Știri
Știri din categoria Externe
Uniunea Europeană și Mexicul au semnat două acorduri care vizează extinderea comerțului bilateral și a investițiilor europene de peste 5 miliarde euro (aprox. 25 miliarde lei) în Mexic, într-un moment în care UE își caută piețe mai deschise și lanțuri de aprovizionare mai reziliente, potrivit Economedia.
Semnarea Acordului global modernizat și a Acordului comercial interimar a fost anunțată de Comisia Europeană, UE fiind reprezentată de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, de președintele Consiliului European, António Costa, de Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas, și de comisarul pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič.
„Vom stimula comerțul și investițiile pentru a sprijini crearea de locuri de muncă și creșterea economică și vom coopera într-o serie de domenii de politică”, a declarat Ursula von der Leyen.
Relația comercială UE–Mexic se ridică deja la 100 de miliarde euro pe an (aprox. 500 miliarde lei) în bunuri și servicii, iar acordul modernizat urmărește să o accelereze prin măsuri cu impact direct pentru exportatori și investitori. Printre elementele menționate se numără:
În marja summitului, un forum de afaceri a discutat și despre „deblocarea” de oportunități în tehnologii avansate, comerț digital și crearea unui cadru de afaceri pentru tranziția curată.
UE și Mexicul au reafirmat rolul agendei de investiții „Global Gateway” ca pilon al parteneriatului, cu investiții sprijinite de Europa de peste 5 miliarde euro în sectoare precum tranziția energetică, transport durabil, sănătate și produse farmaceutice, economia circulară, apă și salubritate, agricultură durabilă, păduri și biodiversitate, respectiv conectivitate digitală.
Tot în acest cadru, întreprinderile europene sunt menționate ca actori importanți în implementarea unor obiective din Planul Mexic privind dezvoltarea căilor ferate, economia circulară și finanțarea verde.
După semnare, urmează procedurile de ratificare. În UE, acordul multilateral de cooperare trebuie ratificat de toate statele membre, conform procedurilor naționale. Acordul comercial interimar va urma ratificarea exclusiv la nivelul UE, ceea ce implică aprobarea Parlamentului European și adoptarea unei decizii de către Consiliu; ulterior, acesta va intra în vigoare.
Acordul comercial interimar va expira la momentul intrării în vigoare a Acordului global modernizat.
Pentru detalii suplimentare, Comisia Europeană a publicat și un comunicat dedicat, disponibil aici.
Recomandate
Mediatorii din Qatar și Pakistan încearcă să țină în viață negocierile SUA–Iran , într-un moment în care escaladarea militară riscă să blocheze atât acordul nuclear, cât și obiectivul imediat al Washingtonului de a redeschide Strâmtoarea Hormuz , potrivit Axios . Miza este una operațională și economică: deși președintele Donald Trump a declarat miercuri că memorandumul de înțelegere (MOU) SUA–Iran și armistițiul sunt „terminate” și a ordonat două runde de lovituri aeriene, administrația americană ar urmări în continuare evitarea unui război total și reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru transportul de energie. Ce fac mediatorii și cine este implicat Surse din țările mediatoare și un oficial american spun că mai mulți actori regionali au intensificat contactele diplomatice pentru a reduce tensiunile și a reporni negocierile pe dosarul nuclear. În discuții sunt implicați oficiali din: Qatar Pakistan Turcia Egipt Arabia Saudită Aceștia ar fi avut miercuri mai multe convorbiri telefonice atât cu partea americană, cât și cu cea iraniană, în încercarea de a stabiliza situația și de a preveni prăbușirea MOU. Unul dintre interlocutorii regionali citați de publicație afirmă că există „eforturi diplomatice extinse” pentru a obține mai întâi o înțelegere de detensionare, apoi pentru a fixa o dată pentru o nouă rundă de negocieri între echipele tehnice. Semnale de detensionare după două zile de schimburi de foc După două zile de schimburi de foc între SUA și Iran, ziua de joi a fost „mult mai calmă”, notează Axios. În pofida unor relatări din presa iraniană despre explozii în sudul Iranului, oficiali americani au spus că armata SUA nu a efectuat noi lovituri joi, iar un oficial american a pus acest lucru pe seama eforturilor de detensionare. Pozițiile părților: acuzații privind încălcarea MOU și „performanța” acordului Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi , i-a transmis comandantului militar pakistanez, mareșalul Asim Munir, că atacurile și retorica SUA ar reprezenta încălcări ale MOU, potrivit unei declarații publicate pe canalul său de Telegram. De partea americană, după o reuniune a lui Trump cu echipa sa de securitate națională, un oficial a spus că administrația este „încă angajată să găsească o rezolvare” și că discuțiile la nivel tehnic continuă pentru un acord nuclear. „Președintele Trump și-a exprimat foarte clar sentimentele ieri, fără echivoc. Atacurile Iranului asupra acestor nave nevinovate sunt acte de terorism. MOU este bazat pe performanță, iar acțiunile Iranului constituie o performanță eșuată la un nivel inacceptabil.” De ce contează pentru regiune și pentru piețe Dincolo de disputa politică, efortul mediatorilor vizează limitarea riscului ca escaladarea să se transforme într-un conflict mai amplu, cu efecte directe asupra securității maritime și a fluxurilor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz. În acest cadru, menținerea negocierilor tehnice și a unui canal de comunicare devine un instrument de management al riscului, chiar și în condițiile în care Washingtonul și Teheranul se acuză reciproc de încălcarea MOU. Ce urmează, potrivit sursei: mediatorii încearcă să obțină mai întâi o înțelegere de detensionare, apoi să stabilească o nouă rundă de negocieri între echipele tehnice, însă articolul nu indică un calendar concret. [...]
Un zbor Ryanair a revenit de urgență la Salonic după o avarie la motor care a dus la depresurizarea cabinei , iar un pasager a fost rănit ușor, potrivit Biziday . Incidentul ridică miza pe partea de siguranță operațională și pe ancheta tehnică ce va stabili cauza defecțiunii. Aeronava zbura de la Salonic la München, iar piloții au detectat problema la motor când avionul se afla deasupra Macedoniei de Nord, decizând întoarcerea la Salonic. În timpul coborârii, o bucată din motorul avariat s-a desprins, a lovit un geam al cabinei și l-a spart, ceea ce a dus la depresurizare. În urma depresurizării, măștile de oxigen au căzut automat, iar în cabină s-a instalat panica. Un pasager de naționalitate sârbă, aflat lângă fereastră, a fost aspirat parțial spre exterior, însă a fost prins și tras înapoi de soția sa și de alți pasageri. Sindicatul național al sanitarilor din Grecia (POEDIN) a apreciat că situația a fost „foarte aproape de o tragedie”. Autoritățile au precizat că incidentul nu a implicat nicio breșă în fuselaj. La Aeroportul „Macedonia” din Salonic au fost activate procedurile de urgență, iar aeronava a fost dusă într-o zonă specială, cu pompieri, ambulanțe, poliție și alte servicii în alertă. Patru pasageri au fost transportați la spital preventiv; majoritatea au fost tratați și externați, în timp ce pasagerul sârb a rămas internat pentru investigații suplimentare. Ryanair a trimis o aeronavă de schimb, iar autoritățile aeronautice competente desfășoară o anchetă pentru a stabili cauza defecțiunii motorului. (Surse alternative menționate: Euronews și Ekathimerini.) [...]
Testul reușit al unei rachete reutilizabile poate reduce costurile lansărilor orbitale ale Chinei , după ce prima treaptă a fost recuperată în timpul unui test de lansare, relatează CNN . Potrivit informațiilor difuzate de presa de stat chineză, racheta Long March 10B a fost lansată de pe insula Hainan , în sudul Chinei. La aproximativ șase minute după separarea primei trepte de treapta superioară, boosterul (acceleratorul) primei trepte a revenit pe o platformă plutitoare. Televiziunea de stat CCTV a precizat că revenirea a avut loc printr-o coborâre controlată, iar recuperarea primei trepte a fost realizată pe platforma din larg. Pentru industria spațială, astfel de recuperări sunt relevante deoarece reutilizarea componentelor-cheie poate coborî semnificativ costul pe lansare și poate crește ritmul operațional al misiunilor. Într-o relatare separată, publicația Meduza notează că recuperarea primei trepte a fost prezentată ca o premieră pentru China și face trimitere la BBC , care amintește că, în mod tradițional, rachetele sunt considerate de unică folosință, iar reutilizarea acceleratoarelor este asociată cu reducerea costurilor pentru lansări de sateliți și misiuni spațiale. [...]
Reuniunea de la Paris mută accentul pe industria de apărare și pe garanții de securitate pentru Ucraina , într-un format în care liderii europeni încearcă să mențină „impulsul” de sprijin după summitul NATO de la Ankara , potrivit Agerpres . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski vor participa luni, 13 iulie, la reuniunea „Coaliției de Voință” de la Paris, a anunțat vineri președinția franceză. Întâlnirea are ca obiectiv declarat menținerea ritmului de ajutor pentru Ucraina după reuniunea NATO din această săptămână. Ce se discută: garanții de securitate și mobilizarea industriei de apărare Palatul Élysée a precizat că este în curs planificarea garanțiilor de securitate care ar urma să fie acordate Ucrainei „atunci când se va ajunge la un acord de pace” între Kiev și Moscova. În același timp, agenda reuniunii include teme cu implicații operaționale și industriale, potrivit declarațiilor președintelui francez Emmanuel Macron de la Ankara: combaterea „flotei fantomă” a Rusiei; noi capabilități militare pentru Ucraina; o mobilizare mai mare a industriei de apărare; aprofundarea cooperării operaționale între susținătorii Kievului; noi inițiative în domeniul apărării și exerciții militare comune. Cine mai participă și cum se extinde „Coaliția de Voință” Pe lângă Rutte și Zelenski, președinția franceză a anunțat că liderii UE Ursula von der Leyen și Antonio Costa urmează să participe la reuniunea de luni. Totodată, două noi țări – Republica Moldova și Macedonia de Nord – s-au alăturat „Coaliției de Voință”, conform informațiilor transmise. Context: semnale de la Washington În același context, președintele american Donald Trump a indicat o poziție mai favorabilă față de Kiev la recentele summituri G7 și NATO, potrivit informațiilor citate de Agerpres din AFP. [...]
Iranul avertizează că va riposta la orice lovituri asupra infrastructurii, iar Israelul „nu va fi iertat” , pe fondul discuțiilor purtate în paralel de negociatori din Qatar la Teheran pentru detensionarea relației SUA–Iran, potrivit The Jerusalem Post . Secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Mohammad Bagher Zolghadr , a declarat vineri, citat de presa de stat iraniană, că orice atac asupra infrastructurii iraniene va fi întâmpinat cu represalii, adăugând că „Israelul nu va fi iertat” în răspunsul Teheranului. Declarațiile vin după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că Washingtonul ia în calcul lovituri asupra unor obiective din sectorul energetic și de utilități din Iran — facilități de producție pentru echipamente electrice, centrale electrice și instalații de desalinizare — dacă tensiunile escaladează. Zolghadr l-a numit pe Trump „cea mai urâtă figură din lume” și a criticat remarci pe care susține că ar fi fost îndreptate împotriva poporului iranian, potrivit unui raport Iran International menționat în material. Qatarul încearcă să creeze spațiu pentru negocieri mai largi În același timp, negociatori din Qatar se află în Iran pentru discuții cu oficiali iranieni, cu obiectivul de a reduce tensiunile și de a crea condiții pentru continuarea unor negocieri mai ample, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu situația. Potrivit aceleiași surse, discuțiile sunt purtate în coordonare cu Statele Unite. Sursa a mai spus că agenda include implementarea memorandumului de înțelegere SUA–Iran și temele care au declanșat escaladarea recentă dintre Washington și Teheran, inclusiv disputele legate de navigația în Strâmtoarea Hormuz . Materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, iar detalii suplimentare despre conținutul memorandumului sau despre calendarul discuțiilor nu sunt precizate în textul citat. [...]
Ucraina spune că a lovit 48 de nave rusești în cinci zile, vizând inclusiv petroliere din „ flota umbrelă ” sancționată , într-o campanie care urmărește să afecteze logistica militară și fluxurile de combustibil ale Rusiei, potrivit Kyiv Post . Într-o operațiune „de amploare” desfășurată peste noapte, Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a lovit 18 nave rusești: 13 petroliere, trei cargouri, un feribot și o navă auxiliară. Conform armatei ucrainene, aceste nave ar fi fost folosite pentru transport de combustibil, încărcături militare și alte livrări care susțin efortul de război al Rusiei. Ținta: lanțul de aprovizionare cu combustibil și transportul maritim Un element central al comunicării ucrainene este includerea petrolierelor asociate „flotei umbrelă” a Moscovei – o rețea de nave folosită pentru a ocoli sancțiunile. Separat, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei, Robert Brovdi („Madyar”), a declarat că unități de drone au lovit 13 nave în apropierea Crimeei ocupate, dintre care 10 ar fi fost petroliere, alături de un cargo, un feribot și un remorcher. El a susținut că toate petrolierele vizate au fost identificate ca parte a flotei sancționate. Lovituri și asupra infrastructurii petroliere și energetice Pe lângă nave, Statul Major ucrainean a raportat atacuri asupra unor obiective de infrastructură a combustibililor din interiorul Rusiei și din Crimeea ocupată. Printre acestea: rafinăria Ilsky din regiunea Krasnodar, unde exploziile ar fi declanșat un incendiu; Ucraina o descrie drept una dintre cele mai mari facilități de procesare a petrolului din sudul Rusiei, cu o capacitate anuală de până la 6,6 milioane de tone metrice; terminalul petrolier Kurgannefteprodukt din Taganrog și depozitul Azovnefteprodukt din Azov (ambele în regiunea Rostov), unde au fost raportate incendii, explozii și fum; complexul NOVATEK Ust-Luga de procesare a condensatului de gaze din regiunea Leningrad, pe care armata ucraineană îl descrie drept una dintre cele mai mari facilități de acest tip din Rusia, cu o capacitate anuală de circa 7 milioane de tone metrice. Publicația notează că amploarea pagubelor nu a fost verificată independent. În Crimeea ocupată, Brovdi a mai spus că dronele ucrainene au lovit cinci stații electrice, inclusiv în apropiere de Saky, Yevpatoriya și Medvedeve, fără a oferi detalii despre efecte. De ce contează Dacă afirmațiile se confirmă, seria de lovituri indică o presiune crescută asupra logisticii ruse – atât pe mare (transport de combustibil și mărfuri), cât și pe uscat (rafinării, terminale și depozite), cu potențial de a complica alimentarea cu carburanți și susținerea operațiunilor militare. În același timp, informațiile provin din surse ucrainene și rămân, parțial, neconfirmate din surse independente. [...]
