Știri
Știri din categoria Externe

China extinde războiul listelor negre cu SUA, lovind direct în exporturi și achiziții publice: Beijingul a anunțat sancțiuni și restricții care vizează zeci de companii americane, în special din apărare și aerospațial, într-o mișcare prezentată ca răspuns la măsurile Washingtonului, potrivit Mediafax.
Măsurile vin la o lună după vizita președintelui Donald Trump la Beijing, care a urmărit reducerea tensiunilor dintre cele două puteri. Autoritățile chineze le leagă de o „listă neagră” publicată de Departamentul Apărării al SUA, care include entități considerate „companii militare chineze” ce operează direct sau indirect în Statele Unite.
Beijingul a anunțat două seturi de măsuri cu impact operațional și de reglementare pentru companiile vizate:
Cu două săptămâni înainte, Pentagonul a publicat o listă actualizată cu zeci de entități considerate „companii militare chineze” care operează în SUA. Pe această listă au fost adăugați, între alții, Alibaba, Baidu și BYD, potrivit Le Figaro, citat de Mediafax.
Un purtător de cuvânt al Departamentului Comerțului din China a descris măsurile drept răspuns la „actul inacceptabil” al guvernului SUA de a adăuga noi entități pe așa-numita listă de „companii militare chineze”.
Prin combinarea restricțiilor la export pentru bunuri cu dublă utilizare cu interdicții în achiziții publice, China ridică miza într-o zonă sensibilă pentru lanțurile de aprovizionare și contractele din apărare și aerospațial. În același timp, anunțul arată că, în pofida contactelor diplomatice recente, disputa se mută tot mai mult în instrumente administrative care pot afecta direct operațiunile companiilor.
Recomandate

Rusia a cerut retragerea NATO la granițele din 1997, condiție care ar reduce prezența aliată inclusiv în România , potrivit Digi24 , care citează informații atribuite unor surse „bine informate” de Bloomberg . Propunerea ar fi fost pusă pe masă în discuțiile cu SUA despre Ucraina și ar viza, în mod direct, statele intrate în Alianță după 1997. Ce ar fi oferit Moscova și ce ar cere în schimb Conform surselor citate de Bloomberg, Rusia ar fi propus ca NATO să revină la configurația de dinaintea extinderilor de după 1997, iar în schimb Moscova și-ar retrage trupele din regiunea Kaliningrad. În același timp, emisarii speciali ai președintelui american, Steve Whitcoff și Jared Kushner, ar fi prezentat ideea aliaților europeni și ar fi insistat ca noile propuneri privind NATO și staționarea trupelor în Europa să fie analizate în cadrul eforturilor de oprire a războiului din Ucraina. În paralel, negociatorii americani ar fi întrebat Kievul dacă ar fi dispus să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România: „granițele din 1997” înseamnă retrageri din 16 state Materialul arată că o revenire la „granițele din 1997” ar presupune, cel puțin, retragerea trupelor și a armamentului NATO din jumătate dintre țările membre ale alianței — 16 din 32. Lista include: toți foștii membri ai Organizației Tratatului de la Varșovia; țările baltice; patru din cele șase republici ale fostei Iugoslavii; Albania, Finlanda și Suedia. România, care a aderat la NATO în 2004, este menționată ca fiind „direct vizată” de cererile lui Vladimir Putin . Calendarul discuțiilor și reacția europeană, potrivit surselor citate Se preconizează că Whitcoff și Kushner se vor întâlni cu oficiali ucraineni și europeni la Berlin, pe 19 noiembrie, pentru a discuta garanțiile de securitate postbelice pentru Kiev. Ulterior, atenția ar urma să se îndrepte către o nouă rundă de negocieri Rusia–Ucraina, cu medierea SUA, și către întâlniri cu participare europeană. În același timp, liderii UE ar fi respins propunerile americane, deși unii ar fi luat în calcul scenariul în care Ucraina, dacă acceptă, ar adera la NATO cu granițe modificate, potrivit surselor Bloomberg. Context: cereri similare înainte de invazia din 2022 și limita juridică invocată Digi24 notează că Moscova a impus condiții similare în decembrie 2021, cu câteva săptămâni înainte de invazia pe scară largă în Ucraina. În plus, sunt amintite informații atribuite ziarului The Telegraph despre solicitări privind renunțarea NATO la extinderea spre est și reducerea cooperării cu Ucraina și alte state post-sovietice, prezentate de delegația rusă drept „garanții de securitate”. În contrapunct, articolul indică faptul că statutul NATO, la articolul 10, consacră politica „ușilor deschise”, iar intervenția unei terțe părți în procesul de aderare nu este prevăzută. [...]

Criticile presei financiare internaționale pun sub semnul întrebării credibilitatea mesajului economic al Kremlinului la summitul APEC din China, unde Vladimir Putin a prezentat o imagine optimistă a economiei ruse, potrivit Mediafax . Bloomberg a catalogat declarațiile drept „fantezii”, iar Financial Times a relatat că, pe parcursul discursului, sala s-a golit vizibil. În analiza citată, Bloomberg contrazice afirmațiile liderului de la Kremlin și notează că Germania rămâne cea mai mare economie din Europa în termeni de PIB nominal, în timp ce economia Rusiei încetinește. Publicația indică și un contrast între retorica oficială și dinamica recentă a economiei. Pe partea de date, Mediafax menționează că, potrivit Rosstat, creșterea PIB-ului Rusiei în trimestrul al treilea a fost de 1% în termeni anuali, în scădere de la 1,3% în trimestrul al doilea, informație atribuită de articol canalului Nexta. În plus, în industria de rafinare a petrolului, volumul producției ar fi scăzut cu 18% în perioada iulie–septembrie, cea mai abruptă contracție trimestrială din 2020, conform aceleiași surse. Ce a susținut Putin și ce a omis, potrivit articolului Discursul, ținut miercuri, a inclus o listă de „succese” economice pe care Putin le-a prezentat drept argumente pentru reziliența Rusiei. Printre acestea, el a afirmat că Rusia ar ocupa primul loc în Europa ca dimensiune a economiei, că PIB-ul a crescut cu peste 10% și că inflația este „sub control”. În contrapondere, Mediafax consemnează că experții citați au remarcat absența unor teme sensibile din discurs, precum rafinăriile distruse, podul avariat din Crimeea și previziuni economice pesimiste asociate războiului din Ucraina. Miza economică a vizitei în China Potrivit articolului, Putin a venit la summit cu o delegație numeroasă, cu obiectivul de a atrage afaceri din Asia. În același context, este amintit că liderul rus a încercat anterior, fără succes, să ajungă la un acord cu Beijingul privind livrările de gaze pe o rută din Siberia. Summitul APEC din China, desfășurat miercuri și joi, include și o întâlnire între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, despre care articolul spune că este urmărită atent la nivel global. Oficial, discuțiile ar urma să vizeze economia și neproliferarea nucleară, însă experții citați anticipează că pot apărea și subiecte precum războaiele din Ucraina și Iran sau tensiunile economice. [...]

Întrevederea Takaichi–Putin readuce în discuție dosare cu miză economică și consulară , într-un moment în care relațiile Tokyo–Moscova s-au deteriorat recent, potrivit Agerpres . Premierul japonez Sanae Takaichi a avut o discuție cu președintele rus Vladimir Putin în marja summitului APEC de la Shenzhen. Întâlnirea a avut loc miercuri seară târziu, în timpul unui dineu, și a fost confirmată de un oficial al Ministerului japonez de Externe, citat de AFP, care a vorbit sub protecția anonimatului. Este prima discuție față în față între cei doi de la deteriorarea relațiilor bilaterale. Ce teme au fost ridicate: jurnalist reținut și active confiscate Conform presei locale japoneze, inclusiv postului public NHK, șefa guvernului nipon a prezentat „pozițiile Japoniei” pe mai multe subiecte, cu accent pe: detenția în Rusia a unui jurnalist japonez, arestat sub acuzații de spionaj; confiscarea recentă de către Moscova a activelor companiei Japan Tobacco . Ce urmează: menținerea canalelor de comunicare Aceleași informații indică faptul că discuția a durat aproximativ 30 de minute, iar cei doi lideri au convenit să păstreze comunicarea „la diferite niveluri”. Separat, deplasarea lui Takaichi la Shenzhen pentru APEC a fost și prima sa vizită în China după declarațiile de acum un an privind Taiwanul, care au afectat semnificativ relațiile cu Beijingul, mai notează Agerpres. [...]

Traficul pe Podul Kerci a fost suspendat temporar după un nou atac , într-un episod care menține sub presiune una dintre cele mai importante rute logistice și economice dintre Rusia și Crimeea ocupată, potrivit The War Zone . Șeful instalat de Rusia în Crimeea, Serghei Aksionov , a afirmat pe Telegram că „în urma unui nou atac asupra Podului Crimeei” circulația a fost oprită temporar, iar serviciile relevante sunt la fața locului și evaluează pagubele. Publicația notează că, până acum, autoritățile ucrainene nu au comentat oficial atacul, iar detaliile despre amploarea și rezultatele loviturii rămân neclare. De ce contează: riscul de întrerupere a unei artere-cheie pentru aprovizionare Miza operațională este legată de faptul că Podul Kerci funcționează ca rută majoră de logistică pentru armata rusă și, în același timp, ca „linie de viață” economică pentru peninsula Crimeea ocupată. Conform informațiilor din articol, loviturile recente au afectat deja serios podul, iar obiectivul Ucrainei ar fi să scoată din funcțiune și componenta feroviară, ceea ce ar întrerupe complet conexiunea vitală dintre Rusia și Crimeea. Ce se știe despre atacurile din ultimele zile Materialul descrie o succesiune accelerată de lovituri: cel mai recent atac a avut loc la două zile după ce o porțiune mare a deschiderii podului a fost distrusă într-un atac „complex” cu rachete și drone; operațiunea de marți a scos din funcțiune segmentul rutier, însă segmentul feroviar a rămas în picioare; în pofida avariilor, trenurile ar fi continuat să circule, deși partea rămasă a fost lovită „două nopți” la rând și este vizibil afectată. Publicația mai notează că acesta este al treilea atac asupra podului în patru zile. Ce urmează și ce nu este confirmat The War Zone subliniază că amploarea pagubelor din cel mai recent atac nu este încă stabilită și că încearcă să obțină informații suplimentare, inclusiv de la biroul președintelui Volodîmîr Zelenski, Serviciul de Securitate al Ucrainei și Comandamentul pentru Sisteme Fără Pilot. În același context, articolul amintește că Zelenski a descris loviturile ca parte a unei operațiuni etapizate, desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, și le-a prezentat drept represalii pentru atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice și a altor obiective din Ucraina. Publicația avertizează, totodată, că noi valuri de atacuri asupra podului ar putea urma. [...]

România își ridică nivelul de reprezentare la reuniunea de la Berlin , după ce președintele Nicușor Dan a decis să participe personal la „ Coaliția de Voință ”, în contextul în care la discuții vor fi prezenți și emisari ai fostului președinte american Donald Trump, potrivit HotNews . Reuniunea are loc joi, la Berlin, în formatul în care liderii europeni discută sprijinul pentru Ucraina și condițiile unei păci „juste și durabile” între Rusia și Ucraina. Inițial, România ar fi urmat să fie reprezentată de premierul Luca Niculescu, însă, potrivit unor surse guvernamentale citate de publicație, deplasarea acestuia a fost anulată. De ce s-a schimbat decizia Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, decizia a fost luată „în urmă cu scurt timp” la Palatul Cotroceni , după ce Administrația Prezidențială a fost informată că la reuniune vor participa și Jared Kushner și Steve Witkoff, descriși ca emisari ai lui Donald Trump. În acest context, la Berlin ar urma să existe discuții despre modul în care vor fi abordate următoarele contacte cu Rusia privind războiul din Ucraina. Publicația notează că participarea președintelui la astfel de reuniuni este „cutuma”. Mesajul anunțat de Cotroceni: securitatea Europei și Marea Neagră Administrația Prezidențială a confirmat oficial participarea printr-un comunicat de presă. Conform acestuia, Nicușor Dan va susține că un acord de pace trebuie să țină cont de „interesele legitime de securitate ale Europei”, cu accent pe statele expuse, inclusiv România, și că o pace durabilă presupune „restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”. Totodată, președintele va transmite că Rusiei „nu i se poate permite” să influențeze deciziile de securitate și politică externă ale țărilor din regiune. Context: ultimele discuții înaintea unei noi runde de negocieri Discuțiile de la Berlin sunt prezentate ca ultimele înaintea unei noi întâlniri între reprezentanții Kremlinului și cei ai Ucrainei, mediată de Statele Unite, la care ar urma să participe și reprezentanți ai marilor puteri europene, ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai NATO. Separat, materialul menționează că liderii Chinei și Rusiei s-au întâlnit la Shenzhen în marja APEC și că este programată o întâlnire la care ar urma să participe și Donald Trump, informație atribuită agenției France Presse. [...]

Vladimir Putin a prezentat Asia-Pacific drept noul centru al economiei globale și a susținut că sancțiunile occidentale nu mai funcționează , într-un discurs adresat oamenilor de afaceri la forumul APEC din Shenzhen, potrivit HotNews . Liderul de la Kremlin a descris evoluția drept o „schimbare tectonică”, afirmând că regiunea Asia-Pacific a devenit „principalul nucleu industrial și tehnologic al planetei”. În același timp, a legat această transformare de apariția unei ordini internaționale „mai echilibrate” și a criticat încercările unor puteri de a limita dezvoltarea competitorilor prin restricții economice. Mesajul economic: Asia-Pacific, greutate majoră în PIB și comerț Putin a susținut că economiile țărilor prezente la forum reprezintă peste 60% din PIB-ul mondial și 50% din comerțul internațional de mărfuri. În lectura sa, statele asiatice în curs de dezvoltare ar fi trecut de la rolul de „fabrică a lumii” — cu producție de asamblare pentru companii occidentale — la poziția de „lideri ai dezvoltării globale” și motoare ale inovației tehnologice. Sancțiunile și UE: eficacitate contestată și pierdere de competitivitate În același discurs, Putin a afirmat că sancțiunile și taxele vamale pot afecta dezvoltarea, dar „nu sunt capabile să oprească complet creșterea sau să distrugă economiile”, invocând drept exemplu încercările „eșuate” de a izola Rusia după invazia din Ucraina (conflict pe care nu l-a menționat direct). El a mai susținut că Uniunea Europeană își pierde competitivitatea industrială din cauza restricțiilor împotriva Moscovei și a renunțării la aprovizionarea cu energie din Rusia, în timp ce presiunea externă ar fi accelerat transformarea economiei ruse. În acest context, Putin a afirmat că ponderea dolarului și a euro în plățile pentru exporturile rusești a scăzut de la 85% în 2021 la 9% „în prezent”. Ce urmează: stimulente interne și discuții la vârf Putin a spus că Rusia este dispusă să împărtășească expertiză în domenii precum inteligența artificială, serviciile digitale și comunicațiile prin satelit. Totodată, a anunțat intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie, a unui regim de stimulente pentru investiții în Extremul Orient rus și în regiunea arctică. Separat, el și-a exprimat așteptarea ca o reuniune trilaterală programată pentru joi, cu președintele chinez Xi Jinping și președintele american Donald Trump, să ajute la soluționarea divergențelor prin dialog. [...]