Știri
Știri din categoria Externe
Vizita lui Vladimir Putin la Beijing are ca miză centrală negocierea gazoductului „Puterea Siberiei 2”, iar protocolul de primire – la nivel de ministru de externe, nu de vicepreședinte – este prezentat ca un semnal că Rusia intră în China cu o putere de negociere mai slabă, potrivit Adevărul.
Putin pleacă luni, 19 mai, într-o vizită de lucru în China și urmează să fie întâmpinat la aeroport de Wang Yi, ministrul chinez de externe. Asistentul lui Putin, Iuri Ușakov, a descris un „program încărcat”, cu ceremonie oficială de bun venit, gardă de onoare și copii prezenți la aeroport.
În material este invocată comparația cu o vizită recentă a președintelui american Donald Trump, care ar fi fost întâmpinat la Beijing de vicepreședintele Han Zheng. Jurnalistul Roman Timbaliuk susține că diferența de rang transmite un mesaj calculat de Beijing despre ierarhia reală în relațiile bilaterale.
„Putin nici măcar nu a ajuns să-și vadă stăpânul chinez și a fost deja retrogradat... El va fi întâmpinat de ministrul chinez de Externe, Wang Yi. Între timp, Trump a fost întâmpinat de vicepreședintele chinez Han Zheng, o figură semnificativ mai importantă în ierarhia chineză decât ministrul de Externe. Pentru Beijing, astfel de detalii nu sunt întâmplătoare, ci fac parte dintr-un semnal diplomatic.”
(Referința menționată în articol: postarea lui Roman Timbaliuk.)
Adevărul notează că obiectivul principal al lui Putin este negocierea acordului „Puterea Siberiei 2”. În paralel, liderul rus ar urmări să înțeleagă cum vede Beijingul evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de negociere.
Vizita este programată să coincidă cu aniversarea a 25 de ani de la Tratatul de Bună Vecinătate, Prietenie și Cooperare dintre China și Rusia. Este planificată și o întâlnire Putin–Xi Jinping într-un format restrâns, iar delegația rusă ar urma să includă viceprim-miniștri, miniștri federali și oligarhi apropiați Kremlinului. De asemenea, este anunțată semnarea mai multor documente, inclusiv o declarație „privind stabilirea unei lumi multipolare și a unui nou tip de relații internaționale”.
Potrivit analiștilor citați în articol, Rusia ar da semne de oboseală după mai bine de patru ani de conflict: parade militare mai restrânse, iar infrastructura energetică rusă continuă să fie lovită de atacuri ucrainene. În același timp, Putin ar fi sugerat recent că războiul ar putea intra într-o etapă decisivă.
Pentru China, Rusia rămâne un partener strategic important, inclusiv energetic, iar o eventuală prăbușire a regimului de la Moscova ar crea riscuri majore pentru Beijing, în opinia analiștilor. (Context suplimentar menționat în articol: Adevărul.)
Recomandate
Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]
Un val de lovituri rusești a forțat Ucraina să introducă întreruperi programate de curent , după ce atacurile au vizat inclusiv infrastructura energetică, pe fondul unei nopți cu victime și pagube în mai multe regiuni, relatează Politico . Atacurile au avut loc miercuri, în aceeași zi în care președintele rus Vladimir Putin își sărbătorește împlinirea a 74 de ani. Potrivit președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , una dintre cele mai lovite zone a fost Pryluky (regiunea Cernihiv), unde ar fi fost distrus un bloc de locuințe, existând posibilitatea ca persoane să fie încă prinse sub dărâmături. Bilanțul prezentat în material indică cel puțin 12 morți și peste 40 de răniți la nivel național. Zelenski a spus că în Pryluky au murit cinci persoane și 26 au fost rănite, inclusiv cinci copii. În Kiev, autoritățile locale au raportat distrugeri și doi morți; au fost semnalate pagube și în Dnipro, Kremenciuk, Zaporijjea și în alte regiuni. Ținta: energia, efect imediat în rețea Zelenski a afirmat că sistemul energetic al Ucrainei a fost una dintre țintele-cheie ale atacului. Ministerul Energiei a anunțat că a fost nevoit să programeze întreruperi de curent în unele părți ale țării pentru a economisi energie, iar locuitori din cel puțin cinci regiuni erau încă fără electricitate miercuri dimineață. Apărarea antiaeriană, sub presiune Forțele aeriene ucrainene au raportat că au doborât „majoritatea” celor 130 de drone și rachete de croazieră, dar doar cinci din aproximativ 20 de rachete balistice. Un proiectil a căzut într-un cartier rezidențial dens populat din Kiev, fără să detoneze, potrivit relatării. În acest context, Zelenski a descris atacul drept unul dintre „cele mai josnice” și a indicat că rachetele balistice rămân „cea mai mare provocare”, insistând asupra nevoii de pachete de apărare antiaeriană. Schimb de lovituri și pe teritoriul Rusiei În ultimele 24 de ore, Ucraina ar fi incendiat un petrolier rusesc în Marea Neagră și ar fi lovit două facilități petroliere și un poligon de instruire militară în regiunile Perm, Samara și Astrahan. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 311 drone deasupra a 16 regiuni ruse și a Mării Negre. Pentru Ucraina, miza imediată a acestui tip de atac rămâne funcționarea rețelei electrice și capacitatea de a limita întreruperile, într-un moment în care apărarea antiaeriană pare mai puțin eficientă împotriva rachetelor balistice, conform datelor citate în material. [...]
Mihail Kasianov avertizează că ezitarea Occidentului îl încurajează pe Putin să prelungească războiul din Ucraina, pe fondul prețurilor ridicate la petrol și al divergențelor dintre SUA și Europa, potrivit HotNews , care citează un interviu acordat de fostul premier rus agenției AFP. Kasianov, fost prim-ministru al Rusiei și astăzi critic al Kremlinului, susține că Vladimir Putin „a făcut o greșeală” când a invadat Ucraina în 2022, însă nu este dispus să o recunoască și va continua războiul fără concesii. El afirmă că liderul rus a mizat pe evaluările serviciilor de securitate, care ar fi indicat că Ucraina este „slabă”. În interviul pentru AFP , Kasianov spune că nu este convins că războiul se va încheia anul viitor și leagă această perspectivă de doi factori: prețurile ridicate ale petrolului, alimentate de conflictul dintre SUA și Iran, respectiv lipsa unei poziții unitare între Statele Unite și Europa privind abordarea Kremlinului. „Cea mai mare greșeală” a Occidentului, în viziunea lui Kasianov Fostul premier consideră că principala vulnerabilitate a Occidentului este teama de Putin, inclusiv în contextul amenințărilor cu arme nucleare legate de Kaliningrad , despre care HotNews amintește într-un material separat, aici . „Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le e prea frică de Putin. Nu este atât de puternic pe cât pare.” Kasianov mai afirmă că Putin ar fi „încurajat” de ideea că poate câștiga un „război de uzură” și că încearcă să ridice miza prin „atacuri hibride”, pentru a provoca reacții pe care ulterior să le exploateze. Context: presiunea internă și calculele Kremlinului Kasianov, care a părăsit Rusia în 2022 și trăiește în exil la Riga (Letonia), spune că a rămas în contact cu membri ai elitei ruse, unde ar domina frica, iar „o majoritate covârșitoare” ar dori încheierea războiului, chiar dacă motivațiile diferă: de la dorința unei „victorii” până la oprirea conflictului „indiferent de rezultat”. În lectura sa, Putin urmărește în primul rând „respectul” și ar încerca să forțeze Europa să i-l acorde, în timp ce, pe plan extern, exploatează orice semn de divizare sau prudență excesivă în tabăra occidentală. [...]
Franța a suspendat temporar folosirea grenadelor de dispersare la protestele elevilor , o decizie cu impact direct asupra modului în care poliția gestionează manifestațiile, după ce un adolescent de 15 ani și-a pierdut o mână la un protest din Lens, în nordul țării, potrivit HotNews , care citează The Guardian . Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez , a declarat la postul de radio RTL că a dispus suspendarea „în contextul mișcării liceenilor”, până la clarificarea exactă a incidentului. Autoritățile nu au confirmat circumstanțele: nu este clar dacă adolescentul a ridicat grenada de la sol sau dacă a fost lovit direct. Poliția a susținut că, înainte de intervenția trupelor antirevoltă, până la 200 de protestatari ar fi aruncat cu obiecte în forțele de ordine. „Suspend folosirea grenadelor până când vom afla exact ce s-a întâmplat.” Presiune pe Ministerul de Interne: răniți și anchete pentru acuzații de brutalitate Pe fondul acuzațiilor privind folosirea excesivă a forței, Nuñez a mai spus că au fost deschise 18 anchete interne în cadrul poliției. Printre cazurile investigate se află un incident în care un protestatar și-ar fi pierdut mai mulți dinți și un altul în care un elev și-a pierdut vederea la un ochi. În paralel, organizații pentru drepturile omului și sindicate au acuzat în repetate rânduri poliția că folosește forța nejustificat, în timp ce ministrul a insistat că agenții sunt acolo pentru a-i proteja pe elevi. Protestele continuă, pe fondul unei crize în educație și al constrângerilor bugetare Manifestațiile, care durează de două săptămâni și au avut episoade violente, au fost declanșate de probleme din sistemul de educație: lipsă cronică de profesori, clase supraaglomerate, clădiri degradate și program școlar prelungit. Potrivit datelor citate, de la începutul protestelor au fost răniți cel puțin 215 adolescenți și 85 de angajați ai școlilor, iar aproximativ 750 de polițiști au fost răniți. Decizia de suspendare a venit la o zi după ce cel puțin 250.000 de elevi, părinți, profesori și membri ai sindicatelor au protestat în toată Franța, în cea mai amplă zi de până acum, ceea ce l-a determinat pe președintele Emmanuel Macron să convoace o ședință de urgență a cabinetului. În unele orașe, inclusiv la Paris, marșurile s-au încheiat cu vandalism sporadic și confruntări scurte cu trupele antirevoltă; polițiștii au folosit gaze lacrimogene și intervenții cu bastoanele pentru dispersare. Premierul Sabastien Lecornu urmează să susțină un discurs despre manifestații și despre situația financiară gravă a țării, despre care sursa notează că limitează capacitatea guvernului de a răspunde revendicărilor. Lecornu a condamnat violențele și a respins acuzațiile că guvernul ar fi ordonat „represiunea polițienească” împotriva protestatarilor. Pentru moment, suspendarea grenadelor schimbă tactica de intervenție a poliției în stradă, însă durata măsurii rămâne legată de rezultatele verificărilor privind incidentul de la Lens și de evoluția anchetelor interne. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia , vizând inclusiv un aerodrom și instalații petroliere, într-o operațiune desfășurată pe 6-7 octombrie, potrivit Kyiv Post . Miza imediată este dublă: degradarea capacității Rusiei de a lansa atacuri la distanță (în special cu drone) și presiune pe sursele de finanțare ale războiului, prin ținte din sectorul petrolier. Statul Major General al Ucrainei a transmis că forțele ucrainene au lovit un aerodrom militar rusesc, stații de război electronic și radar, facilități legate de drone, posturi de comandă și depozite logistice. Țintele au fost atât pe teritoriul Rusiei, cât și în zone ocupate din regiunile Donețk, Luhansk și Zaporijjea. Publicația notează că amploarea pagubelor era încă evaluată, iar autoritățile ruse nu oferiseră, la momentul publicării, informații verificabile independent despre daune. Ținte în Rusia: aerodrom, război electronic și radar Conform Statului Major, a fost lovit aerodromul Seșcea din regiunea Briansk. În aceeași zonă, o stație de război electronic ar fi fost lovită lângă Hrynove, iar o stație radar ar fi fost vizată lângă Elionka. Armata ucraineană nu a precizat ce unități sau ce tip de armament au fost folosite. În teritoriile ocupate: noduri de drone, posturi de comandă și logistică În orașul Donețk ocupat, Ucraina afirmă că a lovit o locație folosită de trupele ruse pentru stocarea, pregătirea și lansarea dronelor de atac. Au fost vizate și posturi de comandă pentru drone în apropiere de Bilotserkivka și Kamianka (zona ocupată din regiunea Zaporijjea). Totodată, Statul Major a raportat lovirea unui post de comandă și observare lângă Hirnyk (regiunea Donețk), precum și a altor două poziții similare lângă așezările ocupate Ukrainsk și Kurakhivka. În regiunea Luhansk ocupată, Ucraina a anunțat atacuri asupra a două obiective logistice: un depozit de materiale și echipamente lângă Krynychne și un depozit de combustibili și lubrifianți lângă Kondriuche. Nu au fost comunicate date despre victime sau despre amploarea pagubelor. Zelenski: lovituri asupra a două facilități petroliere și o țintă în Marea Neagră Separat, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat că, în ultima zi, forțele ucrainene au lovit patru ținte care „ajută Rusia să finanțeze și să poarte” războiul: două facilități petroliere, un poligon de instruire militară și o țintă nespecificată în Marea Neagră. „Războinicii noștri au lovit patru ținte care ajută Rusia să finanțeze și să poarte războiul său brutal.” Potrivit lui Zelenski, loviturile asupra obiectivelor din Rusia au avut loc în regiunile Perm, Samara și Astrahan, fără a preciza ce facilități au fost vizate și cum se distribuie țintele pe regiuni. Despre operațiunea din Marea Neagră, nici Statul Major, nici Zelenski nu au indicat dacă a fost vizată o navă, o instalație offshore sau un alt tip de obiectiv militar. De ce contează Dincolo de efectul militar imediat, includerea explicită a unor facilități petroliere în lista țintelor indică o strategie de a lovi în capacitatea Rusiei de a-și susține financiar efortul de război, în paralel cu atacuri asupra infrastructurii de drone și a lanțurilor logistice din teritoriile ocupate. În lipsa unor evaluări independente ale pagubelor, impactul concret rămâne, deocamdată, dificil de cuantificat. [...]
Ungaria a ridicat blocajul care ținea pe loc deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru aderarea Ucrainei la UE , ceea ce poate accelera procedural negocierile în următoarele zile, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță de reglementare: deblocarea permite trecerea la etapa următoare în mecanismul formal de negociere, după luni de întârziere. Decizia a venit după ce grupul de lucru al Consiliului UE pentru extindere a aprobat rezultatele „screeningului” (evaluarea inițială a alinierii la legislația UE) pentru clusterele 2 și 3 în cazul Ucrainei. Ulterior, în Coreper (formatul ambasadorilor statelor membre pe lângă UE), statele membre au convenit trimiterea unor scrisori către guvernele Ucrainei și Republicii Moldova privind prezentarea pozițiilor de negociere, conform unei surse din UE citate de Ukrainska Pravda. Clusterele vizate sunt: Clusterul 2 – Piața internă Clusterul 3 – Competitivitate și creștere incluzivă Ce urmează în calendarul procedural Proiectul poziției de negociere a UE pentru ambele clustere ar urma să fie pregătit „în zilele următoare”. Publicația notează că pașii următori ar putea avansa rapid, cu un calendar strâns legat de modificări legislative în Ucraina. Este „preconizat” ca statele membre să poată conveni asupra poziției de negociere pentru deschiderea clusterelor încă din 12 octombrie , în condițiile în care Rada Supremă ar urma să adopte modificări legislative privind educația în limbile minorităților naționale. După acest pas, ar deveni posibilă organizarea, pe 13 octombrie , a unei conferințe interguvernamentale Ucraina–UE, unde clusterele 2 și 3 ar putea fi deschise oficial. De ce a contat veto-ul Budapestei Anterior, Ungaria a blocat timp de câteva luni aprobarea rezultatelor procesului de screening pentru clusterele 2 și 3, ceea ce a împiedicat Ucraina să treacă la etapele următoare ale procedurii de deschidere. La 1 octombrie, în Rada Supremă a fost înregistrat un proiect de lege privind educația în limbile minorităților naționale, iar aprobarea acestuia a contribuit, potrivit informațiilor citate, la eliminarea blocajului impus de Ungaria. [...]
