Știri
Știri din categoria Externe
Declarațiile lui Donald Trump de la G7 cresc presiunea diplomatică asupra Israelului și Iranului, într-un moment în care Washingtonul încearcă să securizeze un acord cu Teheranul care să blocheze accesul la arma nucleară, potrivit Al Jazeera.
La summitul G7 din Franța, președintele SUA a criticat în termeni neobișnuit de direcți ofensiva militară a Israelului în Liban și i-a transmis premierului Benjamin Netanyahu că „trebuie să fie mai responsabil” în raport cu Libanul. Trump a spus că Israelul se luptă cu Hezbollah „de prea mult timp” și că „prea mulți oameni sunt uciși”.
În același context, Trump a criticat explicit amploarea loviturilor, sugerând că nu este justificată distrugerea unor clădiri rezidențiale pentru a viza persoane suspectate de apartenență la Hezbollah.
„Nu trebuie să dărâmi un bloc de apartamente de fiecare dată când cauți pe cineva, pentru că sunt mulți oameni în acele apartamente – și nu sunt toți Hezbollah.”
Trump a afirmat că a sugerat Israelului „să lase Siria să se ocupe de Hezbollah”, apreciind că „ar face o treabă mai bună”. Totodată, el a reluat nemulțumirea față de un atac israelian asupra Beirutului, despre care a spus că a avut loc cu „două ore” înainte de semnarea acordului cu Iranul, precizând că „nu i-a plăcut deloc” și că a transmis acest lucru părții israeliene.
Trump a susținut că înțelegerea cu Iranul este concepută ca o barieră împotriva obținerii armei nucleare și a avertizat că „iadul se va dezlănțui” dacă Teheranul ar încerca să obțină o astfel de armă. În formularea sa, acordul ar garanta că Iranul „nu poate avea o armă nucleară”.
„Acest acord este un zid împotriva unei arme nucleare.”
Potrivit informațiilor prezentate, un memorandum de înțelegere între SUA și Iran urmează să fie semnat oficial la Geneva, vineri, după care cele două părți ar avea la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord final. Trump a spus că a doua fază a negocierilor „ar trebui să fie de fapt mai ușoară”.
Iranul, notează publicația, a afirmat în mod repetat de-a lungul anilor că nu intenționează să dezvolte arme nucleare și că activitățile sale nucleare sunt orientate către producția de energie.
Mesajele publice ale lui Trump indică faptul că Washingtonul încearcă să limiteze escaladarea dintre Israel și Hezbollah pentru a proteja fereastra diplomatică deschisă cu Teheranul. Întrebat dacă acordul SUA–Iran poate supraviețui chiar și în cazul unor noi atacuri israeliene în Liban, Trump a răspuns că „poate” și a descris conflictul din Liban drept „războiul minor”, în timp ce „Iranul e cel mare”.
Pentru perioada imediat următoare, punctul de referință rămâne semnarea de vineri de la Geneva și apoi negocierile din următoarele 60 de zile, pe fondul tensiunilor regionale care pot complica implementarea politică a înțelegerii.
Recomandate
Semnele de întrebare din interiorul administrației Trump riscă să fragilizeze calendarul de 60 de zile al negocierilor nucleare cu Iranul , în condițiile în care CIA și o parte dintre principalii miniștri pun la îndoială disponibilitatea Teheranului de a accepta concesiile cerute de SUA, potrivit Antena 3 , care citează Axios. Directorul CIA, John Ratcliffe , l-a avertizat pe președintele Donald Trump și pe alți oficiali de rang înalt că există îndoieli serioase privind șansele ca Iranul să facă concesii pe dosarul nuclear într-un acord final. Conform Axios, Ratcliffe nu este singurul sceptic: secretarul de stat Marco Rubio și secretarul apărării Pete Hegseth și-au exprimat, în discuții private, îngrijorarea față de memorandumul de înțelegere (MOU) anunțat duminică. În același timp, vicepreședintele JD Vance și emisarii Steve Witkoff și Jared Kushner ar fi susținut memorandumul, semnalând o divizare internă asupra fezabilității și conținutului înțelegerii. Ce alimentează scepticismul: discrepanțe în mesajele Iranului Înaintea anunțului de duminică, Trump și consilierii săi au avut mai multe întâlniri la nivel înalt, în care au analizat informații colectate de mai multe agenții. Potrivit a două surse citate de Axios, aceste date ar indica faptul că modul în care oficialii iranieni au discutat acordul între ei nu ar corespunde cu mesajele transmise mediatorilor și Statelor Unite. „Informațiile indică faptul că intențiile Iranului nu se aliniază cu angajamentele sale asumate în temeiul acordului”, a declarat una dintre surse pentru Axios. Miza operațională: 60 de zile pentru un acord mai detaliat Elementele nucleare ale memorandumului depind de negocierea unui acord mai detaliat în următoarele 60 de zile, termen care poate fi prelungit de comun acord. Vance, Witkoff și Kushner urmează să se întâlnească vineri cu președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Qalibaf , și cu ministrul de externe Abbas Araghchi, împreună cu mediatori din Pakistan și Qatar, pentru a discuta „următoarea fază”. Textul integral al acordului inițial, în 14 puncte, nu a fost publicat. O sursă familiarizată cu documentul a declarat pentru Axios că „iranienii vor câștiga mai mult decât oferă”. Ce ar prevedea memorandumul, potrivit descrierii din surse Conform descrierii citate, memorandumul ar include: angajamentul SUA și Iranului de a „rezolva situația stocurilor de materiale îmbogățite” și de a discuta îmbogățirea viitoare și alte aspecte legate de nevoile nucleare ale Iranului, într-un cadru ce ar urma să fie stabilit în acordul final; menținerea intactă a programului nuclear iranian pe durata negocierilor; absența unor noi sancțiuni americane și a desfășurării de forțe suplimentare în regiune, cât timp negocierile continuă. Dacă se ajunge la un acord final, SUA ar urma să își retragă forțele mobilizate în termen de 30 de zile și să ridice toate sancțiunile împotriva Iranului, conform unui calendar convenit, potrivit aceleiași descrieri. [...]
Emirul Qatarului a legat acordul SUA–Iran de stabilitatea regională și de miza economică a relației cu Washingtonul , potrivit Al Jazeera , într-o relatare de la o conferință de presă organizată în marja summitului G7 . Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani i-a mulțumit fostului președinte american Donald Trump pentru încheierea unui acord cu Iranul, pe care l-a descris drept „vital pentru regiune”. Mesajul sugerează că Doha vede o reducere a tensiunilor cu Teheranul ca element-cheie pentru securitatea și predictibilitatea economică din Golf. Pe componenta economică, emirul a spus că schimburile bilaterale sunt pe cale să atingă 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,5 trilioane lei). În contextul întâlnirii cu Trump, emirul a promovat și investițiile americane, indicând că relația politică este însoțită de o agendă comercială și investițională de amploare. Informațiile provin dintr-un material video de tip NewsFeed publicat pe 16 iunie 2026; Al Jazeera nu oferă în extras detalii despre calendarul sau structura acordului cu Iranul și nici despre perioada la care se referă estimarea de 1,2 trilioane de dolari. [...]
Întâlnirea Trump–Zelenski la G7 reaprinde discuția despre sprijin militar și presiune asupra Rusiei , într-un moment în care Kievul cere accelerarea livrărilor și a capacității de producție locală pentru sisteme de apărare. Potrivit Antena 3 , Donald Trump a avut marți o întâlnire oficială cu Volodimir Zelenski la summitul G7 din Franța și a spus că „Rusia ar trebui să încheie un acord”. Trump a descris discuția drept „o întâlnire foarte bună” și a afirmat că a vorbit cu Vladimir Putin duminică, conform relatării preluate de Antena 3 de la The Guardian . În același context, președintele SUA a susținut că Rusia și Ucraina au pierderi mari și a invocat un bilanț de „35.000 de soldați între cele două” în luna precedentă, pe care l-a caracterizat drept „o pierdere lunară”. „Rusia ar trebui să încheie un acord. Rusia a pierdut enorm de mulți oameni, la fel și Ucraina. Luna trecută, au pierdut 35.000 de soldați între cele două; este o pierdere lunară. (…) Dar am avut o întâlnire și vom vedea. Am vorbit cu președintele Putin duminică.” Ce cere Kievul: presiune pe Rusia și acces la rachete În material, Zelenski este citat spunând că are nevoie ca Trump „să pună mai multă presiune asupra Rusiei” și că „poate face asta”. Totodată, liderul ucrainean afirmă că Trump ar fi „foarte optimist” că poate ajuta Ucraina „cu rachetele”. Un punct operațional important menționat este insistența Ucrainei pentru obținerea unei licențe care să permită producția locală de rachete Patriot, Zelenski spunând că „speră ca răspunsul să fie afirmativ”. Contextul G7 și perspectiva unor discuții directe Summitul G7 are loc în perioada 15–17 iunie, în stațiunea franceză Evian-les-Bains. Antena 3 mai notează că Zelenski a declarat luni că s-a oferit să se întâlnească cu Vladimir Putin la summit pentru discuții menite să pună capăt războiului, însă liderul rus „nu s-a arătat dispus” să poarte discuții. Trump a mai spus că există „multă antipatie între cei doi lideri” și că urmează să se întâlnească din nou cu Zelenski mai târziu în aceeași zi. [...]
Riscul ca Europa să fie împinsă în afara negocierilor de pace din Ucraina revine pe agenda aliaților Kievului, odată cu semnalele că Donald Trump vrea să reia controlul discuțiilor după ce a anunțat „încheierea” războiului cu Iranul, potrivit Antena 3 , care citează Politico . La sosirea la summitul G7 din Franța, Trump a avut o interacțiune cordială cu președintele Emmanuel Macron, în pofida criticilor reciproce din perioada recentă. În acest context, liderul american a spus că, după dosarul Iran, se va concentra pe războiul din Ucraina și va încerca „să îl rezolve”. „Acum că am terminat și cu asta (cu războiul din Iran – n. red.), o să ne concentrăm pe asta (războiul din Ucraina – n. red.) și o să încercăm să o rezolvăm.” Trump a invocat și nivelul pierderilor umane, afirmând că „25.000 de oameni mor în fiecare lună, majoritatea soldați”, o formulare care, potrivit materialului, nu îi liniștește pe aliații europeni ai Ucrainei. Miza pentru europeni: influența în negocieri și linia de presiune asupra Rusiei În spatele declarațiilor publice, oficiali europeni se tem că o reintrare activă a lui Trump în dosarul ucrainean ar putea marginaliza Europa și ar putea deraia strategia de „presiune maximă” asupra Rusiei. Un diplomat european citat anonim spune că „un Trump distras” de la discuțiile despre Ucraina „nu era neapărat ceva rău”. Marți, Trump urmează să se alăture celorlalți lideri G7 și președintelui Volodimir Zelenski pentru o discuție de două ore despre războiul din Ucraina. Zelenski a insistat public că implicarea SUA rămâne esențială și a vorbit despre „noi idei bune” apărute după o discuție telefonică de duminică cu Trump. Bani și sprijin: UE cere intensificarea contribuțiilor Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că majorarea sprijinului financiar pentru Ucraina ar trebui să fie în fruntea agendei G7. Ea a precizat că pachetul de 90 de miliarde de euro oferit de UE acoperă două treimi din nevoile financiare ale guvernului de la Kiev pentru acest an și anul viitor, iar pentru restul „avem nevoie ca partenerii Ucrainei să-și intensifice sprijinul”. Tot von der Leyen a anunțat: granturi europene suplimentare de 75 de milioane de euro pentru Ucraina; un împrumut de 15 miliarde de euro acordat Franței pentru consolidarea industriei de apărare, prin programul SAFE . Semnale care cresc tensiunea: emisari la Moscova și sancțiuni în discuție Potrivit materialului, îngrijorările europenilor au fost alimentate de o convorbire telefonică îndelungată între Trump și Vladimir Putin, în ziua de naștere a președintelui american. În plus, Iuri Ușakov, consilier al lui Putin, a afirmat că negociatorii desemnați de Trump pentru dosarul ucrainean, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma să meargă la Moscova „în viitorul apropiat”. În paralel, UE intenționează să definitiveze în următoarele săptămâni al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care ar urma să înăsprească măsurile împotriva „flotei din umbră” de petroliere rusești și să mențină plafonul de preț pentru petrolul rusesc. Articolul notează însă că există puține indicii că SUA ar dori să procedeze similar, în condițiile în care Washingtonul ar fi relaxat sancțiuni asupra sectorului energetic rus pe fondul creșterii prețurilor mondiale. Ce urmează: două întrebări pentru G7 Potrivit sursei, discuțiile de marți sunt așteptate să fie dominate de două teme: cum poate fi determinat Putin să negocieze serios și cine ar trebui să negocieze în numele aliaților Ucrainei. Înaintea summitului, oficiali europeni și ucraineni au spus că vor sprijinul SUA pentru o poziție comună fermă care să excludă ideea ca Kievul să cedeze teritorii, însă rămâne deschisă întrebarea dacă Trump împărtășește această abordare și dacă își dorește europenii la masa negocierilor. [...]
Ucraina caută relansarea negocierilor de pace printr-un sprijin G7 mai puternic pe apărarea antiaeriană , după o întâlnire de circa 30 de minute între Volodimir Zelenski, Donald Trump și Emmanuel Macron la summitul G7 din Franța , relatează Adevărul , citând surse preluate de The Kyiv Independent . Întrevederea a fost prima discuție directă Zelenski–Trump din ultimele patru luni și a avut loc pe fondul eforturilor Kievului de a reporni negocierile cu Rusia. După întâlnire, cei trei lideri au participat și la o sesiune de lucru cu ceilalți șefi de stat și de guvern din G7, unde războiul din Ucraina a fost unul dintre subiectele centrale. Miza imediată: apărare antiaeriană și posibilă producție sub licență Zelenski a spus că partenerii din G7 au convenit să continue sprijinul pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, precizând că discuțiile au vizat atât „sisteme”, cât și „rachete”. Liderul ucrainean a afirmat că a abordat direct cu Trump posibilitatea obținerii unor licențe pentru producerea de sisteme și rachete antibalistice, iar președintele american ar fi privit favorabil propunerea, potrivit relatării. Trump a declarat ulterior că discuția cu Zelenski a fost una bună și că urma să se întâlnească din nou cu acesta în aceeași zi. „Am avut o întâlnire bună. Mă voi întâlni din nou cu Zelenski mai târziu astăzi”, le-a spus Trump jurnaliștilor, adăugând că Rusia „ar trebui să încheie un acord”. Presiune pentru o întâlnire directă Zelenski–Putin și blocaj diplomatic din februarie Întâlnirea de la G7 vine în contextul în care Ucraina încearcă să pună presiune pe Vladimir Putin pentru negocieri directe cu Zelenski, ceea ce ar fi prima discuție între cei doi lideri de la începutul invaziei la scară largă, în februarie 2022. Zelenski susține că doar Putin poate lua decizia finală privind încheierea războiului și spune că speră ca Trump să ajute la organizarea unei întâlniri trilaterale Zelenski–Putin–Trump. Pe 15 iunie, liderul ucrainean a avertizat că, dacă Rusia refuză „și această oportunitate”, va fi nevoie de presiuni suplimentare. Potrivit oficialilor ucraineni și americani citați de The Kyiv Independent, negocierile de pace mediate de SUA sunt practic blocate din februarie, iar atenția Washingtonului s-ar fi mutat în ultimele luni către conflictul cu Iranul, ceea ce ar fi încetinit eforturile diplomatice legate de Ucraina. [...]
Un grup de 30 de state cere redeschiderea urgentă a Strâmtorii Ormuz , considerând-o o condiție pentru stabilizarea economiei globale după anunțul acordului de pace dintre SUA și Iran, potrivit G4Media . Semnatarii spun că sunt pregătiți să sprijine implementarea rapidă a memorandumului de înțelegere și să contribuie la securizarea transportului maritim comercial. În declarația comună, liderii salută semnarea memorandumului dintre SUA și Iran și îi felicită pe mediatori, menționând explicit Pakistanul și Qatarul. Documentul descrie momentul drept unul favorabil „restabilirii stabilității regionale” și „stabilizării economiei globale” și insistă că urmează partea critică: finalizarea negocierilor detaliate și punerea în aplicare „rapid și în mod cuprinzător” a acordului. Strâmtoarea Ormuz, tratată ca prioritate operațională Semnatarii cer „redeschiderea urgentă” a Strâmtorii Ormuz, cu „libertate de navigație necondiționată și fără restricții”. Ei afirmă că se angajează să contribuie la acest obiectiv în limitele constituționale ale fiecărei țări, inclusiv prin: o misiune „strict defensivă și independentă” pentru siguranța transportului maritim comercial; operațiuni de deminare. Condiții pentru dosarul nuclear și sancțiuni Declarația reia poziția că Iranul „nu trebuie să intre niciodată în posesia unei arme nucleare” și afirmă disponibilitatea de a lucra cu SUA, Iranul și AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică) . Totodată, semnatarii indică faptul că ar fi pregătiți să ridice „sancțiunile relevante” doar ca răspuns la „măsuri clare și verificabile” ale Iranului privind programul nuclear. Cine semnează și ce mai include documentul Lista statelor menționate în text include Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Japonia, Canada, Australia și mai multe țări europene, între care România. În final, semnatarii își reafirmă sprijinul pentru stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și subliniază importanța unui armistițiu solid. În lipsa unor detalii suplimentare în text despre calendar sau mecanisme concrete de implementare, rămâne de urmărit dacă și când vor fi finalizate negocierile tehnice și cum va arăta, în practică, contribuția statelor la securizarea navigației și la deminare. [...]
