Știri
Știri din categoria Externe
Kirilo Budanov susține că negocierile mediate de SUA avansează spre un acord de pace, într-un semnal care, dacă se confirmă, ar reduce riscul geopolitic din regiune și ar putea schimba rapid așteptările economice legate de război, potrivit G4Media.ro. Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia spune că vede progrese și că o soluționare ar putea fi obținută „într-un timp relativ scurt”.
Budanov, consilier-cheie al președintelui Volodimir Zelenski și fost șef al serviciului de informații militare al Ucrainei (2020–ianuarie 2026), a făcut declarațiile într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie, în contextul discuțiilor mediate de SUA între Kiev și Moscova.
În evaluarea lui Budanov, Rusia ar avea un motiv „clar” să ajungă la un acord, invocând presiunea financiară a conflictului. El afirmă că, spre deosebire de Ucraina, Rusia „cheltuie propriii bani” și că este vorba despre „sume enorme, care se ridică deja la trilioane”, fără a detalia moneda sau metodologia estimării.
Totodată, Budanov susține că ambele părți au plecat în negocieri cu poziții „maximaliste”, dar se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis.
Budanov afirmă că există o înțelegere generală că războiul trebuie să se încheie și leagă acest lucru de faptul că părțile negociază.
„Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază.”
„Nu cred că va mai dura mult.”
În același timp, el admite că, până acum, negocierile au produs puține rezultate vizibile în spațiul public.
Potrivit lui Budanov, subiectul teritoriului rămâne cel mai sensibil punct al negocierilor. El a refuzat să descrie cum ar putea arăta un compromis și a spus că „nu a fost luată încă nicio decizie finală”, dar că „limitele a ceea ce este acceptabil” ar fi devenit mai bine conturate, pe care le califică drept „un progres enorm”.
În lipsa unor detalii despre parametrii unui posibil acord, declarațiile rămân un semnal politic și de negociere, nu o confirmare a unui rezultat iminent.
Recomandate
Schimbul de trupuri ale militarilor căzuți rămâne unul dintre puținele canale funcționale de coordonare între Rusia și Ucraina , într-un nou episod relatat de Agerpres : Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 25, operațiunea având loc la punctul de trecere Novaia Guta , la granița dintre Belarus și Ucraina. Agenția ucraineană responsabilă de aceste schimburi a precizat că a primit 252 de trupuri „care, potrivit părții ruse, aparțin unor militari ucraineni”, urmând ca acestea să fie identificate. Moscova a anunțat, la rândul său, că a recuperat trupurile a 25 de soldați. Ambele părți au mulțumit Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru sprijinul acordat în derularea operațiunii. Discrepanța de raport și explicația invocată Vladimir Rogov, președintele comisiei de resort din cadrul Camerei Civice a Rusiei, a susținut pe Telegram că raportul este „practic același ca în luna septembrie”, indicând un raport de 1:10. În septembrie, potrivit aceleiași relatări, Ucraina a primit 252 de trupuri, iar Rusia 23. În material se arată că această diferență este atribuită, în general, avansurilor teritoriale ale forțelor ruse, în timp ce trupele ucrainene nu au reușit întotdeauna să recupereze trupurile celor uciși în timpul retragerii. Belarus, coridor pentru operațiuni umanitare Tot joi, mai multe familii ruse și ucrainene s-au reunit după ce au trecut granița dintre Belarus și Ucraina în ambele direcții, potrivit agenției belaruse oficiale BELTA, preluată de EFE. Conform BELTA, 11 persoane au călătorit din Rusia în Ucraina pentru a se reuni cu familiile lor, iar trei s-au întors din Ucraina în Rusia. Agenția belarusă a mai precizat că este vorba în principal despre persoane în vârstă și cu mobilitate redusă, iar coridorul umanitar a fost organizat la punctul de control Novaia Guta, folosit curent pentru astfel de tranzite. Luna trecută, potrivit exemplului citat, 15 persoane au ajuns în Ucraina din Rusia, iar trei s-au întors în Rusia. [...]
Volodimir Zelenski cere menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și rachete antiaeriene mai performante , avertizând că orice relaxare a presiunii economice ar întări capacitatea Moscovei de a continua războiul, potrivit Antena 3 . Mesajul vine pe fondul tensiunilor dintre Kiev și Washington, după decizii atribuite lui Donald Trump privind sancțiunile și accesul la servicii critice pentru Ucraina. Într-un interviu acordat CNN la Kiev, Zelenski a spus că disputele recente cu Trump „nu sunt personale”, dar a insistat că ridicarea sancțiunilor ar avea un efect direct: ar consolida poziția lui Vladimir Putin. În același timp, liderul ucrainean a cerut „rachete mai bune” pentru apărarea aeriană, pe fondul unui deficit de interceptoare care limitează capacitatea Ucrainei de a doborî rachete balistice, chiar dacă primește avertizări privind atacurile. Sancțiunile, linia roșie a Kievului Zelenski a legat explicit eficiența sancțiunilor de echilibrul de putere din război și a respins ideea relaxării lor, în contextul în care Trump ar fi suspendat unele sancțiuni, decizie care a atras critici inclusiv din propriul partid, notează articolul. „Cred că, dacă ridicăm sancțiunile, îl vom face mai puternic. Nu este ceva personal între mine și președintele Trump și, desigur, sunt împotriva oricărei ridicări a sancțiunilor.” Tot în acest context, Zelenski l-a acuzat pe Trump că este „de partea greșită a istoriei”, după ce acesta a anunțat un acord pentru achiziționarea de combustibil rusesc, ceea ce ar răsturna eforturile internaționale de izolare a Rusiei. Negocieri și „înghețarea” frontului, fără cedări teritoriale Președintele ucrainean a făcut aluzie la posibilitatea „înghețării” actualelor linii ale frontului pentru un armistițiu care să oprească uciderile și să permită discuții, dar a exclus cedarea de teritorii și recunoașterea zonelor ocupate ca parte a Rusiei. „Pământul nostru este foarte important pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri.” În paralel, emisarul special al SUA, Steve Witkoff , a discutat timp de trei ore cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg, iar Putin a acceptat organizarea unor discuții în noiembrie, fără detalii concrete, potrivit informațiilor din articol. Zelenski a spus că întâlnirea sa de la Oslo a fost „productivă”, dar că nu este convins de angajamentul lui Putin față de pace. Presiune militară și fricțiuni operaționale: Starlink /Starshield și interceptoarele Articolul menționează că accesul forțelor ucrainene la Starlink (serviciu de internet prin satelit operat de compania lui Elon Musk) a fost restricționat. Zelenski a afirmat că schimbul de informații ar fi fost restabilit, însă Starshield (varianta de nivel militar a SpaceX) „nu a fost încă restabilit pe deplin”. În același timp, Rusia a lansat „sute de drone și rachete balistice” asupra Ucrainei în cursul nopții, în pofida afirmației lui Trump că administrația sa este „mai aproape ca niciodată” de soluționarea războiului. Miza imediată pentru Kiev, așa cum o formulează Zelenski, rămâne dublă: menținerea sancțiunilor pentru a limita resursele Rusiei și accelerarea livrărilor de capabilități antiaeriene, într-un moment în care intensitatea atacurilor pune presiune pe apărarea Ucrainei. [...]
SUA au reluat avertismentele timpurii către Ucraina privind rachetele rusești , un flux de informații pe care președintele Volodimir Zelenski spune că îl consideră esențial pentru protecția civililor și care fusese suspendat temporar, potrivit Mediafax . Zelenski a afirmat că Ucraina primește din nou notificări prealabile despre rachete balistice care se apropie, după ce atacuri recente ar fi avut loc fără avertizare, „lăsând civilii vulnerabili”. Declarațiile au fost făcute marți, după o întâlnire în Norvegia cu trimisul american Steve Witkoff , iar informația este atribuită de Mediafax publicației The Guardian. „Acum funcționează. Este minunat”, a spus Zelenski, adăugând că mișcarea SUA ar salva vieți. Context: tensiuni SUA–Ucraina și discuții despre negocieri În același context diplomatic, Witkoff urmează să se întâlnească miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, după discuții descrise drept „constructive” de un oficial american citat de Reuters. Potrivit aceleiași surse, emisarul american ar urmări „crearea unei căi” către negocieri trilaterale directe și negocieri multilaterale mai ample. Mediafax notează că discuțiile de la Oslo au avut loc pe fondul unei crize în relațiile dintre SUA și Ucraina, în care Donald Trump l-a criticat public pe Zelenski și a sugerat că acesta ar fi un obstacol în calea unui acord de pace. Impact operațional: de la protecția civililor la capacitatea de luptă Zelenski a legat reluarea avertismentelor de reducerea riscului pentru populație, explicând că notificările permit oamenilor să știe când se apropie rachete balistice. Separat, el a spus că a discutat și despre restricțiile impuse săptămâna trecută de secretarul de stat Marco Rubio asupra Starshield , versiunea de nivel militar a serviciului de internet prin satelit al lui Elon Musk. Potrivit declarațiilor sale, încetinirea activității ar fi afectat capacitatea Ucrainei de a lansa atacuri cu drone de rază medie asupra pozițiilor rusești de pe front. Zelenski a respins ideea că Ucraina „pierde războiul”, dar a admis pierderi umane cauzate de atacurile rusești și de trecerea timpului, conform relatării Mediafax. [...]
Washingtonul pregătește o nouă rundă de discuții cu Rusia după ce emisarul american Steve Witkoff a avut o întâlnire pe care secretarul de stat Marco Rubio o descrie drept „pozitivă” cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Rubio a spus că discuția dintre Witkoff și Zelenski nu a adus „nimic neașteptat” și că, pe baza ideilor rezultate, emisarul american poate merge la Sankt Petersburg pentru a le prezenta părții ruse, „să vedem dacă reușim să facem niște progrese”, notează AFP, citată de Mediafax. Witkoff este așteptat miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg, pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului. Context: tensiuni recente între Washington și Kiev Demersul diplomatic vine după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și Zelenski. În acest context, Rubio a făcut referire și la nemulțumiri exprimate de liderul ucrainean legate de livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesului la informații. În privința Starlink și Starshield, Rubio a susținut că președintele SUA nu are legătură cu deciziile companiei și ale lui Elon Musk. „Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. Ce urmează Următorul test al inițiativei este vizita lui Witkoff la Sankt Petersburg și reacția părții ruse la ideile discutate anterior cu Zelenski. În material nu sunt oferite detalii despre conținutul acestor propuneri sau despre un calendar al unor negocieri directe cu Vladimir Putin. [...]
Casa Albă susține că a fost convenită o pauză de foc strict locală, în Oleshky, pentru a permite evacuări și ajutor umanitar , potrivit Euronews . Armistițiul ar fi fost obținut de Prima Doamnă a SUA, Melania Trump , și este descris ca temporar și limitat la orașul Oleshky, din sudul Ucrainei (regiunea Herson). Miza practică a acordului, așa cum este prezentată de Casa Albă, este una operațională: oprirea „tuturor acțiunilor militare” în perimetrul orașului pentru a permite accesul ajutorului umanitar și pregătirea evacuării civililor printr-un coridor de siguranță. În comunicare, accentul cade pe faptul că înțelegerea nu vizează frontul în ansamblu, ci o zonă punctuală, cu obiective umanitare. Ce ar urma să se întâmple în Oleshky, dacă armistițiul se aplică Melania Trump afirmă că, după discuții cu ambele părți, au fost obținute acorduri privind „procedurile tehnice, calendarul, procesele și condițiile” armistițiului. Conform descrierii sale, implementarea ar include: colaborarea unor „lideri civili” din ambele țări, fără legătură cu domeniul militar, pentru a vizita locuitorii la domiciliu și a evalua nevoile; sprijin coordonat și transport pentru cei care doresc să se evacueze, către destinația preferată, inclusiv Rusia sau Ucraina; prezența unei organizații media americane „imparțiale”, care să însoțească și să documenteze activitatea echipelor pe teren. „Situația din Oleshky este gravă. Oleshky este un oraș de război situat pe linia frontului, aflat la un pas de dezastru.” Contextul umanitar invocat de Casa Albă În declarațiile citate, Prima Doamnă descrie Oleshky ca pe un oraș cu acces limitat la electricitate, cu drumuri minate și expus atacurilor regulate. Ea susține că populația rămasă este formată în principal din persoane în vârstă, care au nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, alimente și apă potabilă. Euronews notează că, înainte de război, în Oleshky locuiau aproximativ 24.000 de persoane, iar în prezent ar mai fi între 1.700 și 2.000 de locuitori, în principal vârstnici, alături de aproximativ 50 de copii. Orașul este pe linia frontului de la începutul războiului, iar după distrugerea barajului de la Kakhovka circa 90% din teritoriul orașului ar fi fost inundat. Ce rămâne neclar Din informațiile prezentate de Euronews, armistițiul este descris ca temporar, însă nu sunt oferite detalii despre durata exactă. De asemenea, articolul se bazează pe anunțul Casei Albe, fără elemente independente de verificare în textul furnizat. Pentru detalii suplimentare, comunicarea oficială este indicată de Casa Albă în propriul material: Casa Albă . [...]
Ucraina a avansat în Donețk prin tactici de infiltrare și lovirea logisticii ruse , într-o contraofensivă care arată că, pe un front saturat de drone și câmpuri de mine, manevra la sol rămâne posibilă dacă este dublată de atacuri sistematice asupra aprovizionării, potrivit Digi24 . În „ Operațiunea Vivaldi ”, trupele ucrainene au recucerit 277 km² și 16 localități în sectorul Lyman (regiunea Donețk), conform comandanților citați de The Kyiv Independent . Operațiunea, lansată în primăvară de brigăzi din cadrul Corpului al Treilea de Armată, a urmărit consolidarea pozițiilor defensive înainte de iarnă, pentru menținerea controlului asupra ultimelor bastioane din Donbas aflate încă sub control ucrainean. Contraofensiva a fost ținută secretă până de curând și este încă în desfășurare. Cum a fost posibil avansul pe un front dominat de drone și mine Relatarea descrie un tipar operațional repetat: infanteria a încercat să se infiltreze în spatele liniilor ruse, în timp ce dronele au fost folosite intens atât pentru sprijin direct, cât și pentru lovirea rutelor de aprovizionare. Obiectivul a fost izolarea pozițiilor rusești, întreruperea legăturilor dintre unități, blocarea aprovizionării și limitarea retragerii. În teren, înaintarea a fost încetinită de câmpuri de mine dense și de supravegherea permanentă cu drone și artilerie. Un episod descris de comandanți vizează traversarea unui râu după trecerea printr-un câmp minat, în condițiile în care podurile de lemn fuseseră distruse, iar trupele au improvizat o trecere din lemne și bușteni. Shandryholove, exemplu de „câștig” cu costuri operaționale mari Recucerirea localității Shandryholove (0,17 km²) a durat peste o lună, pe fondul minării „neobișnuit de intense”, potrivit comandantului Sergii Galchenko. Acesta a spus că minele antipersonal au provocat aproximativ 80% dintre victime, fără a indica numărul total al pierderilor. Pentru a reduce expunerea infanteriei, comandanții au încercat să se bazeze cât mai mult pe drone, care atacau pozițiile rusești înainte ca trupele să verifice zona. În paralel, unități ucrainene au înaintat pe marginea pădurilor și au schimbat frecvent momentele și traseele atacurilor, inclusiv deplasări nocturne cu pături menite să reducă semnătura termică. Ritmul avansului a variat puternic: Galchenko a indicat că, uneori, unitatea sa putea înainta doi kilometri într-o zi, dar în alte situații avea nevoie de patru zile pentru 200 de metri. Loviturile asupra logisticii ruse, multiplicator de efect Un element prezentat ca esențial a fost capacitatea Ucrainei de a lovi cu drone, la distanță medie, infrastructura logistică rusă aflată la aproximativ 200 km de front. Pentru Regimentul 21 separat de sisteme fără pilot „Kraken”, țintele au inclus depozite de muniție, baze de reparații și depozite de combustibil din teritoriile ocupate ale regiunii Luhansk, potrivit unui comandant identificat cu indicativul „Dolyna”. Acesta a legat perioadele de acalmie de pe front de loviturile asupra depozitelor rusești de muniție, susținând că, temporar, artileria rusă a rămas fără obuze. În plus, atacurile ar fi afectat aprovizionarea infanteriei ruse cu hrană, apă și muniție, cu efect asupra moralului. Limitările evacuării răniților și vulnerabilitatea vehiculelor fără pilot Evacuarea răniților a fost descrisă drept deosebit de dificilă, inclusiv pentru că minele reprezentau un risc și pentru echipele de salvare, iar primăvara deveneau mai greu de observat în iarba înaltă. În material este menționat și un incident în care un soldat care își evacua camaradul pe targă a declanșat o mină, iar militarul rănit a murit. Deși în ultimii ani s-a discutat despre vehicule terestre fără pilot (UGV) pentru evacuare, comandanții citați susțin că viteza redusă le face vulnerabile la drone. Galchenko a estimat că, dacă Rusia observă un astfel de vehicul, probabilitatea de a încerca să-l lovească este „foarte mare – de 90%”. Ce indică operațiunea pentru evoluția frontului Dincolo de câștigul teritorial raportat până la 14 octombrie, „Operațiunea Vivaldi” este prezentată ca un test de metodă: combinarea infiltrării infanteriei cu utilizarea dronelor și cu lovirea logisticii pentru a rupe impasul unui front dominat de supraveghere aeriană și minare. Materialul nu oferă o estimare a pierderilor totale și nici un calendar pentru următoarele etape ale operațiunii, menționând doar că aceasta continuă. [...]
