Știri
Știri din categoria Externe
China cere menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz, un semnal cu miză directă pentru fluxurile de petrol și stabilitatea transportului maritim: președintele Xi Jinping i-a transmis acest mesaj prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, într-o convorbire telefonică, relatează HotNews, citând televiziunea chineză CCTV.
Poziția Beijingului vine pe fondul unei noi escaladări a tensiunilor dintre Iran și Statele Unite, după ce Teheranul a oscilat în privința regimului de navigație prin strâmtoare. Potrivit informațiilor citate, Iranul a anunțat vineri deschiderea Strâmtorii Ormuz, dar s-a răzgândit sâmbătă, invocând menținerea „blocadei americane” asupra porturilor iraniene drept motiv pentru reluarea „controlului strict” asupra strâmtorii.
Miza economică este explicită: China este una dintre principalele destinații pentru petrolul care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, notează Agerpres. În acest context, Xi Jinping a formulat interesul ca unul comun, atât regional, cât și internațional.
„Strâmtoarea Ormuz trebuie să rămână deschisă pentru navigația normală. Este în interesul comun al țărilor din regiune și al comunității internaționale.”
În paralel, incertitudinea persistă asupra unei posibile noi runde de negocieri între SUA și Iran, care ar urma să aibă loc în Pakistan. Teheranul nu și-a confirmat, „în această etapă”, participarea, iar tensiunile au fost amplificate de confiscarea duminică a unui cargou iranian de către SUA în Golful Omanului, potrivit informațiilor din material.
Xi a mai spus că Beijingul „pledează pentru un armistițiu imediat și global”, susține eforturile de restabilire a păcii și rămâne angajat în soluționarea disputelor pe cale politică și diplomatică.
AFP, citată în articol, notează că declarațiile publice ale liderului chinez despre războiul din Orientul Mijlociu sunt rare după declanșarea conflictului, pe 28 februarie, în urma atacurilor israeliano-americane asupra Iranului.
Recomandate
SUA au retras toate bombardierele de la RAF Fairford , o mutare cu impact operațional imediat asupra prezenței aeriene americane din Marea Britanie, după ce baza a intrat în vizorul unei anchete privind un presupus atac terorist, potrivit Mediafax . Bombardierele au fost redistribuite înapoi la bazele lor din Statele Unite, conform unui oficial al Pentagonului care a vorbit sub condiția anonimatului, nefiind autorizat să discute public despre mișcări militare sensibile. Informația este relatată de AP, citată de Mediafax. Observatori ai aviației, inclusiv Military Air Tracking Alliance, au semnalat că zeci de bombardiere B-52 și B-1 au operat de la RAF Fairford încă de la începutul războiului din Iran și au urmărit decolarea unor bombardiere B-1 din bază duminică. Contextul de securitate: anchetă antiteroristă și arestări Retragerea are loc după un incident de securitate la baza RAF Fairford, administrată de SUA în Anglia, pe fondul unei anchete privind un atac terorist planificat. Potrivit informațiilor prezentate, poliția a arestat joi un cetățean cu dublă cetățenie britanică și iraniană, suspectat că ar fi plănuit un atac terorist. Autoritățile britanice au legat cazul de Teheran. Separat, poliția britanică antiteroristă a anunțat sâmbătă că bărbatul cu dublă cetățenie britanică și iraniană, arestat în acest dosar, a fost eliberat pe cauțiune. Ce s-a întâmplat în zona bazei Duminica trecută, cinci bărbați, toți cetățeni britanici din Londra, au fost arestați sub suspiciunea de deținere de explozibili și infracțiuni teroriste în apropierea bazei RAF Fairford. Poliția a declarat un „incident major”, iar mai multe locuințe din satul Whelford, aflat în apropiere, au fost evacuate. Baza RAF Fairford este menționată ca fiind folosită de bombardierele americane pentru a ataca Iranul. [...]
Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]
Administrația Trump a convocat o reuniune secretă la Camp David pentru a decide pașii următori în conflictul cu Iranul , într-un moment în care negocierile SUA–Iran sunt în impas și Casa Albă ia în calcul reluarea unor operațiuni militare majore, potrivit Mediafax , care citează surse Axios. Întâlnirea a avut loc vineri și a durat câteva ore. Conform a trei oficiali americani citați de Axios, discuțiile au vizat atât Iranul, cât și conflictul dintre Arabia Saudită și rebelii Houthi din Yemen . Reuniunea nu a fost anunțată public, iar Axios o descrie drept „extrem de neobișnuită”, amintind că o întâlnire similară ar fi avut loc în iunie 2025, cu câteva zile înainte ca Israelul să intre în război cu Iranul. Potrivit surselor Axios, ședința a fost prezidată de vicepreședintele JD Vance. La discuții au participat, între alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, trimisul Casei Albe Steve Witkoff, directorul CIA John Ratcliffe și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. De ce contează: semnal de escaladare într-un moment de impas diplomatic Informația apare pe fondul blocajului negocierilor dintre SUA și Iran și în contextul în care președintele Donald Trump „ia în considerare reluarea operațiunilor militare majore în Iran”, potrivit materialului citat. Unul dintre oficialii americani a indicat pentru Axios că în cadrul reuniunii „s-au luat decizii sau, cel puțin, s-a discutat în profunzime” despre criza din Orientul Mijlociu. În același timp, Trump a transmis public că se apropie de o decizie privind acordul cu Iranul: „Acum trebuie să iau o decizie: fie Iranul semnează acordul, fie acesta nu va mai exista.” Presiune și pe dosarul Yemen: Arabia Saudită cere sprijin împotriva Houthi Pe lângă Iran, președintele american este presat să se alăture ofensivei planificate de Arabia Saudită împotriva rebelilor Houthi din Yemen. Potrivit sursei, saudiții îl îndeamnă pe Trump să lanseze atacuri aeriene împotriva Houthi, însă acesta s-a arătat reticent față de această opțiune. Materialul nu oferă detalii despre deciziile concrete luate la Camp David, ci doar indică faptul că discuțiile au vizat „următorii pași” în cele două dosare. [...]
UE ridică miza pe securitate după intensificarea atacurilor hibride atribuite Rusiei , cu efecte directe asupra infrastructurii și riscuri de escaladare în statele din vecinătatea estică, potrivit Știrile Pro TV . Șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a avertizat la Bruxelles că astfel de acțiuni „pun în pericol vieți în toată Europa”. În conferința de presă susținută alături de premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, Kallas a descris o creștere recentă a „atacurilor hibride”, a tentativelor de sabotaj și a încălcărilor spațiului aerian pe care le atribuie Rusiei. În acest context, ea a invocat inclusiv incidente din weekend, când rachete și drone rusești ar fi încălcat din nou spațiul aerian al Republicii Moldova, calificând situația drept „complet inacceptabilă”. Ce înseamnă „ atacuri hibride ” și de ce contează economic În limbajul de securitate, „atacuri hibride” înseamnă o combinație de metode – de la acțiuni cibernetice și sabotaj până la presiune militară limitată sau operațiuni cu drone – care pot perturba funcționarea normală a statelor fără o confruntare militară clasică. Miza pentru economiile europene este legată în special de vulnerabilitatea infrastructurii critice (energie, transport, comunicații), unde orice incident poate genera costuri operaționale și riscuri suplimentare pentru companii și autorități. Contextul imediat: energie și incidente la granița UE Materialul amintește că, pe 30 septembrie, Rusia a lansat o campanie aeriană masivă împotriva rețelei energetice a Ucrainei, lovind instalații electrice și infrastructură în zona Kievului și în alte regiuni, în ceea ce este descris drept cel mai amplu atac asupra obiectivelor energetice din ultimele luni. În aceeași zi, Ministerul Apărării din Republica Moldova a anunțat că trei drone au pătruns în spațiul aerian al țării. Republica Moldova se află la granița de vest a Ucrainei, iar astfel de episoade ridică presiunea pe capacitatea de monitorizare și răspuns a autorităților. Germania: avertismente despre o „campanie hibridă” Și în Germania, cancelarul Friedrich Merz a avertizat, potrivit articolului, asupra unui număr tot mai mare de atacuri hibride din partea Rusiei și a promis continuarea sprijinului pentru Ucraina, într-o iarnă anticipată drept „cea mai grea” de la începutul invaziei ruse din 2022. Autoritățile germane au susținut în repetate rânduri că Rusia desfășoară o campanie hibridă ce include atacuri cu drone și atacuri cibernetice, acuzând Moscova inclusiv în legătură cu o tentativă de atac cu dronă asupra aeroportului din Leipzig, în luna august. Moscova a respins acuzațiile formulate de guvernele și serviciile de informații occidentale, mai notează materialul. [...]
Ucraina avertizează că Rusia ar putea exporta tehnologie militară avansată către Coreea de Nord , un scenariu care ar complica atât războiul din Ucraina, cât și echilibrul de securitate din Asia de Nord-Est, potrivit news.ro . Președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că Moscova ar fi împărtășit Phenianului tehnologia dronelor cu motor cu reacție, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu astfel de aparate. În ultimele săptămâni, Rusia și-a crescut „considerabil” utilizarea dronelor cu reacție împotriva Ucrainei. Conform relatării, Kievul nu are încă mijloace eficiente de contracarare, în afară de folosirea avioanelor de luptă, ceea ce sugerează o presiune operațională suplimentară asupra apărării aeriene ucrainene. Ce spune Zelenski despre transferul de tehnologie Întrebat direct dacă Rusia a împărtășit Coreei de Nord tehnologia care stă la baza unei drone cu motor cu reacție de ultimă generație, Zelenski a răspuns: „Da, desigur.” El a adăugat că Rusia „împărtășește Coreei de Nord toate tehnologiile”, precizând că nu știe sigur în privința tehnologiilor balistice, dar „crede că da”, invocând sprijinul nord-coreean pentru Rusia cu rachete. Context: schimbul de armament și îngrijorările Seulului și ale Occidentului Materialul reamintește că, la începutul războiului, Coreea de Nord a furnizat Rusiei milioane de obuze de artilerie și, ulterior, rachete balistice folosite „în mod regulat” de Moscova în atacuri asupra orașelor ucrainene. Coreea de Sud și țările occidentale și-au exprimat anterior îngrijorarea că Phenianul ar putea primi ajutor din partea Moscovei pentru dezvoltarea armamentului, în schimbul sprijinului acordat Rusiei în Ucraina. Totodată, mii de soldați nord-coreeni ar fi fost trimiși în Rusia pentru a dobândi experiență de luptă. Tensiuni diplomatice între Kiev și Seul În paralel, Seulul și Kievul se află într-un conflict diplomatic după ce Zelenski a anunțat, luna trecută, la Adunarea Generală a ONU , că Ucraina a transferat către Coreea de Sud doi prizonieri de război nord-coreeni capturați în timp ce luptau pentru Rusia. Potrivit sursei, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a amenințat vineri cu măsuri nespecificate împotriva Ucrainei dacă Kievul nu recunoaște un acord de confidențialitate care, conform Seulului, acoperea transferul și nu își prezintă scuzele. Zelenski a declarat că Coreea de Sud a cerut predarea soldaților, invocând faptul că, potrivit constituției sud-coreene, aceștia sunt cetățeni ai Coreei de Sud, și a confirmat predarea celor doi bărbați, fără a face referire la comentariile lui Lee. [...]
Demisia anunțată a vicecancelarului Andreas Babler riscă să fragilizeze coaliția de la Viena , într-un moment în care extrema dreaptă FPÖ conduce detașat în sondaje, potrivit Mediafax . Andreas Babler a transmis că va renunța atât la funcția de vicecancelar, cât și la conducerea Partidului Social-Democrat (SPÖ) , după o serie de reuniuni interne, pe fondul presiunilor din partid și al scăderii puternice în preferințele electoratului. Plecarea nu este imediată: retragerea este prevăzută pentru începutul anului 2027, fără o dată exactă. Locul lui Babler în Guvern ar urma să fie preluat de ministrul de Finanțe Markus Marterbauer, care, conform informațiilor citate, urmează un tratament pentru cancer. De ce contează: coaliția rămâne în picioare, dar intră într-o zonă de risc Demisia anunțată nu declanșează automat căderea Guvernului și nici alegeri anticipate. Coaliția tripartită condusă de cancelarul conservator Christian Stocker (ÖVP) poate continua dacă își păstrează majoritatea și gestionează tranziția de leadership din SPÖ. Riscul politic major, însă, este ca schimbarea de la vârful social-democraților să alimenteze disputele interne și să slăbească disciplina de coaliție, într-o perioadă în care Executivul a fost construit tocmai pentru a ține FPÖ în afara guvernării. Context: FPÖ domină sondajele, SPÖ coboară la circa 15% Guvernul actual a fost format după negocieri complicate, în urma alegerilor parlamentare din septembrie 2024. Atunci, FPÖ a obținut pentru prima dată cele mai multe mandate, dar nu a reușit să formeze o coaliție. Potrivit Reuters, citată de Mediafax, FPÖ a continuat să crească și este plasată în sondaje în jurul pragului de 38%. În același timp, SPÖ ar fi coborât la aproximativ 15%, cu circa șase puncte procentuale sub rezultatul din 2024. În sondajele menționate, FPÖ ar avea o susținere mai mare decât SPÖ și ÖVP la un loc. Ce urmează și miza pentru România O criză guvernamentală „în sens instituțional” nu este indicată ca iminentă, însă testul pentru coaliție va fi dacă tranziția din SPÖ provoacă o contestare a participării la guvernare sau dacă tensiunile dintre parteneri fac imposibilă menținerea majorității. Mediafax notează și relevanța pentru România: Austria este un partener important în UE, iar FPÖ a avut în timp poziții dure pe migrație și integrare europeană, pe fondul unei relații București–Viena tensionate în ultimii ani de disputa privind aderarea României la spațiul Schengen. [...]
