Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Vladimir Putin la Beijing are ca miză centrală negocierea gazoductului „Puterea Siberiei 2”, iar protocolul de primire – la nivel de ministru de externe, nu de vicepreședinte – este prezentat ca un semnal că Rusia intră în China cu o putere de negociere mai slabă, potrivit Adevărul.
Putin pleacă luni, 19 mai, într-o vizită de lucru în China și urmează să fie întâmpinat la aeroport de Wang Yi, ministrul chinez de externe. Asistentul lui Putin, Iuri Ușakov, a descris un „program încărcat”, cu ceremonie oficială de bun venit, gardă de onoare și copii prezenți la aeroport.
În material este invocată comparația cu o vizită recentă a președintelui american Donald Trump, care ar fi fost întâmpinat la Beijing de vicepreședintele Han Zheng. Jurnalistul Roman Timbaliuk susține că diferența de rang transmite un mesaj calculat de Beijing despre ierarhia reală în relațiile bilaterale.
„Putin nici măcar nu a ajuns să-și vadă stăpânul chinez și a fost deja retrogradat... El va fi întâmpinat de ministrul chinez de Externe, Wang Yi. Între timp, Trump a fost întâmpinat de vicepreședintele chinez Han Zheng, o figură semnificativ mai importantă în ierarhia chineză decât ministrul de Externe. Pentru Beijing, astfel de detalii nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un semnal diplomatic.”
(Referința menționată în articol: postarea lui Roman Timbaliuk.)
Adevărul notează că obiectivul principal al lui Putin este negocierea acordului „Puterea Siberiei 2”. În paralel, liderul rus ar urmări să înțeleagă cum vede Beijingul evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de negociere.
Vizita este programată să coincidă cu aniversarea a 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate, Prietenie și Cooperare dintre China și Rusia. Este planificată și o întâlnire Putin–Xi Jinping într-un format restrâns, iar delegația rusă ar urma să includă viceprim-miniștri, miniștri federali și oligarhi apropiați Kremlinului. De asemenea, este anunțată semnarea mai multor documente, inclusiv o declarație „privind stabilirea unei lumi multipolare și a unui nou tip de relații internaționale”.
Potrivit analiștilor citați în articol, Rusia ar da semne de oboseală după mai bine de patru ani de conflict: parade militare mai restrânse, iar infrastructura energetică rusă continuă să fie lovită de atacuri ucrainene. În același timp, Putin ar fi sugerat recent că războiul ar putea intra într-o etapă decisivă.
Pentru China, Rusia rămâne un partener strategic important, inclusiv energetic, iar o eventuală prăbușire a regimului de la Moscova ar crea riscuri majore pentru Beijing, în opinia analiștilor. (Context suplimentar menționat în articol: Adevărul.)
Recomandate
Kremlinul mizează pe continuitatea canalului direct cu Donald Trump , după convorbirea telefonică din weekend dintre liderul american și Vladimir Putin , iar Moscova anunță că cei doi au convenit să reia discuțiile „în viitorul apropiat”, potrivit HotNews . Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus luni că Putin și Trump au agreat să continue contactele curând, răspunzând afirmativ când a fost întrebat dacă Trump îl va suna pe Putin după întâlnirea planificată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, la Ankara, în marja Summitului NATO. Un oficial american de rang înalt declarase duminică faptul că Trump intenționează să se vadă cu Zelenski miercuri, tot la Ankara, iar apoi ar urma „probabil” o nouă discuție Trump–Putin. Mesajul politic al Moscovei: Trump, „consecvent” și receptiv la versiunea lui Putin În declarațiile sale, Peskov l-a descris pe Trump drept „destul de consecvent” în privința războiului din Ucraina și a respins ideea că liderul american și-ar schimba pozițiile „după cum bate vântul”. „Știți, președintele Trump, președintele SUA, are o poziție destul de consecventă, iar toate aceste invenții cum că și-ar schimba opiniile după cum bate vântul sunt, desigur, neadevărate.” Peskov a mai afirmat că Trump ar fi „deschis să asculte informațiile” transmise de Putin, conturând o linie de comunicare pe care Kremlinul pare să o considere utilă în perioada următoare. Ce spune Kremlinul că i-a transmis Putin lui Trump despre Ucraina și Europa Consilierul prezidențial Iuri Ușakov a susținut, într-un briefing, că Putin i-a spus lui Trump că Europa și Kievul ar miza pe prelungirea războiului și chiar pe escaladarea lui, inclusiv prin „acte de terorism” împotriva civililor. Declarațiile au fost atribuite agenției TASS, potrivit News.ro . Ușakov a mai afirmat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că Ucraina și administrațiile europene ar porni de la „o percepție falsă” asupra situației de pe linia frontului. Convorbirea dintre cei doi președinți a durat aproape 90 de minute, conform părții ruse. Pentru context privind discuția, HotNews a relatat separat despre dialogul dintre cei doi președinți . [...]
Valul de căldură împinge UE spre importuri mai mari de aer condiționat din China , exact în momentul în care Bruxelles încearcă să reducă deficitul comercial record cu Beijingul, potrivit HotNews . Creșterea bruscă a cererii scoate în evidență cât de greu este pentru Uniune să-și diminueze dependența de produse chinezești, mai ales în segmente unde producția europeană este slabă. UE și China au publicat luni o declarație comună prin care își propun să „reechilibreze” relațiile comerciale și să abordeze dispute legate de accesul pe piață, controale la export și proprietate intelectuală. Comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic , a spus că părțile și-au fixat termen până în octombrie pentru „rezultate concrete” și vor crea un grup de lucru care să monitorizeze fluxurile comerciale. Beijingul a dat asigurări că restricțiile la export pentru pământurile rare și magneții permanenți nu vor afecta lanțurile europene de aprovizionare. „Exporturile Chinei către Uniunea Europeană continuă să crească, în timp ce cota noastră de piaţă din China continuă să scadă. Această evoluţie nu este sustenabilă”, a declarat Sefcovic. Deficitul comercial rămâne mare, iar cererea de aparate crește rapid Deficitul comercial al UE cu China a crescut anul trecut cu 15%, până la 360 de miliarde de euro, iar în primul trimestru din 2026 a ajuns la 98 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din 2022. Echipamentele electrice și utilajele sunt printre cele mai importate produse. În paralel, temperaturile de peste 40°C au accelerat achizițiile de aparate de aer condiționat, o piață dominată aproape integral de producători asiatici. Agenția Internațională pentru Energie estimează că doar aproximativ 20% dintre locuințele europene au aer condiționat, față de aproape 90% în Statele Unite, ceea ce indică un potențial de creștere semnificativ pentru furnizorii din Asia. Producătorii chinezi domină piața și își adaptează produsele la regulile europene Conform Euromonitor International, niciuna dintre cele mai bine vândute cinci mărci de aparate de aer condiționat din Europa nu aparține unei companii din UE. Primele trei poziții sunt ocupate de Haier, Gree și Midea, care controlează împreună aproximativ 32% din piața europeană; urmează Beko (Turcia) și Daikin (Japonia). Midea a anunțat că comenzile pentru modelul PortaSplit, proiectat pentru piața europeană, au depășit 200.000 de unități în acest an, dublu față de ritmul din 2025. În Germania, un site care urmărește stocurile în timp real a devenit viral după ce a indicat epuizarea majorității produselor. Modelul PortaSplit este prezentat ca exemplu de adaptare la constrângerile locale: unitatea exterioară poate fi montată fără găurirea fațadei și este clasificată drept mobilier, nu instalație fixă, ceea ce o ajută să respecte reguli stricte în orașe precum Paris. Totodată, cantitatea de agent frigorific este menținută sub limita impusă de legislația franceză. Presiune pentru măsuri mai dure, dar cu risc de escaladare Analiștii citați în material avertizează că situația evidențiază slăbiciunea industrială a Europei în domenii tehnologice importante. „Jumătate din importurile europene din China sunt produse tehnologice, de la automobile până la echipamente industriale sofisticate. Este o inversare a tendinţei din ultimele decenii şi reprezintă un motiv de îngrijorare pentru industria europeană”, a declarat Denis Depoux, director global la Roland Berger. Economista Alicia García Herrero (Natixis) consideră că progresele din negocieri sunt limitate și că Beijingul nu și-a asumat angajamente reale privind reducerea dezechilibrului comercial sau mecanisme de implementare. Comisia Europeană a transmis că „status quo-ul nu mai este o opțiune” și a început să aplice măsuri mai ferme, inclusiv restricționarea finanțării proiectelor solare care folosesc componente fabricate în China și eliminarea scutirilor fiscale pentru coletele de mică valoare utilizate de platforme precum Temu și Shein. În același timp, Bruxelles încearcă să păstreze un echilibru între protejarea industriei europene și accesul consumatorilor la produse mai ieftine, evitând declanșarea unui război comercial de amploare cu Beijingul. [...]
Vizita lui Emmanuel Macron la Damasc deschide o fereastră de cooperare economică pentru companiile franceze într-o Sirie aflată în tranziție politică, într-un demers pe care Parisul îl leagă explicit de obiectivul „întăririi cooperării economice”, potrivit Antena 3 . Președintele Franței a sosit luni seară la Damasc, în prima vizită în Siria a unui lider occidental după căderea regimului condus de Bashar al-Assad și instalarea la putere a președintelui Ahmed al-Sharaa , transmite AFP, citată de Agerpres. Macron urmează să rămână în capitala siriană până marți. Un element cu relevanță economică directă este componența delegației: președinția siriană a precizat că liderul de la Élysée este însoțit de „o delegație reunind investitori și reprezentanți ai companiilor franceze”, în contextul intenției declarate de a întări cooperarea economică. Ce urmărește Parisul în această deplasare În plan politic, Macron a indicat că va pleda pentru „o Sirie liberă, pluralistă, ce își respectă fiecare dintre componente” și care să joace un rol de moderare a tensiunilor din Orientul Mijlociu, potrivit declarațiilor făcute jurnaliștilor acreditați la Palatul Élysée. La sosire, Macron a fost întâmpinat de ministrul de externe sirian, Assaad al-Shaibani. Franța nu a comunicat public despre deplasare înainte de aterizarea la Damasc, invocând rațiuni de securitate, pe fondul fragilității situației din Siria după un război civil de peste un deceniu. Context: o reluare a contactelor la nivel înalt Este prima vizită a unui președinte francez în Siria după deplasările lui Nicolas Sarkozy din 2008 și 2009, înainte de ruptura diplomatică survenită în 2011, odată cu reprimarea „Primăverii Arabe” de către regimul Assad. În ultimii ani, noua conducere de la Damasc a primit vizite ale unor lideri internaționali: emirul Qatarului, Tamim ben Hamad Al-Thani, la începutul lui 2025, apoi președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ianuarie 2026, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în aprilie. Macron este însă primul lider al unei țări membre a Uniunii Europene și primul lider al unei puteri occidentale care se deplasează la Damasc, menționează aceeași relatare. Pentru mediul de afaceri, semnalul principal rămâne încercarea de a lega relansarea relațiilor politice de un cadru de cooperare economică, deși sursa nu oferă detalii despre proiecte, sectoare sau acorduri concrete care ar urma să fie discutate sau semnate. [...]
Valul de arestări și restricțiile pentru presă din Turcia pun presiune politică pe Summitul NATO de la Ankara , după ce secretarul general al alianței, Mark Rutte, a fost întrebat public despre măsurile luate de autoritățile turce împotriva disidenților, relatează HotNews , citând Reuters. Summitul NATO, la care sunt așteptați liderii celor 32 de state aliate și oficiali din țări partenere, este programat marți și miercuri, la Ankara. Înaintea reuniunii, autoritățile turce au intensificat acțiunile împotriva protestatarilor și a unor grupuri de opoziție. Duminică, peste 100 de persoane au fost reținute după marșuri organizate de partide și grupuri de stânga, iar alte 103 persoane au fost arestate în cadrul unor operațiuni antitero la Ankara. Întrebat despre rețineri și arestări – care, potrivit relatării, i-au vizat inclusiv pe unii jurnaliști și pe comediantul Deniz Göktaș – Mark Rutte a spus că dreptul de a protesta și libertatea presei sunt esențiale într-o democrație și că democrația „înseamnă mai mult decât organizarea de alegeri”. „Și, bineînțeles, democrația înseamnă ca oamenii să organizeze demonstrații dacă doresc acest lucru. Deci este mult mai mult decât alegeri libere, iar când vine vorba de mass-media”, a declarat secretarul general al NATO. Presiune pe accesul presei la summit Declarația lui Rutte vine în contextul în care mai multor jurnaliști turci independenți le-a fost refuzată acreditarea pentru summit, iar șeful NATO a insistat că pentru alianță este important ca presa să poată participa personal la evenimente majore. Autoritățile turce susțin că operațiunile vizează „activitățile militante” și nu au legătură cu summitul. De ce contează pentru NATO Potrivit relatării, în ultimii ani țările occidentale – aliate ale Ankarei – au evitat să insiste pe acuzațiile privind drepturile omului în Turcia. Critici ai regimului condus de Recep Tayyip Erdogan afirmă că această atitudine a slăbit opoziția și a trecut cu vederea principii pe care NATO le invocă drept fundament, precum democrația și statul de drept. Context suplimentar despre reuniune: HotNews . [...]
Un atac ucrainean cu drone a scos Crimeea din rețeaua electrică , într-o operațiune care vizează direct infrastructura energetică folosită și de armata rusă în peninsula ocupată, potrivit Kyiv Post . Pana de curent a fost raportată pe întreg teritoriul Crimeei, unde locuiesc aproximativ 2,5 milioane de oameni. În același val de lovituri, alte 3–3,5 milioane de utilizatori din zone ocupate ale regiunilor Herson, Zaporijjea și Donețk au avut întreruperi parțiale sau alimentare limitată, după atacuri asupra stațiilor de transformare și rețelelor de distribuție, dar și asupra unor baze militare și infrastructuri portuare. În total, raidurile au inclus „cel puțin opt pachete” de lovituri, iar trei ținte din interiorul Federației Ruse au fost atinse în cursul nopții. Ținte energetice și efecte operaționale în Crimeea Analiza publicației, bazată pe relatări și rapoarte, indică faptul că aproximativ două treimi dintre drone au vizat infrastructura energetică din Crimeea sau din zonele adiacente, ori facilități cu relevanță militară din apropiere. Ținta principală ar fi fost o stație majoră de transformare care deservește Simferopolul și împrejurimile, în zona satului Strohanivka; au fost raportate cel puțin patru lovituri asupra stației de 330 kV și incendii active până la prânz. Aceeași instalație ar mai fi fost atacată pe 25 iunie. Au existat și efecte imediate pentru economie și servicii locale: operatori hotelieri și autorități din stațiunile Alușta și Ialta au raportat livrări minime de electricitate, ceea ce a dus la întreruperi programate (blackout-uri rotative) și la noi avarii ale liniilor electrice. Lovituri asupra bazelor și porturilor: Kerci, Mariupol, Berdiansk Baza aeriană Hvardiiske, lângă Simferopol, a fost de asemenea lovită, potrivit relatărilor unor bloggeri militari ruși și ucraineni, cu posibile ținte în sistemele de apărare antiaeriană și depozite de muniții. Statul Major ucrainean a transmis că au fost lovite rampe de lansare și zone de depozitare a aeronavelor folosite de forțele ruse pentru lansarea dronelor Shahed, precum și un sistem de apărare antiaeriană. În afara Crimeei, atacurile au inclus: portul Kerci, lângă strâmtoarea Kerci și podul rutier-feroviar către Rusia; o platformă regională de știri, Krymsky Veter, a raportat un incendiu la terminalul de petrol și gaze; două pachete de lovituri asupra portului Mariupol, la 1:30 și 4:30; o explozie puternică raportată la Berdiansk, în zona unei fabrici de cabluri, urmată de un incendiu confirmat de imagini satelitare și relatări locale. Oficiali ruși din sudul ocupat al Ucrainei au confirmat întreruperi parțiale de curent în Berdiansk, Mariupol și localități din jur. Extinderea atacurilor în Rusia: rafinării și terminale petroliere Atacurile au vizat și infrastructură energetică în interiorul Rusiei, inclusiv o rafinărie din orașul Iaroslavl și terminalul petrolier Ust-Luga de la Marea Baltică, plus portul Vîsoțk din apropiere, ambele în zona Sankt Petersburgului. Kyiv Post notează că aceste obiective au fost lovite în mod repetat: Ust-Luga ar fi fost atacat de cinci ori într-un interval de zece zile în martie, iar infrastructura rafinăriei din Iaroslavl ar fi fost lovită de cel puțin nouă ori în 2026. Reacții și bilanț: victime și amploarea raidului Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 519 drone în acea noapte; un record anterior invocat de Rusia a fost de 660 de drone doborâte, în perioada 25–26 iunie. În teritoriile ocupate, oficiali locali au raportat un civil ucis și nouă răniți. Atacurile ucrainene au avut loc în paralel cu o lovitură rusească cu rachete și drone asupra Kievului, care, potrivit unor raportări de la mijlocul zilei de luni citate de Kyiv Post, a provocat moartea a 12 civili ucraineni și rănirea a peste 40; bilanțul era așteptat să crească, pe măsură ce echipele de intervenție continuau căutările în ruinele clădirilor lovite. Comandantul Forțelor ucrainene ale Sistemelor Fără Pilot, Robert Brovdi , a afirmat într-o declarație că prioritatea este scoaterea din funcțiune a infrastructurii de rețea din Crimeea și zonele adiacente, pentru a afecta „serviciile din spatele frontului” ale armatei ruse din peninsulă. El a mai susținut că, în ultimele 48 de ore, raidurile ar fi scos din funcțiune 12 stații sau noduri majore, iar de la 1 iunie ar fi fost închise 37 de astfel de puncte. Publicația precizează că materiale video publicate din 4 iunie ar confirma prin geolocalizare o mare parte din aceste atacuri, majoritatea în Crimeea. [...]
Liderii UE discută „de-americanizarea” ca răspuns la impredictibilitatea SUA , după o reuniune de urgență cu ușile închise la Bruxelles, descrisă de participanți drept „noaptea terapiei”, potrivit Mediafax , care citează o investigație The Wall Street Journal. Întâlnirea a avut loc la finalul lunii ianuarie 2026, fără consilieri, telefoane sau camere, pe fondul frustrării și anxietății legate de acțiunile președintelui SUA Donald Trump, inclusiv amenințările privind Groenlanda și schimbări mai ample de politică externă. Tema centrală: dacă Europa trebuie să se pregătească pentru un viitor în care America nu mai este un aliat de încredere. Președintele francez Emmanuel Macron ar fi concluzionat că „nu există cale de întoarcere”, iar majoritatea liderilor ar fi fost de acord că Europa trebuie să devină mai independentă strategic. Unii au reproșat că administrația americană pare mai interesată de acorduri miniere și energetice decât de rolul tradițional al SUA în lume, iar premierul belgian a avertizat că Europa riscă să devină un „sclav jalnic” pentru Statele Unite. Ce înseamnă, concret, „de-americanizarea” în administrațiile europene Potrivit relatării citate, aliații SUA ar fi început să accelereze un experiment fără precedent de reducere a dependenței de tehnologie și furnizori americani, inclusiv prin: eliminarea discretă a unor tehnologii americane din sisteme publice, în favoarea software-ului european cu cod deschis (open-source); recomandări către funcționari să nu mai folosească Microsoft Teams și Office; investiții „cu întârziere” de sute de miliarde de dolari pentru sprijinirea companiilor private europene din aerospațial, inteligență artificială și centre de date, pentru a limita dependența de giganții americani. Divergențe între lideri și efecte economice invocate Prim-ministrul italian Giorgia Meloni ar fi avut o poziție diferită, susținând că, chiar dacă unii lideri nu îl plac pe Trump, pot totuși discuta cu el. În același tablou, The Wall Street Journal notează tensiunea resimțită de premierul danez Mette Frederiksen după dispute cu Trump, până la punctul în care cancelarul german Friedrich Merz ar fi întrebat-o direct: „Ești bine?”. În martie, la o nouă reuniune a liderilor Consiliului European , Merz ar fi fost „furios” că atacurile aeriene ale lui Trump asupra Iranului au dus la creșterea prețurilor combustibililor în Europa. Potrivit celor prezenți, el ar fi spus că Rusia ar fi singura câștigătoare în acel conflict din Orientul Mijlociu. Cum descriu serviciile de informații noul context Investigația citată mai arată că The Wall Street Journal a folosit inclusiv evaluări clasificate ale unor agenții europene de informații. Un raport din sudul Europei ar fi avertizat că interlocutorii europeni nu se confruntă cu „un guvern cu proceduri stabilite”, ci cu „un individ capricios”. MI6 ar fi transmis premierului britanic Keir Starmer o caracterizare simbolică a celei de-a doua președinții Trump, ca o combinație între „The Crucible” și „Wolf Hall”, referințe la procesele vrăjitoarelor din Salem și la curtea instabilă a lui Henric al VIII-lea. Totodată, MI6 și-ar fi instruit personalul să nu discute „chestiuni prezidențiale” cu omologii din CIA. În ansamblu, relatarea indică o accelerare a deciziilor europene cu impact operațional și economic — de la migrarea tehnologică în sectorul public până la reorientarea investițiilor — pe fondul unei percepții tot mai puternice că relația transatlantică intră într-o etapă structural diferită. [...]
