Știri
Știri din categoria Externe
Bulgaria își condiționează sprijinul pentru extinderea UE de respectarea acordului din 2022, iar asta menține blocajul pe dosarul de aderare al Macedoniei de Nord, potrivit News.
Ministerul de Externe de la Sofia a transmis Parlamentului bulgar unul dintre cele mai ferme răspunsuri instituționale de până acum, reafirmând că „consensul european” din iulie 2022 este „pe deplin obligatoriu” și respingând orice tentativă de reinterpretare sau evitare a acestuia. În același document, MAE bulgar confirmă că respectă strict deciziile Adunării Naționale din iunie 2022 și mai 2025 privind procesul de aderare al Macedoniei de Nord.
Poziția Bulgariei este că autoritățile de la Skopje nu pot renegocia, ocoli sau reinterpreta angajamentele acceptate în cadrul compromisului din 2022, inclusiv în ceea ce privește așa-numitul Al Doilea Protocol din cadrul Tratatului de Prietenie din 2017, pe care Sofia îl tratează ca parte integrantă a cadrului de negociere stabilit sub președinția franceză a UE în iulie 2022.
În logica MAE bulgar, disputa nu mai este una strict bilaterală din 2022, ci a fost „ancorată” în arhitectura oficială de aderare dintre UE și statul candidat, ceea ce ridică miza politică și instituțională a dosarului.
MAE de la Sofia susține că a mobilizat canale instituționale și diplomatice pentru a-și promova poziția, inclusiv:
Totodată, Bulgaria a transmis contribuția sa oficială pentru raportul de progres al Comisiei Europene privind Macedonia de Nord din 2026, incluzând evaluări legate de neimplementarea Tratatului de Prietenie din 2017 și a protocoalelor bilaterale asociate. Sofia spune că susține și elaborarea unui raport anual „obiectiv” al Parlamentului European privind progresul Macedoniei de Nord.
Mesajul MAE bulgar indică o continuitate a liniei politice de la Sofia: menținerea compromisului negociat în 2022 și mutarea disputei în cadrul instituțional al UE, nu tratarea ei exclusiv ca diferend bilateral. În acest context, protejarea comunității bulgare din Macedonia de Nord rămâne o prioritate centrală de politică externă pentru Bulgaria, iar avansul Skopje pe traseul european rămâne legat de implementarea acordurilor deja convenite.
Recomandate
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins ideea unei „aderări asociate” la UE, avertizând că ar lăsa Ucraina fără drept de vot și ar crea un statut inferior într-un moment în care Bruxellesul ar putea avansa negocierile de aderare. Într-o scrisoare către liderii europeni, consultată de Reuters , Zelenski a numit propunerea „injustă” și a cerut o cale „deplină și semnificativă” către aderarea completă. Scrisoarea a fost adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui Ciprului, Nikos Christodoulides, care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Miza: un „pas intermediar” care poate schimba arhitectura negocierilor Propunerea a fost avansată în această săptămână de cancelarul german Friedrich Merz , care a sugerat ca Ucraina să poată participa la reuniuni și instituții ale UE fără drept de vot, ca etapă intermediară spre aderarea deplină. Merz a argumentat că un astfel de aranjament ar putea ajuta la facilitarea unui acord pentru încheierea războiului declanșat de invazia Rusiei. Zelenski a respins însă ideea unui statut fără voce în interiorul blocului: „Ar fi injust ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” În aceeași scrisoare, liderul ucrainean a susținut că momentul este favorabil pentru progres „substanțial” în discuțiile de aderare, invocând faptul că opoziția premierului ungar Viktor Orban – un adversar ferm al aderării Ucrainei – nu mai blochează procesul după alegerile de luna trecută. Ce ar include „aderarea asociată” și de ce ridică probleme în UE Potrivit materialului, ideea discutată de Merz ar include, între altele: un „angajament politic” de aplicare a clauzei UE de asistență mutuală și apărare pentru Ucraina, ca garanție de securitate; un comisar „asociat” în Comisia Europeană, fără drept de vot; reprezentanți fără drept de vot în Parlamentul European; acces treptat la bugetul UE. Diplomați de la Bruxelles au reacționat prudent, notând că statutul de „membru asociat” nu există în prezent și ar putea necesita modificări ale tratatelor UE. Alții au pus sub semnul întrebării necesitatea unei astfel de formule după ridicarea veto-ului Ungariei, sugerând că ar fi mai eficientă accelerarea negocierilor către aderarea deplină. De ce contează: presiune politică pentru o „cale clară”, dar aderarea rămâne de durată O rută credibilă către UE l-ar putea ajuta pe Zelenski să obțină sprijin intern pentru orice înțelegere de pace, mai ales dacă un acord – „așa cum este larg așteptat”, potrivit analizei citate de Reuters – nu ar readuce Ucrainei controlul asupra întregului teritoriu și nici nu ar include aderarea la NATO. În același timp, mulți oficiali europeni consideră nerealist ca Ucraina să obțină aderarea completă în următorii ani, deoarece procesul presupune ratificare de către toate cele 27 de state membre, ceea ce poate genera blocaje semnificative. Ucraina speră să deschidă negocieri pe șase domenii ale aderării – așa-numitele „clustere” – în următoarele două luni, iar Zelenski susține că, în pofida războiului, țara face progrese la reformele cerute pentru standardele democratice și economice ale UE. [...]
Uniunea Europeană și Mexicul au semnat două acorduri care vizează extinderea comerțului bilateral și a investițiilor europene de peste 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei) în Mexic , într-un moment în care UE își caută piețe mai deschise și lanțuri de aprovizionare mai reziliente, potrivit Economedia . Semnarea Acordului global modernizat și a Acordului comercial interimar a fost anunțată de Comisia Europeană, UE fiind reprezentată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, de președintele Consiliului European, António Costa, de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și de comisarul pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič. „Vom stimula comerțul și investițiile pentru a sprijini crearea de locuri de muncă și creșterea economică și vom coopera într-o serie de domenii de politică”, a declarat Ursula von der Leyen. Ce se schimbă pentru companii: acces pe piață și reguli mai simple Relația comercială UE–Mexic se ridică deja la 100 de miliarde euro pe an (aprox. 500 miliarde lei) în bunuri și servicii, iar acordul modernizat urmărește să o accelereze prin măsuri cu impact direct pentru exportatori și investitori. Printre elementele menționate se numără: oportunități mai mari pentru sectorul agricol al UE, în condițiile în care Mexicul este importator net de alimente și are tarife ridicate; Mexicul ar urma să protejeze 232 de băuturi spirtoase și alte 336 de indicații geografice europene (pentru vinuri, bere și produse alimentare); posibilitatea ca firmele din UE să liciteze pentru contracte guvernamentale mexicane „pe picior de egalitate” cu companiile locale; noi oportunități pentru exporturile de servicii, inclusiv în servicii financiare, transport maritim, servicii digitale și profesionale; norme mai simple pentru întreprinderi și cooperare sporită în materie de reglementare; reducerea barierelor în comerțul electronic și intensificarea cooperării digitale; reguli consolidate pentru protecția proprietății intelectuale și a creatorilor; cooperare mai strânsă pe tranziția verde și digitală, inclusiv prin consolidarea lanțurilor de aprovizionare cu materii prime critice. În marja summitului, un forum de afaceri a discutat și despre „deblocarea” de oportunități în tehnologii avansate, comerț digital și crearea unui cadru de afaceri pentru tranziția curată. Miza investițională: „ Global Gateway ” și proiecte de peste 5 miliarde euro UE și Mexicul au reafirmat rolul agendei de investiții „Global Gateway” ca pilon al parteneriatului, cu investiții sprijinite de Europa de peste 5 miliarde euro în sectoare precum tranziția energetică, transport durabil, sănătate și produse farmaceutice, economia circulară, apă și salubritate, agricultură durabilă, păduri și biodiversitate, respectiv conectivitate digitală. Tot în acest cadru, întreprinderile europene sunt menționate ca actori importanți în implementarea unor obiective din Planul Mexic privind dezvoltarea căilor ferate, economia circulară și finanțarea verde. Următorul pas: ratificarea și intrarea în vigoare După semnare, urmează procedurile de ratificare. În UE, acordul multilateral de cooperare trebuie ratificat de toate statele membre, conform procedurilor naționale. Acordul comercial interimar va urma ratificarea exclusiv la nivelul UE, ceea ce implică aprobarea Parlamentului European și adoptarea unei decizii de către Consiliu; ulterior, acesta va intra în vigoare. Acordul comercial interimar va expira la momentul intrării în vigoare a Acordului global modernizat. Pentru detalii suplimentare, Comisia Europeană a publicat și un comunicat dedicat, disponibil aici . [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” al UE pentru Ucraina , avertizând că o astfel de formulă ar institui o integrare fără drepturi politice și ar complica, în loc să accelereze, traseul de aderare, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare și guvernanță: participare la reuniunile UE fără vot ar însemna, în practică, prezență instituțională fără influență decizională. Propunerea discutată la nivel european ar permite Ucrainei să participe la reuniunile Uniunii Europene fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Inițiativa este susținută de cancelarul german Friedrich Merz , care a spus că o asemenea soluție ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului început odată cu invazia rusă, în urmă cu patru ani, potrivit Reuters (citată de G4Media). Într-o scrisoare consultată de Reuters și adresată liderilor europeni, Zelenski a calificat formula drept „nedreaptă”, argumentând că ar lăsa Kievul „fără voce” în cadrul blocului comunitar. „Ar fi nedrept ca Ucraina să fie prezentă în Uniunea Europeană, dar să rămână fără voce.” Cui a transmis Zelenski mesajul și ce cere Scrisoarea a fost trimisă președintelui Consiliului European, António Costa, președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintelui cipriot Nikos Christodoulides, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE. Zelenski le-a cerut liderilor europeni să avanseze negocierile de aderare „într-un mod deplin și semnificativ”, susținând că momentul este favorabil pentru relansarea procesului. Context: blocajele politice din UE și „fereastra de oportunitate” În mesaj, Zelenski a indicat drept element favorabil plecarea premierului ungar Viktor Orbán , unul dintre principalii opozanți ai aderării Ucrainei la UE, după alegerile de luna trecută. Orbán a blocat în repetate rânduri inițiative europene privind apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană și sprijinul pentru Kiev, notează materialul. Președintele ucrainean a mulțumit, totodată, pentru sprijinul acordat Ucrainei de la începutul războiului și a susținut că armata ucraineană apără securitatea întregii Europe. „Apărăm Europa complet, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.” Ucraina a primit statutul de țară candidată la aderarea la UE în 2022, iar negocierile oficiale au început anul trecut, însă procesul rămâne complicat de divergențele dintre statele membre și de condițiile legate de reformele interne de la Kiev. [...]
Volodimir Zelenski respinge ideea unui „membru asociat” fără vot în UE și cere accelerarea negocierilor de aderare, argumentând că un astfel de statut ar fi „nedrept” pentru Ucraina, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Miza este una de reglementare: formula propusă ar crea o integrare „pe jumătate”, cu participare la reuniuni, dar fără drept de vot în deciziile Uniunii. Propunerea a fost avansată de cancelarul german Friedrich Merz , care a sugerat ca Ucraina să poată participa la întâlnirile UE fără drept de vot, ca etapă intermediară înaintea aderării depline. Merz a prezentat această variantă ca un instrument care ar putea facilita un acord pentru încheierea războiului declanșat de Rusia în urmă cu peste patru ani. În scrisoarea trimisă vineri seara liderilor europeni și analizată de Reuters, Zelenski susține că excluderea Ucrainei de la vot ar fi incompatibilă cu ideea de apartenență la UE. „Ar fi nedrept ca Ucraina să facă parte din Uniunea Europeană, dar să nu aibă drept de vot.” De ce contează: drepturile de decizie, nu doar prezența la masă Poziția Kievului indică faptul că Ucraina nu acceptă o soluție instituțională care i-ar limita influența în procesul decizional european, chiar dacă i-ar oferi acces la discuții. Zelenski cere, în schimb, „un progres substanțial” în negocierile de aderare și afirmă că „a sosit momentul” ca procesul să avanseze „cu adevărat”. În același mesaj, liderul ucrainean le mulțumește oficialilor europeni pentru sprijinul acordat în război și descrie Ucraina drept un „bastion” împotriva agresiunii ruse pentru întregul bloc comunitar. „Apărăm pe deplin Europa, nu parțial și nu cu jumătăți de măsură.” Cui i-a fost trimisă scrisoarea Scrisoarea este adresată către: Antonio Costa, președintele Consiliului European ; Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene; Nikos Christodoulides, președintele Ciprului, țara care deține președinția rotativă a Consiliului UE. Zelenski mai afirmă că schimbarea de la Budapesta după alegerile de luna trecută, prin îndepărtarea premierului ungar Viktor Orban (opozant al aderării Ucrainei), ar fi creat o oportunitate pentru avansarea negocierilor. [...]
Uniunea Europeană pregătește extinderea regimului de sancțiuni împotriva Iranului, cu efect direct asupra companiilor europene , după ce Teheranul a blocat Strâmtoarea Ormuz , un coridor maritim prin care tranzitează în mod obișnuit circa 20% din hidrocarburile mondiale, potrivit HotNews . Decizia de vineri „deschide calea” pentru instituirea de sancțiuni care să vizeze „persoane” și „entități” din Iran implicate în acțiuni ce amenință libertatea de navigație în Orientul Mijlociu, relatează AFP, citată de publicație. Bruxellesul susține, într-un comunicat, că acțiunile Iranului împotriva navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz contravin dreptului internațional. Blocajul este în vigoare de la sfârșitul lunii februarie, iar Iranul îl prezintă ca ripostă la războiul declanșat de Statele Unite și Israel, conform informațiilor din articol. Ce tip de sancțiuni sunt avute în vedere UE are deja mai multe regimuri de sancțiuni împotriva Iranului, iar acum a decis să le extindă astfel încât să poată include persoane și entități implicate în acțiuni care afectează navigația. Printre măsurile posibile menționate: interdicția de a călători în spațiul UE sau de a tranzita zona UE; înghețarea activelor. Impactul pentru mediul de afaceri din UE Dincolo de măsurile individuale, extinderea listelor de sancțiuni are o consecință operațională imediată pentru companii: cetățenilor și firmelor europene le este interzis să facă afaceri cu oricine ajunge pe lista neagră, notează aceeași sursă. În practică, asta poate însemna blocarea unor relații comerciale, plăți sau contracte cu parteneri care ar putea fi desemnați ulterior în cadrul noului cadru de sancțiuni. [...]
Posibila implicare directă a UE în negocierile de pace pentru Ucraina ar putea schimba arhitectura diplomatică a conflictului , după ce Moscova a transmis că este deschisă la discuții și cu europenii, potrivit Euronews . În acest context, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a vorbit despre reluarea negocierilor și a susținut că trupele ucrainene „dețin inițiativa” pe front. El a mai spus că a furnizat aliaților informații detaliate obținute de servicii despre planurile „militare și politice” ale Rusiei și că Ucraina încearcă să se asigure că Europa va fi implicată în eventualele discuții. Cine ar putea reprezenta Uniunea Europeană Potrivit presei străine citate de Euronews, sunt luate în calcul trei nume pentru a reprezenta Uniunea în discuții: Kaja Kallas , actuala șefă a diplomației europene; Angela Merkel, fost cancelar al Germaniei; Alexander Stubb, președintele Finlandei. Zelenski a indicat și un cadru de consultare cu partenerii europeni, menționând discuții cu Marea Britanie, Franța și Germania în formatul E3 și posibilitatea unor „noutăți” până la finalul săptămânii privind poziția Statelor Unite. Poziția SUA și semnalul venit de la Kremlin Statele Unite transmit că nu au abandonat discuțiile, însă, „pentru moment, nu se întrevăd soluții”, conform declarațiilor secretarului de stat Marco Rubio. Acesta a spus că Washingtonul este pregătit să joace un rol dacă apare o oportunitate pentru discuții „productive”, dar că „în acest moment nu au loc astfel de discuții”. De partea rusă, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că Rusia este „pregătită pentru discuții” cu europenii și a invocat faptul că, în ultimele săptămâni, au apărut în Europa declarații potrivit cărora „mai devreme sau mai târziu” va trebui discutat cu Rusia. Ce urmează și de ce contează Materialul notează că negocierile pentru pace în Ucraina au fost puse „pe pauză” din cauza războiului din Iran, un factor care, potrivit lui Zelenski, concentrează atenția Statelor Unite. În acest cadru, o eventuală intrare a europenilor în negocieri ar putea redefini rolul UE în dosarul de securitate regională, însă, pe baza informațiilor disponibile, nu este confirmat un calendar sau un format concret al discuțiilor. [...]
