Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea incidentelor aeriene la granița UE crește riscul operațional pentru Republica Moldova, după ce cinci aparate – trei rachete și două drone – au explodat la sol, iar autoritățile de la Chișinău l-au convocat de urgență pe ambasadorul Federației Ruse, potrivit Economica.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău a avertizat asupra „consecințelor grave” ale evenimentelor de sâmbătă, arătând că atacurile „au pus în pericol viaţa şi securitatea cetăţenilor moldoveni şi au provocat incendii şi pagube materiale”. În acest context, autoritățile au cerut Federaţiei Ruse să respecte suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova și să prevină repetarea unor incidente similare.
Cronologia prezentată de autorități indică o activitate militară intensă deasupra Republicii Moldova. În dimineața zilei de sâmbătă, Serviciul Operații Aeriene al armatei a stabilit inițial că spațiul aerian a fost survolat de cinci aparate de zbor fără pilot. Ulterior, Ministerul Apărării a precizat că, dintre cele cinci aparate care au explodat la sol, trei erau rachete și două drone.
Fragmente ale aparatelor au fost depistate în apropierea mai multor sate. În aceeași zi, armata a mai anunțat că sistemele de supraveghere au identificat și un al șaselea zbor neautorizat.
Incidentul are loc la doar două zile după o convocare anterioară la MAE, pe fondul unor încălcări similare. La 1 octombrie, MAE l-a convocat pe ambasadorul Oleg Ozerov pentru a-i înmâna o notă de protest, după ce trei încălcări ale spațiului aerian fuseseră înregistrate pe 30 septembrie.
În nota oficială transmisă sâmbătă, MAE condamnă ferm „încălcarea gravă a suveranităţii Republicii Moldova” și solicită oficial Federației Ruse să oprească imediat acțiunile agresive.
Recomandate
Chișinăul a convocat din nou ambasadorul Rusiei după survolări neautorizate care au provocat pagube , într-un episod ce ridică presiunea pe securitatea operațională a Republicii Moldova și pe capacitatea ei de monitorizare a spațiului aerian, potrivit Agerpres . Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău l-a convocat pe ambasadorul Federației Ruse, Oleg Ozerov , și i-a înmânat o notă de protest, după ce sâmbătă cinci aparate de zbor au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova și au explodat în apropierea unor localități. Informația este relatată de agenția de presă Moldpres, citată de Agerpres. MAE a calificat incidentul drept grav, susținând că a pus în pericol viața și securitatea cetățenilor și că a provocat incendii și pagube materiale. Ministerul a cerut Federației Ruse să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și să prevină repetarea unor astfel de situații. Ce s-a întâmplat, potrivit autorităților moldovene În dimineața zilei de sâmbătă, Serviciul Operații Aeriene al armatei a stabilit că spațiul aerian al Republicii Moldova a fost survolat de cinci aparate de zbor fără pilot. Ulterior, Ministerul Apărării a precizat că dintre cele cinci aparate care au explodat la sol, trei erau rachete și două drone. Fragmente ale aparatelor de zbor au fost depistate în apropierea mai multor localități. În aceeași zi, armata a anunțat că sistemele sale de supraveghere au identificat și un al șaselea zbor neautorizat. Repetarea incidentelor și escaladarea răspunsului diplomatic Convocarea ambasadorului are loc la doar două zile după o convocare anterioară, pe fondul unor încălcări repetate ale spațiului aerian. La 1 octombrie, MAE i-a înmânat lui Oleg Ozerov o notă de protest după trei încălcări produse la 30 septembrie. În nota transmisă atunci, MAE a condamnat „o încălcare gravă a suveranității Republicii Moldova”, despre care a spus că a pus în pericol direct viața cetățenilor, și a cerut Federației Ruse să oprească acțiunile care pun în pericol Republica Moldova. [...]
Republica Moldova pregătește o reformă administrativ-teritorială care reduce de la 32 la 3 nivelul regional , cu obiectivul declarat de a tăia birocrația și costurile de funcționare, iar economiile să fie redirecționate către comunități, potrivit Mediafax . Guvernul de la Chișinău a prezentat conceptul reorganizării, care prevede desființarea actualelor 32 de raioane (structură moștenită din perioada sovietică) și înlocuirea lor cu trei regiuni: Nord, Centru și Sud. În același pachet, raionul Taraclia ar urma să fie transformat în municipiu. Cum ar arăta noua hartă administrativă Conform proiectului prezentat de premierul Vasile Tofan , reședințele celor trei regiuni ar urma să fie: Bălți pentru Regiunea Nord; Chișinău pentru Regiunea Centru; Cahul pentru Regiunea Sud. Municipiile Chișinău și Bălți își păstrează statutul actual, iar UTA Găgăuzia rămâne cu statut special. Ce se schimbă operațional: servicii mutate la primării și structuri centrale Executivul susține că reforma urmărește să înlocuiască „32 de administrații regionale” cu „3 regiuni”, rolul acestora fiind susținerea dezvoltării regionale și a cooperării dintre primării. În ceea ce privește funcționarea serviciilor publice, premierul afirmă că atribuțiile gestionate anterior de raioane vor fi redistribuite către primării sau către structurile teritoriale ale autorităților centrale, cu exemple precum asistența socială și educația. Totodată, șeful Guvernului spune că primăriile nu vor pierde competențe sau resurse, ci ar urma să primească mai multe responsabilități și fonduri. „Serviciile nu pleacă, dimpotrivă. Ghișeele, serviciile importante, actele necesare oamenilor rămân în localități. Regiunile nu vor presta servicii publice – acestea vor fi asigurate de primării, structuri teritoriale ale administrației publice centrale și operatorii competenți.” Miza financiară: reducerea aparatului și redirecționarea cheltuielilor Guvernul indică drept efect așteptat reducerea numărului de funcționari și a birocrației. În logica proiectului, cheltuielile care erau alocate administrării raioanelor ar urma să fie direcționate către nevoile comunităților. Ce urmează: pachet legislativ în Parlament, în toamna lui 2026 Implementarea depinde de un pachet legislativ care, potrivit premierului, urmează să ajungă în Parlament în toamna anului 2026. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat de aplicare sau estimări bugetare ale economiilor. [...]
Administrația Trump a convocat o reuniune secretă la Camp David pentru a decide pașii următori în conflictul cu Iranul , într-un moment în care negocierile SUA–Iran sunt în impas și Casa Albă ia în calcul reluarea unor operațiuni militare majore, potrivit Mediafax , care citează surse Axios. Întâlnirea a avut loc vineri și a durat câteva ore. Conform a trei oficiali americani citați de Axios, discuțiile au vizat atât Iranul, cât și conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii Houthi din Yemen . Reuniunea nu a fost anunțată public, iar Axios o descrie drept „extrem de neobișnuită”, amintind că o întâlnire similară ar fi avut loc în iunie 2025, cu câteva zile înainte ca Israelul să intre în război cu Iranul. Potrivit surselor Axios, ședința a fost prezidată de vicepreședintele JD Vance. La discuții au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, trimisul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. De ce contează: semnal de escaladare într-un moment de impas diplomatic Informația apare pe fondul blocajului negocierilor dintre SUA și Iran și în contextul în care președintele Donald Trump „ia în considerare reluarea operațiunilor militare majore în Iran”, potrivit materialului citat. Unul dintre oficialii americani a indicat pentru Axios că în cadrul reuniunii „s-au luat decizii sau, cel puțin, s-a discutat în profunzime” despre criza din Orientul Mijlociu. În același timp, Trump a transmis public că se apropie de o decizie privind acordul cu Iranul: „Acum trebuie să iau o decizie: fie Iranul semnează acordul, fie acesta nu va mai exista.” Presiune și pe dosarul Yemen: Arabia Saudită cere sprijin împotriva Houthi Pe lângă Iran, președintele american este presat să se alăture ofensivei planificate de Arabia Saudită împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Potrivit sursei, saudiții îl îndeamnă pe Trump să lanseze atacuri aeriene împotriva Houthi, însă acesta s-a arătat reticent față de această opțiune. Materialul nu oferă detalii despre deciziile concrete luate la Camp David, ci doar indică faptul că discuțiile au vizat „următorii pași” în cele două dosare. [...]
Un nou sondaj indică o posibilă repoziționare politică în Regatul Unit, cu potențial impact direct asupra cadrului de reglementare și a barierelor comerciale cu UE , pe fondul discuțiilor despre o eventuală re-aderare, potrivit Antena 3 . Sondajul Messina Group, realizat pe un eșantion de 11.461 de respondenți, arată că 49% susțin revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană, în timp ce 28,5% se opun, conform informațiilor preluate de Antena 3 din The Independent și The Guardian. Datele vin la peste zece ani de la referendumul pentru Brexit. Un element cu miză electorală este că renegocierea relației cu UE ar putea crește scorul Partidului Laburist cu până la șapte puncte procentuale, majoritatea voturilor suplimentare urmând să vină de la Verzi și Liberal-Democrați, în scenarii care presupun legături mai strânse cu UE. Ce opțiuni privind relația cu UE preferă alegătorii Sondajul a testat mai multe variante de relaționare, iar rezultatele indică o preferință pentru reducerea fricțiunilor comerciale și, în general, pentru o apropiere de UE: Revenirea în UE : susținută de 49% dintre respondenți. Păstrarea relației actuale, dar eliminarea cât mai multor bariere comerciale : susținută de 48,2% și respinsă de 20,9%. Aderarea la uniunea vamală (cadru care elimină tarifele între membri și presupune o politică comercială comună): 47,1% pentru și 20,7% împotrivă. Cum ar putea fi luată decizia: referendum, alegeri sau Parlament În privința mecanismului politic pentru o eventuală revenire în UE, aproape o treime dintre participanți au spus că ar fi necesar un referendum. Peste unul din șase consideră că ar fi suficient un mandat obținut în urma alegerilor generale, iar o proporție similară spune că decizia ar putea fi luată de Parlament. În ceea ce privește calendarul, 25,9% dintre respondenți ar vrea revenirea „imediat”, 22,9% în următorii trei ani, iar 8,4% într-un termen de până la zece ani. Poziționări politice: Burnham, Farage și reacții din UE Potrivit articolului, Andy Burnham a afirmat, în primul său discurs la conferința Partidului Laburist ca lider, că Brexitul a făcut „mai mult rău decât bine” și a promis prezentarea opțiunilor în perioada unui summit Regatul Unit–UE, despre care a spus că va avea loc în noiembrie. El a insistat că nu este vorba despre „a sări direct la un referendum”, dar a indicat că, dacă opinia publică se va orienta spre susținerea revenirii, ar putea include în următorul program electoral un angajament pentru organizarea unui vot pe această temă. Totodată, nu a exclus varianta de a candida la alegeri cu promisiunea revenirii în UE, fără referendum. Nigel Farage , liderul Reform UK, a criticat redeschiderea dezbaterii, numind-o o „greșeală politică foarte mare” și susținând că o apropiere de piața unică, uniunea vamală sau UE ar însemna „un transfer masiv de puteri” care ar contrazice agenda de descentralizare. În plan european, președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Spaniei, Pedro Sanchez, au salutat declarațiile lui Burnham, la o conferință de presă comună la Madrid: Macron a numit evoluția „o veste foarte bună”, iar Sanchez a descris Brexitul drept o „pierdere uriașă” și a spus că Spania ar primi Regatul Unit „cu brațele deschise” dacă ar decide să revină. [...]
Kievul pregătește în octombrie un pachet legislativ pentru drepturile minorităților în educație, o mișcare care ar putea debloca veto-ul Ungariei și relansa negocierile de aderare a Ucrainei la UE , potrivit Antena 3 . Budapesta condiționează de ani buni avansul Kievului pe traseul european de schimbări concrete privind drepturile etnicilor maghiari din Transcarpatia. Kievul ar urma să trimită în parlament ( Rada Supremă ) un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale, cu vot așteptat în octombrie. În paralel, un proiect de lege privind drepturile lingvistice și culturale ar urma să fie prezentat tot mai târziu în cursul lunii, însă autoritățile ucrainene nu au comentat oficial aceste evoluții. Miza: ridicarea blocajului ungar din negocierile cu UE Ungaria a blocat negocierile de aderare ale Ucrainei la UE până când Kievul adoptă legislația convenită într-un plan în 11 puncte privind drepturile minorității maghiare. În iunie, cele două țări au convenit asupra acestui plan, iar Ungaria a permis deschiderea a două „clustere” de negociere (pachete de capitole tematice din procesul de aderare), dar a oprit ulterior progresele, cerând adoptarea efectivă a legilor. Ministrul ungar de Externe, Anita Orbán, a transmis pe rețelele sociale că vicepremierul ucrainean Vsevolod Chsentsov a informat-o că proiectul de lege va fi înaintat parlamentului ucrainean. „Vicepremierul Ucrainei, Vsevolod Chsentsov, m-a informat personal că un proiect de lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale va fi înaintat parlamentului ucrainean. Salutăm acest pas.” „Ungaria rămâne interesată de dialog și de rezultate concrete în viața de zi cu zi a comunității maghiare din Transcarpatia.” Ce poate urma și unde sunt riscurile Publicația ucraineană LIGA.net a relatat că experți din cele două țări au avut în această săptămână negocieri intense și au convenit asupra prevederilor din planul în 11 puncte pe care Kievul le poate pune în aplicare. Totuși, Dániel Hegedűs, director adjunct al Institutului pentru Politică Europeană, a declarat pentru Euronews că adoptarea legislației în octombrie ar putea fi dificilă, în contextul lipsei unor majorități stabile în Rada Supremă. În evaluarea sa, votul ar fi „un obiectiv ambițios” și un test pentru capacitatea administrației ucrainene de a-și recâștiga controlul politic asupra unor teme considerate strategice pentru integrarea europeană. În scenariul în care Ucraina adoptă pachetul legislativ, Ungaria și-ar putea ridica veto-ul pentru deschiderea unor noi clustere, însă rămâne incert dacă sprijinul Budapestei ar viza toate clusterele sau doar o parte dintre ele, potrivit aceleiași analize. [...]
Franța analizează eliberarea coordonată a unor volume mari de țiței și motorină din rezervele strategice , ca răspuns la presiunile administrației Trump, într-un context de tensiuni pe piața combustibililor și de risc de măsuri comerciale americane, potrivit Antena 3 . Guvernul de la Paris s-a reunit de urgență după ce SUA le-au cerut aliaților europeni să „elibereze” pe piață rezerve strategice, în caz contrar fiind invocată posibilitatea unei interdicții de export. În discuțiile de la nivel european, Franța ar fi sugerat ca statele UE să pună pe piață 50 de milioane de barili de țiței și 50 de milioane de barili de motorină, însă propunerea este „încă evaluată tehnic”, potrivit unui oficial citat. Presiune americană pe motorină și un calendar accelerat Secretarul american al energiei, Chris Wright , le-a cerut statelor europene să elibereze 120 de milioane de barili din rezervele strategice pe parcursul a trei luni, ca parte a unei încercări de a opri creșterile de preț la motorină. Ulterior, potrivit oficialilor europeni citați, solicitarea ar fi fost rafinată într-o cerere directă către președintele Emmanuel Macron pentru punerea pe piață a 100 de milioane de barili de motorină. În același timp, Germania s-a arătat reticentă față de o astfel de mișcare, un oficial german anonim invocând ideea că rezervele ar trebui folosite „doar din motive reale de securitate și cerere”. Coordonare dificilă în UE și miza G7 Pe fond, discuția atinge o zonă sensibilă pentru piață: rezervele strategice sunt un instrument de securitate energetică, iar eliberarea lor în scop de temperare a prețurilor poate deveni un precedent politic și operațional. Potrivit sursei, nu este clar dacă o eventuală punere pe piață s-ar face coordonat la nivelul UE sau bilateral, în condițiile în care oficialii europeni susțin că Washingtonul nu ar fi folosit canalele oficiale și ar fi trimis solicitări individuale mai multor țări. Președinția franceză a anunțat că Macron va convoca o reuniune a liderilor G7 pentru a coordona un posibil efort comun. Joi, Macron a discutat telefonic cu Trump despre „situația energiei la nivel global” și despre nevoia de a asigura o furnizare adecvată de produse petroliere rafinate. Reacții oficiale: dezmințiri și avertismente Un purtător de cuvânt al ministrului francez al economiei, Roland Lescure, a respins informațiile, catalogându-le drept „zvonuri”. La nivelul Comisiei Europene, purtătoarea de cuvânt Anna-Kaisa Itkonen a avertizat că o interdicție americană pe exporturile de petrol „ar submina încrederea în SUA ca partener de nădejde” și a indicat că UE este pregătită pentru acțiune colectivă în cadrul Agenției Internaționale a Energiei, organismul care ar urma să organizeze eventualele eliberări din stocuri. Oficialii britanici au transmis, la rândul lor, că se așteaptă la o reuniune rapidă a G7, dar că este puțin probabil să se ajungă „foarte rapid” la o acțiune concretă. [...]
