Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Sud semnalează o posibilă schimbare de strategie SUA față de Coreea de Nord, după ce președintele sud-coreean Lee Jae-myung spune că i-a transmis lui Donald Trump că sancțiunile și presiunile asupra Phenianului au devenit „ineficiente”, pe fondul sprijinului primit de regimul nord-coreean din Rusia, potrivit Mediafax.
Lee a afirmat că Trump ar vrea acum să se concentreze pe „problema nord-coreeană”, mesaj venit după ce liderul american a încheiat un memorandum de înțelegere cu Iranul, care ar urma să pună capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conform AFP, citată de publicație.
Președintele sud-coreean a susținut că eficacitatea sancțiunilor a scăzut din cauza cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia, în contextul războiului din Ucraina. În acest cadru, Lee a apreciat că orice sprijin venit de la Moscova, chiar și limitat, este „de mare beneficiu” pentru Phenian.
Duminică, Donald Trump a publicat pe rețelele de socializare o fotografie în care apare alături de Kim Jong-un, realizată la întâlnirea din Singapore din 2018, la scurt timp după anunțarea unui acord cu Iranul. Gestul a alimentat speculațiile că administrația Trump și-ar putea îndrepta atenția către Coreea de Nord, stat care deține arme nucleare, notează aceeași sursă.
Trump și Lee s-au întâlnit la cină la Évian în această săptămână, unde au discutat despre rivalitatea de lungă durată dintre cele două Corei. Lee a spus că au avut „conversații aprofundate despre pacea în Peninsula Coreeană” și despre relațiile Coreea–SUA, în privința cărora ar fi existat „progrese semnificative”.
Coreea de Sud și Coreea de Nord rămân, tehnic, în război, după ce conflictul din 1950–1953 s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace, iar cele două state sunt separate de o zonă demilitarizată.
Recomandate
Donald Trump reia ideea că războiul din Ucraina ar fi putut fi încheiat rapid, sugerând o eroare tactică a Rusiei cu efect direct asupra duratei conflictului , potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat Axios , președintele SUA afirmă că forțele ruse ar fi putut ajunge la Kiev „în trei ore”, dar ar fi pierdut avantajul inițial după ce un general ar fi deviat tancurile de pe autostradă pe teren agricol, unde au rămas blocate în noroi. Trump susține că, la începutul războiului, Rusia avea „sute de tancuri” care înaintau spre Kiev pe o autostradă de beton, „foarte bună, solidă”, care ar fi permis un avans rapid. În relatarea sa, schimbarea rutei a fost decisivă: ploi „record” ar fi transformat câmpurile în noroi, iar vehiculele ar fi rămas imobilizate, oferind Ucrainei timp să riposteze. Ce „greșeală” indică Trump și cum leagă episodul de sprijinul militar pentru Ucraina În interviu, Trump afirmă că tancurile rusești blocate ar fi fost ulterior distruse de forțele ucrainene cu rachete antitanc Javelin, pe care spune că SUA le-au furnizat Kievului în timpul mandatului său, înainte de declanșarea războiului. „Aveau un general, care cel mai probabil nu mai este acum printre noi, care a decis ca în loc să meargă direct la Kiev și să pună capăt războiului din prima zi, să se deplaseze pe teren agricol și prin noroi.” Poziționarea politică: „nu sunt drăguț cu Rusia” Trump respinge ideea că ar fi indulgent cu Moscova și spune că a avut o linie dură atât față de Rusia, cât și față de China, argumentând că această abordare i-ar fi adus respectul celor două puteri. „Se spune că mă port foarte drăguț cu Rusia. Nu sunt drăguț cu Rusia. Am fost foarte dur cu Rusia și China, mai dur decât oricine altcineva și de aceea, acei oameni mă respectă.” Declarațiile sunt prezentate de Digi24 ca parte a interviului acordat Axios; materialul nu include reacții din partea Rusiei sau Ucrainei la aceste afirmații. [...]
Negocierile SUA–Iran riscă să legitimeze actuala putere de la Teheran, în pofida semnalelor publice despre „schimbare de regim” , iar această ambiguitate poate influența direct condițiile unui eventual acord și costurile politice ale lui, potrivit unei analize din The Jerusalem Post . Textul pornește de la discursul lui Donald Trump din noaptea de 28 februarie, când a anunțat lovituri militare împotriva Iranului și a transmis un mesaj direct către iranieni, sugerând că „ora libertății” lor ar fi „aproape” și îndemnându-i să preia guvernarea după încheierea bombardamentelor. Autorul notează că o astfel de formulare a fost ieșită din tiparul obișnuit al președinților americani și a creat așteptarea unei rupturi politice la Teheran. De ce contează: „regim nou” în discurs, represiune veche în fapte Analiza susține că, în ciuda unor declarații recente ale lui Trump, nu există indicii că în Iran ar fi avut loc o schimbare reală de regim. La summitul G7, întrebat dacă uciderea propriilor cetățeni de către regimul iranian îi afectează disponibilitatea de a urmări un acord, Trump a răspuns într-o formulare pe care autorul o consideră neobișnuită, vorbind despre „primul și al doilea regim” și sugerând că represiunea ar fi fost „mult mai severă” înainte decât „acum”. În contrapunct, sunt invocate raportări despre intensificarea execuțiilor după 28 februarie: pe 2 iunie, contul Amnesty International de pe X/Twitter a publicat o grilă cu 41 de persoane descrise ca protestatari executați din motive politice de la începutul războiului, în urma unor procese-spectacol în instanțe revoluționare; pe 8 iunie, Center for Human Rights in Iran a raportat execuții „într-un ritm fără precedent în ultimele decenii” și o grevă a foamei săptămânală în 56 de închisori; pe 16 iunie, Iran International a relatat încă două execuții, ale unor persoane arestate la protestele din ianuarie și acuzate de „război împotriva lui Dumnezeu”, însoțite de publicarea unor „mărturisiri” obținute forțat. Autorul rezumă această discrepanță prin ideea că, dacă execuțiile continuă și se accelerează, prezentarea situației ca fiind mai „blândă” sau ca aparținând unui „regim” diferit devine greu de susținut. Actorul-cheie invocat: Mohammad Bagher Ghalibaf Un punct central al articolului este rolul lui Mohammad Bagher Ghalibaf, președintele Parlamentului iranian, descris ca figură proeminentă în negocieri. Analiza îl prezintă drept un exponent al aparatului de represiune, cu un traseu legat de reprimarea protestelor din 1999, de Mișcarea Verde din 2009 și de protestele din ianuarie 2026, despre care autorul afirmă că au fost reprimate violent. Concluzia editorială este că menținerea la putere a unor astfel de persoane ar contrazice mesajul inițial transmis iranienilor pe 28 februarie și ar transforma eventualul acord într-o continuitate a abordărilor anterioare: folosirea populației ca pârghie de negociere, fără o schimbare politică reală la Teheran. Ce urmează, potrivit analizei Textul avansează două explicații posibile pentru declarațiile publice ale lui Trump: fie sunt o manevră diplomatică pentru a facilita un acord, fie președintele ar fi fost convins că a avut loc o „schimbare de regim” de facto, prin eliminarea unor lideri militari, ceea ce ar fi modificat structura de putere. Autorul nu oferă dovezi concludente pentru niciuna dintre variante și tratează această incertitudine ca element de risc: dacă negocierile se încheie cu actualii lideri consolidându-și poziția, atunci promisiunea de „ultimă șansă” pentru iranieni rămâne, în esență, neîndeplinită. [...]
Atacul cu drone asupra unei rafinării din Tiumen arată că infrastructura petrolieră a Rusiei rămâne expusă chiar și la mii de kilometri de front , un risc cu potențial de perturbare operațională în lanțul de producție și rafinare, potrivit G4Media . Ucraina a lansat sâmbătă un atac cu drone asupra regiunii siberiene Tiumen, la aproximativ 2.000 de kilometri de graniță, au transmis autoritățile locale ruse, informație preluată de Agerpres din agențiile EFE și dpa. Guvernatorul regional Alexander Moor a susținut că atacul asupra rafinăriei din Tiumen „a fost respins”, iar serviciile de urgență intervin în zona unde au căzut fragmente din dronele doborâte. Oficialul rus a mai afirmat că, potrivit datelor preliminare, nu au existat răniți în rândul lucrătorilor, însă angajații au fost evacuați preventiv. Ce indică incidentul pentru sectorul energetic Dincolo de bilanțul imediat, episodul subliniază presiunea constantă asupra infrastructurii energetice ruse, rafinăriile fiind descrise ca ținte „predilecte” ale atacurilor ucrainene, în cadrul unei tactici de război asimetric. În același context, sursa notează că drone ucrainene au reușit în această săptămână să lovească inclusiv o rafinărie la Moscova, unde au izbucnit incendii masive. Reacția autorităților ruse și limitările de informație Potrivit materialului, canalele rusești de pe Telegram nu au publicat imagini ale atacului, pe fondul interdicției de a posta pe rețelele sociale urmările loviturilor cu drone ucrainene. Autoritățile ruse au emis și o alertă de risc de atacuri cu drone în regiunile învecinate Kurgan, Celiabinsk și Sverdlovsk. Totodată, ele au susținut că sâmbătă, între orele 7:00 și 14:00, au fost doborâte 57 de drone ucrainene, după ce în noaptea precedentă ar fi fost doborâte încă 287 de drone lansate asupra unor ținte din diferite regiuni ale Rusiei. Aceste cifre nu pot fi verificate independent din informațiile prezentate în articol. [...]
Avertismentul lui Zelenski indică un risc imediat de întreruperi operaționale în Ucraina , pe fondul pregătirilor Rusiei pentru „un nou atac de amploare”, potrivit Mediafax . În mesajul său video de sâmbătă seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut populației să fie atentă la alertele de raid aerian „în această seară și în următoarele ore”, afirmând că Rusia s-a pregătit pentru un atac masiv și îndemnând oamenii să se protejeze. „În această seară și în următoarele ore, trebuie să fim deosebit de atenți la alertele de raid aerian. Rușii s-au pregătit pentru un nou atac de amploare. Vă rog, aveți grijă de voi.” Contextul: escaladare după atacuri cu drone asupra Moscovei Potrivit Kyiv Independent (citat de Mediafax), avertismentul vine la câteva zile după ce Ucraina a lansat două atacuri cu drone împotriva Moscovei într-o singură săptămână, iar Kremlinul a promis represalii. În urma acestor atacuri, o rafinărie de petrol din Moscova a fost avariată, ceea ce ar fi agravat criza de combustibil la nivel național, conform aceleiași surse. Zelenski a mai spus că atacul asupra Moscovei a fost un „răspuns just” la atacurile rusești recente, care ar fi provocat pagube pe scară largă la situri culturale și istorice, inclusiv la Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Kiev-Pecerska , sit UNESCO. Semnalul operațional: ținte legate de capacitatea de luptă În același context, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a amenințat pe 18 iunie cu noi atacuri asupra „țintelor de care depinde direct eficacitatea combativă a forțelor armate ucrainene”, potrivit informațiilor redate de Mediafax. [...]
Donald Trump a relansat ideea ca SUA să poată percepe taxe de tranzit în Strâmtoarea Hormuz , într-un moment în care acordul de încetare a focului care ar trebui să mențină ruta deschisă pare să se fragilizeze, potrivit Al Jazeera . Miza este una economică directă: prin strâmtoare trec aproape 20% din petrolul și gazele naturale la nivel global, iar orice blocaj sau incertitudine se transmite rapid în costuri mai mari la energie și în lanțurile de aprovizionare. Într-o postare de sâmbătă după-amiază pe Truth Social , Trump a susținut că „nu vor exista taxe” pentru trecerea prin Hormuz timp de 60 de zile, pe durata perioadei de încetare a focului, și nici după expirarea acesteia — „cu excepția cazului în care sunt impuse de și pentru Statele Unite ale Americii”. Mesajul vine pe fondul unui memorandum de înțelegere (MOU) semnat recent, pe care publicația îl descrie ca dând semne că „se destramă”. De ce contează: Hormuz, un punct de presiune pentru energie și agricultură Strâmtoarea Hormuz este un punct critic al comerțului global: pe lângă petrol și gaze, pe aici ar trece și aproximativ 30% din comerțul mondial cu îngrășăminte, notează Al Jazeera. Închiderea strâmtorii a dus la scumpiri ale combustibililor și a pus presiune pe sectoare agricole din mai multe regiuni. În războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului pe 28 februarie, Iranul a folosit strâmtoarea ca pârghie, închizând ruta pentru trafic, potrivit aceleiași surse. Memorandumul de miercuri ar fi trebuit să permită redeschiderea pentru o perioadă interimară de 60 de zile, timp în care Iranului i se interzice să perceapă taxe de trecere. Acordul, contestat în teren: Iran anunță închidere, SUA neagă Sâmbătă, comandamentul militar comun al Iranului a declarat că a închis Strâmtoarea Hormuz, invocând o „încălcare clară” a angajamentelor din memorandum. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a negat informația și a susținut că traficul continuă să circule. Al Jazeera mai arată că SUA răspunsese anterior „strangulării” strâmtorii de către Iran prin impunerea unei blocade navale asupra porturilor iraniene din zonă, blocadă care ar fi fost ridicată prin termenii memorandumului de miercuri. Documentul a oprit și luptele pe alte fronturi ale conflictului regional, inclusiv în Liban, însă nu a fost gândit ca un acord pe termen lung, ci ca bază pentru negocieri, inclusiv asupra programului nuclear iranian. Taxele după 60 de zile: spațiu de interpretare și un posibil precedent Un element-cheie este că memorandumul nu ar preciza că nu pot fi colectate taxe după expirarea perioadei de 60 de zile. Înainte de război, trecerea prin strâmtoare nu era taxată, iar Trump declarase într-un interviu pentru The New York Times că ruta ar trebui să rămână „permanent fără taxe”, însă postarea de sâmbătă sugerează o schimbare de poziție, prin reluarea ideii ca SUA să poată impune taxe, în timp ce Iranului i s-ar interzice. Trump a justificat posibilitatea unei taxe americane ca o compensare pentru „serviciile” SUA, descrise drept rol de „înger păzitor” pentru țările din Orientul Mijlociu și pentru „rambursarea costurilor”. Al Jazeera notează și că Trump folosise recent un limbaj similar, sugerând că SUA ar putea deveni „gardianul Orientului Mijlociu” în schimbul a 20% din veniturile regiunii. Publicația precizează că nu există indicii că planurile lui Trump ar fi fost prezentate oficial țărilor din regiune, multe dintre ele încercând să păstreze un echilibru în relațiile atât cu SUA, cât și cu Iranul. Ce urmează: negocieri în Elveția, dar cu riscuri pe frontul din Liban Discuții suplimentare sunt așteptate în următoarele săptămâni, însă negocierile sunt puse „în pericol” de operațiunile militare israeliene în Liban, care ar putea încălca memorandumul de încetare a focului, potrivit Al Jazeera. Iranul a susținut că închiderea de sâmbătă a strâmtorii a fost determinată de noi atacuri israeliene în sudul Libanului, soldate cu zeci de morți după anunțarea încetării focului. Pakistan, descris ca mediator important între SUA și Iran, a anunțat că discuțiile de follow-up ar urma să înceapă duminică în Elveția. Departamentul Federal elvețian al Afacerilor Externe a confirmat că o delegație iraniană condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și ministrul de Externe Abbas Araghchi a ajuns deja. Din partea SUA sunt așteptați Jared Kushner, emisarul special Steve Witkoff și vicepreședintele JD Vance, care a plecat spre Elveția sâmbătă seara. [...]
Rusia a decis deportarea rapidă a 24 de filipinezi reținuți fără acuzații , după o intervenție directă la nivel prezidențial, potrivit Mediafax . Cazul arată cum dosarele de imigrație pot fi deblocate prin canal diplomatic, într-un context regional sensibil, în care Filipine este aliat-cheie al SUA în Asia. Cei 24 de filipinezi au fost reținuți „timp de luni de zile” într-un oraș siberian, fără acuzații, iar autoritățile de la Manila spun că eliberarea a venit la scurt timp după ce președintele Ferdinand Marcos Jr. și-a exprimat îngrijorarea într-o discuție cu Vladimir Putin , la Kazan. Potrivit Departamentului de Afaceri Externe din Manila, oamenii urmau să ajungă duminică dimineața la Manila cu două zboruri, primul grup fiind întâmpinat de secretarul filipinez de externe, Theresa Lazaro, care l-a însoțit pe Marcos la discuțiile cu Putin. Informațiile sunt atribuite de Mediafax agenției AP. Ce se știe despre motivul reținerii Marcos a declarat că filipinezii erau reținuți de aproximativ nouă luni în Irkutsk, în sud-estul Siberiei, fără ca Filipine să aibă informații suplimentare despre starea lor. Oficialii filipinezi au invocat rapoarte potrivit cărora aceștia ar fi putut: să fie victime ale recrutării ilegale; să fi fost reținuți din cauza unor posibile încălcări ale legilor ruse privind imigrația. Putin i-ar fi spus lui Marcos că nu era la curent cu situația, dar a promis că o va verifica. Ulterior, delegația filipineză a fost notificată că persoanele vor fi deportate imediat înapoi la Manila. Context diplomatic: ASEAN , Rusia și votul la ONU Întâlnirea Marcos–Putin a avut loc în marja summitului de la Kazan, organizat cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a relațiilor diplomatice dintre ASEAN și Rusia. Marcos deține în prezent președinția rotativă a ASEAN, bloc descris în material ca având 11 națiuni. În același timp, Filipine este menționată ca aliat-cheie al Statelor Unite în Asia, prin tratat, și ca stat care s-a numărat printre membrii ASEAN ce au votat pentru o rezoluție a Adunării Generale a ONU care condamnă invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. Potrivit ambasadorului Filipinelor la Moscova, Igor Bailen, aproximativ 15.000 de filipinezi trăiesc și muncesc în Rusia. [...]
