China continuă construcțiile pe 11.000 de insule revendicate - Strategia de întărire a puterii maritime și accesul la resurse naturale

China își consolidează controlul maritim prin continuarea construcțiilor pe peste 11.000 de insule pe care le consideră parte a teritoriului său, inclusiv în zone revendicate și de alte state, potrivit G4Media . Miza este una de putere și acces la resurse, cu efect direct asupra securității rutelor comerciale din Asia, pe unde se transportă anual mărfuri de peste 3.000 de miliarde de dolari. China justifică proiectul prin nevoia de „o mai bună guvernare” a insulelor și îl plasează într-o campanie pe termen lung de întărire a puterii maritime, de asigurare a unor resurse naturale suplimentare și de consolidare a revendicărilor teritoriale, conform informațiilor transmise de Reuters și preluate de Agerpres. Infrastructură cu utilizare duală: de la administrare la proiecție militară În Marea Chinei de Sud , Beijingul a construit deja insule artificiale, piste de aviație și instalații militare în zone disputate. Un articol din Cotidianul Poporului (ziar de partid), atribuit conducerii de partid din Ministerul Resurselor Naturale, descrie insulele drept o „frontieră strategică”, esențială pentru accesul la resurse din adâncul mărilor, și cere intensificarea eforturilor de protecție prin: dezvoltarea infrastructurii; creșterea conectivității; îmbunătățirea posibilităților de acces. Reuters notează că, din 2012, odată cu preluarea conducerii la Beijing de către Xi Jinping , China investește miliarde de dolari în marina militară, de la submarine nucleare la portavioane, cu obiectivul de a deveni „o mare putere maritimă”. Dispute teritoriale și reacții în regiune În septembrie anul trecut, China și-a reafirmat pretențiile teritoriale declarând rezervație naturală Atolul Scarborough, revendicat și de Filipine. Gregory Poling, de la grupul de reflecție CSIS, citat de Reuters, susține că infrastructura de pe insulele artificiale permite patrule pe tot parcursul anului ale autorităților chineze, până la 1.000 de mile marine (aprox. 1.852 km) de coasta Chinei. Totuși, prezența chineză nu a împiedicat un oficial taiwanez de rang înalt să viziteze insula Itu Aba din arhipelagul Spratly, controlată de Taipei, un eveniment descris drept neobișnuit. Pe Itu Aba există o pistă suficient de lungă pentru avioane de transport militare, iar în 2023 a fost deschis un doc nou, unde pot acosta nave de patrulare de până la 4.000 de tone. Săptămâna aceasta, Filipinele, SUA și alte țări partenere au început exerciții militare, inclusiv maritime, în întreg arhipelagul filipinez, proiectând un front multinațional în fața Chinei, într-o regiune cu importanță majoră pentru comerțul global. Semnalul economic: presiune pe rutele comerciale, dar „profituri în scădere” pentru Beijing Pe fondul tensiunilor, Poling apreciază că „Beijingul pare să fi ajuns la un punct de profituri în scădere”, argumentând că, în ultimii cel puțin patru ani, China nu a reușit să oprească proiecte energetice, de reaprovizionare sau misiuni de construcție în sud-estul Asiei. Pentru mediul de afaceri, mesajul principal rămâne riscul de volatilitate în zona Mării Chinei de Sud: o combinație de infrastructură cu potențial militar, dispute teritoriale și exerciții multinaționale într-un coridor prin care trec fluxuri comerciale de ordinul miilor de miliarde de dolari anual. [...]