferi forțelor ucrainene capacitatea de care au nevoie pentru a-și apăra poporul și pentru a riposta împotriva agresiunii rusești”, a declarat John Healey. Informațiile sunt prezentate de Digi24 pe baza relatării dpa, preluată de Agerpres. [...]
Rusia și Azerbaidjan au închis disputa privind compensațiile pentru doborârea accidentală a unui avion civil al Azerbaidjan Airlines , un pas cu impact direct asupra relațiilor bilaterale și asupra modului în care sunt gestionate consecințele unor incidente militare cu victime civile, potrivit HotNews . Ministerele de externe de la Moscova și Baku au anunțat, într-un comunicat comun, că au „soluționat” disputa generată de doborârea din eroare de către antiaeriana rusă — care acționa împotriva dronelor ucrainene — a unui Embraer 190. Aeronava s-a prăbușit în Kazahstan pe 25 decembrie 2024, iar 39 dintre cele 67 de persoane aflate la bord au murit. Potrivit comunicatului, cele două părți au rezolvat „problema compensațiilor”, descrisă drept unul dintre principalele puncte de dispută. Declarația include și condoleanțe pentru familiile victimelor și exprimă încrederea în dezvoltarea relațiilor bilaterale și în extinderea cooperării. Context: de la scuze la acceptarea plății compensațiilor Inițial, Rusia nu și-a recunoscut responsabilitatea și a prezentat doar scuze pentru „incidentul tragic” produs în spațiul său aerian (într-un articol anterior HotNews: aici ). Ulterior, în octombrie anul trecut, Vladimir Putin i-a promis președintelui azer Ilham Aliev că Rusia va plăti compensațiile necesare pentru doborârea avionului, care efectua un zbor de la Baku la Groznîi. Ce se știe despre incident Conform informațiilor din articol, avionul a fost lovit de două rachete antiaeriene rusești cu focoase de proximitate, lansate pentru a intercepta drone ucrainene. Avariat de exploziile produse în apropiere, aparatul s-a prăbușit lângă aeroportul din Aktau, în Kazahstan. Ilham Aliev a susținut în repetate rânduri că aeronava a fost lovită accidental de apărarea antiaeriană a Rusiei și a acuzat Moscova că a încercat să „mușamalizeze” rolul său în cele întâmplate (HotNews: aici ). [...]
Rusia a lovit barajul lacului de acumulare Pechenihy, infrastructură „critică” pentru Harkov , într-un atac combinat cu bombe aeriene ghidate și drone, potrivit Kyiv Post . Ținta – cel mai mare rezervor din regiunea Harkov – ridică miza operațională a loviturilor asupra infrastructurii cu rol direct în alimentarea cu apă și funcționarea orașului și a localităților din jur. Atacul a avut loc marți, 14 aprilie, când forțele ruse au lansat șase bombe aeriene ghidate asupra barajului din districtul Chuhuiv, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Syniehubov . Acesta a descris obiectivul ca fiind „critically important” pentru Harkov și zonele învecinate. În paralel, Rusia a folosit drone Molniya și Shahed împotriva orașului Harkov, iar apărarea antiaeriană ucraineană a răspuns atacului aerian, conform autorităților regionale. Informații limitate despre pagube, invocând motive de securitate Autoritățile nu au oferit imediat detalii despre avariile la baraj sau la infrastructura din jur, invocând considerente de securitate. Syniehubov a spus că evaluarea este în curs, iar echipele de intervenție sunt deja la fața locului. „Vom raporta distrugerile și consecințele mai târziu, ca să nu informăm inamicul.” Context: un obiectiv vizat și în trecut, cu rol logistic în 2022 Lovitura asupra barajului readuce în atenție riscurile asociate atacurilor asupra infrastructurii hidrotehnice, pe fondul precedentului creat de distrugerea barajului Kahovka în iunie 2023, eveniment care a provocat inundații majore și perturbări de durată ale alimentării cu apă și ale sistemelor de irigații în sudul Ucrainei. Barajul Pechenihy a mai fost vizat anterior: în 2022 a fost folosit ca rută de evacuare pentru civili („road of life”), iar ulterior a fost avariat într-un atac cu rachete. Statul Major General al Ucrainei a raportat în septembrie 2022 că forțele ruse au încercat să distrugă barajul, fără succes. Separat, un atac cu dronă a lovit un bloc de locuințe din Harkov, avariind un apartament și rănind o femeie, a mai spus guvernatorul. [...]
Italia împinge în discuțiile dintre aliați un model de garanții de tip Articolul 5 pentru Ucraina, fără aderare la NATO , o formulă care ar putea schimba arhitectura de securitate negociată pentru un viitor acord de pace, potrivit Kyiv Post . Propunerea, reluată de premierul italian Giorgia Meloni , vizează extinderea asupra Ucrainei a unor garanții inspirate din Articolul 5 al NATO (clauza de apărare colectivă), însă fără ca Kievul să primească statut de membru al alianței. Meloni a spus că inițiativa, primită inițial cu scepticism de unii parteneri, ar fi fost între timp inclusă în documente de lucru ale unui proiect de plan de pace discutat între aliați, conform agenției italiene ANSA, citată de publicație. Ce ar însemna, practic, „Articolul 5 fără aderare” În logica propunerii, un atac asupra Ucrainei ar declanșa un răspuns coordonat, similar mecanismului NATO în care un atac asupra unui stat este tratat ca un atac asupra tuturor. Meloni a susținut încă din martie 2025 că o astfel de protecție colectivă ar fi un factor de descurajare mai eficient și mai durabil decât trimiterea de trupe străine. „Trimiterea unor contingente militare nespecificate, fie britanice sau ale oricui altcuiva, este cea mai complexă și posibil cea mai puțin eficientă soluție”, a spus Meloni la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, pe 6 martie (citat redat de Kyiv Post). Tot atunci, ea a exclus posibilitatea ca trupe italiene să fie trimise în acest context. De ce contează: rezistență în rândul aliaților, mai ales în SUA Discuția revine într-un moment în care partenerii Ucrainei caută formule de securitate pe termen lung, în condițiile în care invazia la scară largă a Rusiei continuă. Ideea a întâmpinat opoziție din partea unor actori, inclusiv din SUA, unde președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării amploarea și obligațiile alianței, iar oficiali de rang înalt au exprimat în mod repetat rezerve privind relevanța NATO și împărțirea poverii între aliați, notează publicația. Italia afirmă că rămâne angajată în sprijinirea Ucrainei și în promovarea unui cadru de pace pe care Meloni îl descrie drept „durabil și credibil”. Publicația nu oferă un calendar sau detalii despre forma juridică a garanțiilor ori despre nivelul de consens între aliați în acest stadiu. [...]
