Știri
Știri din categoria Externe
Coreea de Sud semnalează o posibilă schimbare de strategie SUA față de Coreea de Nord, după ce președintele sud-coreean Lee Jae-myung spune că i-a transmis lui Donald Trump că sancțiunile și presiunile asupra Phenianului au devenit „ineficiente”, pe fondul sprijinului primit de regimul nord-coreean din Rusia, potrivit Mediafax.
Lee a afirmat că Trump ar vrea acum să se concentreze pe „problema nord-coreeană”, mesaj venit după ce liderul american a încheiat un memorandum de înțelegere cu Iranul, care ar urma să pună capăt conflictului din Orientul Mijlociu, conform AFP, citată de publicație.
Președintele sud-coreean a susținut că eficacitatea sancțiunilor a scăzut din cauza cooperării militare dintre Coreea de Nord și Rusia, în contextul războiului din Ucraina. În acest cadru, Lee a apreciat că orice sprijin venit de la Moscova, chiar și limitat, este „de mare beneficiu” pentru Phenian.
Duminică, Donald Trump a publicat pe rețelele de socializare o fotografie în care apare alături de Kim Jong-un, realizată la întâlnirea din Singapore din 2018, la scurt timp după anunțarea unui acord cu Iranul. Gestul a alimentat speculațiile că administrația Trump și-ar putea îndrepta atenția către Coreea de Nord, stat care deține arme nucleare, notează aceeași sursă.
Trump și Lee s-au întâlnit la cină la Évian în această săptămână, unde au discutat despre rivalitatea de lungă durată dintre cele două Corei. Lee a spus că au avut „conversații aprofundate despre pacea în Peninsula Coreeană” și despre relațiile Coreea–SUA, în privința cărora ar fi existat „progrese semnificative”.
Coreea de Sud și Coreea de Nord rămân, tehnic, în război, după ce conflictul din 1950–1953 s-a încheiat printr-un armistițiu, nu printr-un tratat de pace, iar cele două state sunt separate de o zonă demilitarizată.
Recomandate
O eventuală reluare a dialogului SUA–Coreea de Nord ar putea tensiona alianțele din Asia , dacă administrația Trump ar accepta concesii care să ocolească obiectivul denuclearizării, cu efecte directe asupra arhitecturii de securitate regionale, potrivit Digi24 , care citează o analiză Reuters. Eșecul suferit de Donald Trump în alegerile intermediare din SUA ar putea să-l împingă să caute un „succes” de politică externă în ultimii doi ani de mandat, iar Asia este văzută de analiști drept zona în care ar avea mai multă marjă de manevră, în condițiile în care dosarele Ucraina și Iran nu au produs încă progrese semnificative. De ce contează: riscul de fractură între Washington, Seul și Tokyo Miza, potrivit analiștilor citați, este că o relansare a negocierilor cu Phenianul ar putea veni cu presiuni pentru concesii americane care să irite aliații regionali. Coreea de Sud și Japonia se opun oricărei înțelegeri care ar lăsa deoparte denuclearizarea, iar oficiali din cele două țări se tem că ar putea fi „excluși” dacă Washingtonul ar negocia direct cu Kim Jong Un, cu un acord tacit al Beijingului și al Moscovei. Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha Womans din Seul, avertizează că un summit care ar evita tema denuclearizării ar submina descurajarea (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu represalii) și ar alimenta tensiuni politice între SUA, Coreea de Sud și Japonia. Context: de ce Phenianul are mai puține motive să răspundă Trump s-a întâlnit de trei ori cu Kim în primul mandat, însă summitul din 2019 s-a încheiat fără acord, pe fondul divergențelor privind programul nuclear nord-coreean și ridicarea sancțiunilor. Între timp, potrivit materialului, Coreea de Nord și-a extins arsenalul nuclear și de rachete , iar relațiile sale cu Rusia și China sunt descrise ca fiind la cel mai bun nivel din ultimii ani, ceea ce reduce stimulentele pentru negocieri. Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, a transmis că dialogul rămâne o cale către pace, dar că Phenianul nu vede acum necesitatea negocierilor și a denunțat „politica ostilă” a Washingtonului. În același timp, Kim Jong Un a indicat anterior că ar fi dispus la discuții dacă SUA ar renunța la cererea ca Nordul să abandoneze armele nucleare — o linie roșie pentru Seul și Tokyo. Semnalul care ar schimba jocul: acceptarea statutului nuclear al Coreei de Nord Trump a descris Coreea de Nord drept o putere nucleară, statut pe care aliații din regiune și din Occident refuză să-l recunoască. Profesorul Kazuhiro Maeshima, de la Universitatea Sophia din Japonia, spune că dacă discuțiile ar duce la acceptarea de către Washington a acestui statut, „contextul de securitate din Asia s-ar schimba radical”, numind scenariul „o situație gravă”. În paralel, materialul notează că arsenalul nord-coreean este acum mai avansat decât în perioada 2018–2019, incluzând mai multe arme și rachete, vehicule hipersonice planante, o flotă în creștere de nave de război și submarine moderne, precum și capacități îmbunătățite privind dronele. Ce urmează și ce limite există Chiar dacă Trump ar reuși să-l readucă pe Kim la masa negocierilor, analiștii citați sugerează că ar putea fi nevoie de oferte mai mari decât o relaxare parțială a sancțiunilor. În plus, orice concesii ar putea întâmpina obstacole interne, inclusiv din partea unui Congres controlat de democrați, și ar fi afectate de orizontul limitat al mandatului. Stephen Biegun, fost secretar de stat adjunct care a condus negocierile cu Coreea de Nord în primul mandat Trump, apreciază că Phenianul are în prezent puține avantaje și chiar posibile dezavantaje dintr-o astfel de întâlnire. [...]
Volodîmîr Zelenski avertizează că un posibil acord de securitate Rusia–Europa ar putea fi periculos , în contextul în care, potrivit CNN , președintele SUA Donald Trump ar fi „plutit” ideea unui nou cadru de securitate. Într-o discuție de vineri cu jurnalistul CNN Jake Tapper, președintele ucrainean a spus că nu cunoaște toate detaliile despre potențialul nou „cadru de securitate” menționat, dar a avertizat că un aranjament între Rusia și Europa ar putea avea consecințe riscante. Ce spune Zelenski și de ce contează Mesajul lui Zelenski indică o preocupare directă legată de arhitectura de securitate europeană în eventualitatea unor negocieri de pace pentru Ucraina: dacă un acord ar fi construit fără clarificări și garanții, acesta ar putea crea vulnerabilități pentru regiune și pentru Kiev. În materialul CNN nu sunt prezentate detalii suplimentare despre conținutul cadrului de securitate invocat și nici despre parametrii unui posibil acord Rusia–Europa, iar Zelenski afirmă explicit că nu știe toate detaliile. [...]
Kremlinul transmite că linia Moscovei privind Ucraina nu depinde de alegerile din SUA , iar mesajul vine după ce republicanii președintelui Donald Trump au pierdut controlul asupra ambelor camere ale Congresului, potrivit Digi24 . Reacția indică o încercare de a separa politica externă rusă de schimbările de la Washington, în timp ce Moscova își păstrează discursul despre negocieri și „eforturi pentru pace”. Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a spus că Rusia speră ca Donald Trump „să își continue eforturile pentru pace” și după alegerile de la jumătatea mandatului. El a afirmat că Trump „rămâne în funcție” și a evitat să comenteze dacă noua configurație a Congresului ar putea bloca demersurile Casei Albe, catalogând subiectul drept „o chestiune internă a Americii”. Tot Peskov a susținut că „o nouă rundă de negocieri trilaterale” ar urma să aibă loc „în curând” și a invocat, în același context, demersurile primei doamne a SUA, Melania Trump, pe care le-a descris drept un succes. Mesajul de continuitate: „ne vom continua activitatea” Separat, viceministrul rus de Externe Serghei Riabkov a declarat că Moscova așteaptă rezultatele finale ale alegerilor și a afirmat că abordarea conducerii Partidului Democrat față de relațiile cu Rusia este „extrem de negativă”, potrivit agenției ruse de stat RIA, citată de News.ro. Riabkov a insistat că politica Rusiei față de Ucraina nu va fi influențată de rezultatul scrutinului din SUA: „Linia noastră de principiu și consecventă privind Ucraina – precum și politica noastră externă în general – nu se bazează pe considerente pe termen scurt și, firește, nu depinde de fluctuațiile barometrului politic din alte țări. Ne vom continua activitatea în conformitate cu directivele președintelui Federației Ruse.” Contextul politic din SUA Alegerile intermediare din SUA au avut loc marți și s-au încheiat, potrivit proiecțiilor posturilor de televiziune americane citate de Digi24, cu pierderea controlului asupra ambelor camere ale Congresului de către republicanii președintelui Donald Trump. Scrutinul a vizat toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și aproximativ o treime dintre locurile din Senat, iar rezultatul este relevant pentru ultimii doi ani ai mandatului lui Trump, deoarece schimbă raportul de forțe din Congres. [...]
Donald Trump pregătește remanieri în Cabinet după eșecul republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului , semnalând o posibilă schimbare de direcție în administrație într-un moment de presiune politică internă, potrivit Digi24 . Președintele SUA a spus, într-un interviu acordat CBS News (care urmează să fie difuzat duminică, în emisiunea „60 Minutes”), că intenționează să facă „câteva” schimbări și a răspuns afirmativ când a fost întrebat dacă va concedia persoane. Trump a evitat însă să indice nume. „Îmi iubesc Cabinetul. Cred că membrii săi sunt buni, dar probabil voi face câteva schimbări. Nu vreau să spun despre cine este vorba.” Prima schimbare anunțată: șefia de cabinet În aceeași zi, Trump a anunțat că o înlocuiește pe Susie Wiles cu Stephen Miller, descris ca un susținător loial și cunoscut pentru poziții radicale, care a fost anterior consilier principal și a coordonat agenda lui Trump în domeniul imigrației. Digi24 notează că, ulterior, Trump le-a spus jurnaliștilor că plecarea șefei de cabinet „nu are legătură cu alegerile”. „Pur și simplu a venit momentul. Uneori faci schimbări.” Mesaj de continuitate la Apărare, în ciuda criticilor interne Întrebat dacă mai are încredere în secretarul Apărării, Pete Hegseth — pe care unii republicani îl consideră responsabil pentru rezultatele slabe ale partidului — Trump a răspuns că are încredere în el. „Da. Uitați, am câștigat două războaie”. De ce contează Semnalul de remaniere, venit imediat după înfrângerea electorală a Partidului Republican, indică o recalibrare a echipei de la vârful administrației și o încercare de a gestiona consecințele politice ale rezultatului. În perioada următoare, rămâne de urmărit dacă Trump va anunța și alte schimbări în Cabinet și ce portofolii vor fi vizate. [...]
Ucraina avertizează că Rusia pregătește lovituri asupra infrastructurii energetice și a podurilor , un scenariu care ar putea amplifica riscurile operaționale pentru alimentarea cu electricitate și transport înaintea unei întâlniri Ucraina–SUA–Rusia programate săptămâna viitoare la Abu Dhabi , potrivit G4Media . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că are „informații” despre un atac aerian rusesc planificat care ar viza „infrastructura civilă și energetică” și podurile, inclusiv cele peste râul Nipru, în contextul în care urmează discuții la Abu Dhabi. În discursul său zilnic, Zelenski a detaliat țintele pe care Kievul le consideră expuse: sectorul energetic; podurile peste Nipru; infrastructura civilă. „Avem informaţii care indică faptul că se pregăteşte un nou atac împotriva sectorului energetic, împotriva podurilor noastre peste râul Nipru şi împotriva infrastructurii civile.” Ce răspuns anunță Kievul Zelenski a mai afirmat că a discutat cu responsabilii pentru atacurile aeriene ucrainene cu rază lungă și a transmis că Ucraina va reacționa. „Rusia va primi răspunsul nostru.” Întâlnirea dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia este menționată ca fiind programată săptămâna viitoare la Abu Dhabi, însă materialul nu oferă detalii despre agenda sau formatul discuțiilor. [...]
Ordinul lui Donald Trump care declară Biroul Oval „monument național” ridică semne de întrebare privind forța juridică și limitele de aplicare , întrucât un succesor ar putea, în principiu, să-l revoce sau să-l conteste în instanță, potrivit Libertatea , care citează BBC. Măsura este prezentată ca o încercare de a bloca „orice schimbare semnificativă” care ar afecta structura istorică sau caracterul arhitectural al încăperii, fără să interzică redecorarea sau modificările operaționale necesare. Trump a susținut public că Biroul Oval nu ar trebui „atins” pentru a fi schimbat de „oameni proști”, în contextul în care fiecare președinte a avut, tradițional, libertatea de a reamenaja spațiul. Ce restricționează, concret, ordinul Din informațiile prezentate, ordinul nu oprește schimbările de decor sau mobilier, dar trasează o linie la intervențiile care ar afecta elementele considerate istorice sau arhitecturale. În același timp, documentul cere ca Biroul Oval să fie inclus în administrarea Serviciului Parcurilor Naționale, „într-un mod” care să protejeze caracterul istoric și integritatea arhitecturală, precum și asocierea cu Președinția. Terenul Casei Albe are deja statut de Monument Istoric Național, însă ordinul adaugă o protecție specifică pentru Biroul Oval, care, în forma cunoscută astăzi, datează din anii 1930, când a fost amenajat la inițiativa președintelui Franklin D. Roosevelt. De ce este contestată decizia Experți în conservarea patrimoniului au acuzat ipocrizie, pe fondul altor proiecte atribuite administrației Trump. Avocatul Greg Werkheiser, citat de BBC, a spus că ordinul este „ipocrit” și „lipsit de sens din punct de vedere legal”, invocând, între altele, proiecte controversate și planuri blocate temporar de un judecător federal. În articol este menționat și faptul că ordinul a fost semnat la câteva luni după ce Trump ar fi inițiat un proiect criticat de demolare a Aripii de Est a Casei Albe, fără aprobarea Congresului, pentru a construi o nouă sală de bal, ceea ce a alimentat discuția despre respectarea legislației și prioritățile de conservare. Ce urmează și cât poate dura efectul ordinului Rămâne neclar dacă ordinul va rezista în timp. Libertatea notează că majoritatea ordinelor executive pot fi revocate de un succesor sau contestate în instanță. Ca precedent, este amintit faptul că Trump a redus în 2017 suprafața a două teritorii desemnate anterior drept monumente naționale în Utah, o decizie contestată intens, dar care, potrivit materialului, nu a fost încă anulată prin litigiu. [...]
